37,159 matches
-
cu problema credinței în Dumnezeu și înclină mai degrabă spre ateism, fapt ce se va reflecta mai târziu în gândirea sa filosofică. Studiază filosofia la Universitatea din Leipzig. Lectura cărții lui Arthur Schopenhauer, "Welt als Wille und Vorstellung" ("Lumea ca voință și reprezentare"), va constitui premisa ideatică a vocației sale filosofice. În 1869, în vârstă de numai 25 de ani, este numit profesor la Universitatea din Basel și primește cetățenia elvețiană. Studiază filosofia antică greacă, în special pe reprezentanții perioadei presocratice
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
a impulsului vital care se reîntoarce asupra sa însuși, limitând ordinea și dezordinea, ambele înțelese în termeni radicali, excesivi. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societății ultra-raționalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței. Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: ""esența cea mai intimă a existenței este voința de putere"". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiționale
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenței. Conceptul de "voință de putere" joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el - în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: ""esența cea mai intimă a existenței este voința de putere"". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiționale ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, în special ale creștinismului, dar și ale istoricilor. Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
în sens metafizic - un instrument pentru înțelegerea lumii: ""esența cea mai intimă a existenței este voința de putere"". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiționale ale metafizicii va antrena abolirea valorilor idealiste, în special ale creștinismului, dar și ale istoricilor. Voința de putere este analizată ca relație internă a unui conflict, ca structură intimă a devenirii, ca "pathos" fundamental, și nu numai ca dezvoltare a unei forțe. Această concepție permite depășirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli și a
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
om: "Am venit să vă vestesc Supraomul. Omul este ceva ce trebuie depășit" ("Așa grăit-a Zarathustra"). Omul este așadar o punte între maimuța antropoidă și supraom, un element tranzitoriu în evoluție (cf. parabola acrobatului din "Zarathustra"). Pornind de la premisa voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o psihologie abisală, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor și afectelor, conștiința nefiind decât perceperea tardivă a efectelor acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție între morala "celor slabi" și
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
susținute, Nietzsche a fost toată viața sa un om bolnav. Motivul principal pentru care el renunță la cariera universitară este boala sa care se înrăutățise. Se spune că precursorul lui Nietzsche ar fi fost Schopenhauer, care prin lucrarea "Lumea ca voință și reprezentare" îl determină pe Nietzsche să "îndrepte" conceptul de voință, alăturându-l puterii care devine esențială în afirmarea individului. După o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voința ca voință. Încă de
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
principal pentru care el renunță la cariera universitară este boala sa care se înrăutățise. Se spune că precursorul lui Nietzsche ar fi fost Schopenhauer, care prin lucrarea "Lumea ca voință și reprezentare" îl determină pe Nietzsche să "îndrepte" conceptul de voință, alăturându-l puterii care devine esențială în afirmarea individului. După o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voința ca voință. Încă de mic copil, Nietzsche găsește în muzică un refugiu, o împăcare. Ca
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
prin lucrarea "Lumea ca voință și reprezentare" îl determină pe Nietzsche să "îndrepte" conceptul de voință, alăturându-l puterii care devine esențială în afirmarea individului. După o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voința ca voință. Încă de mic copil, Nietzsche găsește în muzică un refugiu, o împăcare. Ca prim impuls către muzică, observăm influența celor doi prieteni ai săi din Naumburg. Un mijloc de dezvoltare este pianul pe care îl primește de la mama
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
Lumea ca voință și reprezentare" îl determină pe Nietzsche să "îndrepte" conceptul de voință, alăturându-l puterii care devine esențială în afirmarea individului. După o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voința ca voință. Încă de mic copil, Nietzsche găsește în muzică un refugiu, o împăcare. Ca prim impuls către muzică, observăm influența celor doi prieteni ai săi din Naumburg. Un mijloc de dezvoltare este pianul pe care îl primește de la mama sa. Friedrich
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
unor reprezentanți ai ei: Thomas Mann, André Gide, Hermann Hesse, Sigmund Freud, Martin Heidegger sau Emil Cioran. În anii '20, opera lui Nietzsche a fost revendicată de nazismul german și de fascismul italian, interpretându-se în mod barbar ideea de "voință de putere" în sprijinul doctrinei totalitare. La aceasta a contribuit și sora lui Nietzsche, Elisabeth Forster, nazistă înverșunată și admiratoare a lui Hitler, care a falsificat unele texte pentru a le utiliza fără scrupule în construirea unei ideologii străine de
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
ale monarhiei a avut începând cu 1867 propriul ei ministru-prezident care, la fel ca miniștrii cabinetului său, erau numiți și destituiți de monarh. În baza constituției și a dezvoltării real-politice a Monarhiei Habsburgice, ministru-prezident-ul Cisleithaniei a rămas dependent exclusiv de voința împăratului (în Consiliul Imperial nu exista procedura moțiunii de cenzură care să oblige cabinetul să se retragă), iar ministru-prezident-ul Transleithaniei a rămas dependent de voința regelui și a aristocrației maghiare. De la începutul anilor 1890, cei care au ocupat funcția de
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
constituției și a dezvoltării real-politice a Monarhiei Habsburgice, ministru-prezident-ul Cisleithaniei a rămas dependent exclusiv de voința împăratului (în Consiliul Imperial nu exista procedura moțiunii de cenzură care să oblige cabinetul să se retragă), iar ministru-prezident-ul Transleithaniei a rămas dependent de voința regelui și a aristocrației maghiare. De la începutul anilor 1890, cei care au ocupat funcția de ministru-prezident s-au schimbat adesea, în special în jumătatea austriacă a monarhiei; prin urmare, doar puțini politicieni au putut câștiga o influență marcantă: Sistemul militar
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
dintre realitățile politice contemporane vădea unele influențe din creștinism: Hitler citează în sprijinul antisemitismului lui Evanghelia, și anume episodul în care Hristos îi alungă pe negustori din templu; declară că, opunându-se evreilor, este convins că acționează în acord cu voința Atotputernicului; îi critică pe compoatrioții care încheie pact electoral cu "evreii cei atei"; și se roagă ca Dumnezeu să binecuvânteze lupta pe care o pregătește pentru "libertate". Și după anii '20 (când a fost scrisă și publicată Mein Kampf) Hitler
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
ale artistului, întrucât acesta trebuie să păstreze asemănarea cu subiectul real: foarte probabil că acesta este și motivul pentru care anumiți artiști (ca Michelangelo de ex.), n-au acceptat nicicând să se adapteze practicii portretului. Portretele au diverse funcțiuni; dincolo de voința și dorința de a perpetua amintirea unei persoane și de voința de a crea o imagine istorică a cuiva, portretul are deseori o funcție imediată de reprezentare. Exprimă dorința de ubicuitate, în uzul politic și cel religios. În realitate, portretul
Portret () [Corola-website/Science/317006_a_318335]
-
foarte probabil că acesta este și motivul pentru care anumiți artiști (ca Michelangelo de ex.), n-au acceptat nicicând să se adapteze practicii portretului. Portretele au diverse funcțiuni; dincolo de voința și dorința de a perpetua amintirea unei persoane și de voința de a crea o imagine istorică a cuiva, portretul are deseori o funcție imediată de reprezentare. Exprimă dorința de ubicuitate, în uzul politic și cel religios. În realitate, portretul nu este nicicând o simplă reproducere mecanică a trăsăturilor cuiva (asemenea
Portret () [Corola-website/Science/317006_a_318335]
-
Vasile Al-George a fost încadrat ca funcționar public. A avut și o bogată participare la viața culturală a epocii, fiind colaborator la revistele "Flacăra", "Gândirea", "Cosânzeana", "Societatea de mâine", "Cele Trei Crișuri", "Pagini Basarabene" și la ziarele "Românul", "Dreptatea", "Patria", "Voința". A fost autorul unui volum de versuri intitulat "Pamânt" și traducător din lirica maghiară. Preocupat și de activitatea de cercetare a lumii indiene, a lăsat un caiet care are scris pe prima pagină "Mahabharata" și care pare a fi o
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
oameni, care se poate adapta la diferite situații umane cu aceeași lipsă de formă pe care o are apa și care poate deveni un lider în bun-gust și modă al contemporanilor săi. "Iki" denota la început „spirit” (意気, "iki") sau „voință” (気, "ki"). Mai târziu a însemnat „chipeș”, „viteaz” (威勢のよい, "isei no yoi") sau „voios” (元気のいい, "genki no ii"). Pe măsură ce început să exprime idealurile oamenilor de rând din Edo, conotațiile sale au fost afectate de conceptul "sui" din Osaka, apropiindu-se
Estetica japoneză () [Corola-website/Science/317047_a_318376]
-
minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din ceata arhiereilor, Mare Mucenic Haralambie, care porți nume întocmai cu harul dat de atotputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face bine și primește de la noi cântări și laude sfinte și ne ajută în necazuri, în boli și suferințe”. (Acatist, Condac 1 și 13). Sfânta Liturghie se slujește aici cu un cor liturgic înființat prin osârdia fostului preot
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
limba strămoșilor noștri, [și va trăi] cât timp va bate pentru popor inima propriilor descentenți. Să trăiești, să trăiești, suflet slav, să trăiești în veci! Amenințarea focului împotriva noastră e inutilă. Aceste cuvinte ni le-a transmis Dumnezeu aceasta e voința Să, cântecul nostru nu poate fi redus la tăcere, noi rămânem [tot] în picioare, vârtoși că stăncile. Să fie blestemați trădătorii Patriei!
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
urmează cursurile școlii superioare Wadleight High School din Uptown New York. În autobiografia ei va descrie că în școli s-a simțit (kreuzungluecklich) foarte nenorocită. În timpul ei liber, fiind o bună observatoare, se preocupă cu evenimentele din viața cotidiană. Având o voință de fier ca autodidactă devine un observator fin, critic iar la vârsta de 18 ani dezamăgită de tatăl ei va prelua numele de familie al mamei. În 1913 va temina școala superioară declarând că dorește să devină fotografă, dar se
Dorothea Lange () [Corola-website/Science/317113_a_318442]
-
Wesley a marcat două goluri în primul meci din grupele UEFA Europa League, cel cu SS Lazio Roma, încheiat la egalitate, scor 2-2. Pe 22 septembrie Wesley marchează din nou două goluri, de această dată în Cupa României, împotriva formației Voința Livezile. Meciul s-a încheiat cu scorul de 8-0 și l-a făcut pe Wesley cel mai bun marcator al Vasluiului, depășindu-l pe Vali Badea. Peste trei zile egalează încă un record, cel al lui Sulejman Demollari, ajungând la
Wesley Lopes da Silva () [Corola-website/Science/317157_a_318486]
-
fi bătuți, ceea ce duce la ridiculizarea lui de către Clapauțius. Pasul următor este acela al unei culturi colectiviste dedicată fericirii comune, care evoluează până la stadiul obligării lui Trurl și Clapauțius de a zâmbi, cântă și de a fi fericiți, independent de voință lor. Trurl renunța și la acest proiect și construiește o societate perfectă în interiorul unei cutii. Reprezentanții societății dau naștere unei religii care propovăduiește perfecțiunea cutiei și vrea să convertească între universul exterior la această perfecțiune, apelând la forța dacă este
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
al Franței. Monarhul francez își propusese să organizeze o nouă cruciadă împotriva Bizanțului dar salvarea Bizanțului s-a datorat poate planurile prost organizate împotriva schismaticilor greci. Regele francez a reușit însă să-l determinându l pe papa Clement V, supus voinței regelui, să-l excomunice pe Andronic, în 1307. Vechile planuri bizantine nu erau uitate în Occident și trebuia doar găsit instrumentul care să servească la realizarea lor. Aceste planuri găseau ajutor în principal în Franța, așa cum am mai spus, și
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
acoperă numai verbele auxiliare care pot fi numite morfologice, si ei mai includ printre auxiliare și așa-numitele verbe modale care, prin conținutul lor lexical (originar sau dobândit în context) exprimă una din ideile de modalitate: necesitate, posibilitate, probabilitate, iminentă, voința, dorința. Unii lingviști consideră verbe auxiliare și pe cele care exprimă prin conținutul lor lexical (originar sau dobândit în context) una din ideile de aspect: începutul, continuarea sau sfârșitul acțiunii. În fine, si verbele copulative, cele care formează cu alte
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
că, luând din avuția mănăstirilor, vom hrăni câțiva sărmani, ba chiar și preoților [bisericilor fără pământuri] le vom da cele trebuincioase și vom împodobi bisericile? Aceasta nu le va face rău mănăstirilor, pentru nevoile lor va rămâne destul și nici voința dănuitorilor nu va fi încălcată, căci ei au avut de gând să-i facă pe plac lui Dumnezeu și să-i hrănească pe cei săraci... Iar dacă, din aceste venituri, îi vom înarma pe oștenii care se duc să moară
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]