38,855 matches
-
un post de asistent universitar la Catedra de Engleză a Facultății de limbi străine a Universității din București. Promovează succesiv până la gradul de profesor (2002). În 1993 obține o bursă Fulbright, petrecând perioada decembrie 1994 - mai 1995 ca profesor și cercetător la Penn State University. Participă cu comunicări la conferințele organizate în campus precum și la New York, la Centrul Cultural de pe lângă Consulatul General al României. În 1996 i se decernează Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri și literatură universală. Primește premiul revistei „Convorbiri
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
University Press, 2012) și ”The Zone: Ontological or Epistemological Operator?” (Eds. Christine Lötscher, Petra Schrackmann, Ingrid Tomkowiak, Aleta-Amirée von Holzen, Transitions and Dissolving Boundaries in the Fantastic. Reihe: Fantastikforschung / Research in the Fantastic. Berlin-Munster-Wien-Zurich-London: LIT Verlag, 2014). A editat, împreună cu cercetători de la Centrul Speculum, Alba Iulia, numărul ”Desire and Deceit. India in the Europeans’ Gaze” al revistei The Rupkatha Journal on Interdisciplinary Studies in Humanities. Volume VII, Number 2, August 2015. Între 2007 și 2008 este cooptată în asociații profesionale internaționale
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
promoție, Facultatea de Filologie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași (secția limba și literatura română-limbi clasice). Primul post de profesor l-a ocupat la o școală generală, apoi la Școală Normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1983 a devenit cercetător științific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor (actualul Institut de Filologie Română “A. Philippide”) din Iași. Aici a făcut parte din colectivul de redactare a Dicționarului limbii române (DLR) al Academiei Române. În 1990 a obținut prin concurs postul
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
clasice asupra limbii traducerilor românești din secolul al XVII-lea. Lexicul”), devenind conferențiar, iar din 1999 profesor. Între 1997 și 1999 a fost lector de limbă română la Universitatea Paris IV - Sorbona, iar între 1999 și 2001 a lucrat în calitate de cercetător invitat la Institutul de Romanistica al Universității “Friedrich Schiller” din Jenă. Între 2006-2008 și 2009-2010 a fost profesor-invitat la Institutul de Romanistica al Universității din Viena. Între 2009-2013 a fost director al Institutului de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
doctorat la Universitatea “Al. I. Cuza”; domeniul: filologie, specialitatea: limba română; 35 de doctoranzi (18 teze susținute). 2000-2008 — Profesor-invitat (Gastdozent) la cursurile intensive de limbă română (Intensivkurse Rumänisch), Institutul de Romanistica, Universitatea “Friedrich Schiller”, Germania (2 săptămâni pe an). 1999-2001 — Cercetător științific invitat (Gastwissenschafter) la Institutul de Romanistica, Universitatea “Friedrich Schiller” din Jenă, Germania. 1999 — Profesor la Catedră de Limbă română și Lingvistică generală, Facultatea de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. 1997-1999 — Lector de limbă și literatura română la
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Limbă Română a Facultății de Litere la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. 1986-1989 — Organizator și conducător al unui Seminar de limbi clasice (latină și greacă) în cadrul Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași (3 ani, 24 de participanți, cercetători și studenți). 1984-1985 — Cursuri postuniversitare de limba germană (cu durata de un an, 12 ore săptămînal) la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, absolvite cu media maximă. 1983-1990 — Cercetător la Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași; redactor la
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Filologie Română “A. Philippide” din Iași (3 ani, 24 de participanți, cercetători și studenți). 1984-1985 — Cursuri postuniversitare de limba germană (cu durata de un an, 12 ore săptămînal) la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, absolvite cu media maximă. 1983-1990 — Cercetător la Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași; redactor la Dicționarul limbii române (DLR), elaborat sub auspiciile Academiei Române. 1981-1983 — Profesor de liceu de limbă și literatura română la Școală Normală “Vasile Lupu” din Iași. 1978-1981 — Profesor de limbă și
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
specializările filologie românească/ filologie clasică. 1972 — Absolvent, cu diplomă de bacalaureat, al Liceului Teoretic nr. 4 din Constantă, secția umanista. 1968 — Absolvent al Școlii Generale de 8 ani din comuna Seimeni, jud. Constantă. 2003, iulie-august, invitat al Universității din Jenă, cercetător științific asociat. 1998, iulie-august, invitat al universităților din Münster și Jenă, cercetător științific asociat. 1996, iunie, profesor-invitat al Universității din Konstanz. 1994, iulie-august, invitat al Universității din Heidelberg, cercetător științific asociat. 1990, ianuarie-martie, invitat al Universității din Freiburg im Breisgau
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Liceului Teoretic nr. 4 din Constantă, secția umanista. 1968 — Absolvent al Școlii Generale de 8 ani din comuna Seimeni, jud. Constantă. 2003, iulie-august, invitat al Universității din Jenă, cercetător științific asociat. 1998, iulie-august, invitat al universităților din Münster și Jenă, cercetător științific asociat. 1996, iunie, profesor-invitat al Universității din Konstanz. 1994, iulie-august, invitat al Universității din Heidelberg, cercetător științific asociat. 1990, ianuarie-martie, invitat al Universității din Freiburg im Breisgau (Germania), cercetător științific asociat. 1987, septembrie-octombrie, Freiburg im Breisgau (Germania), bursier DAAD
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
comuna Seimeni, jud. Constantă. 2003, iulie-august, invitat al Universității din Jenă, cercetător științific asociat. 1998, iulie-august, invitat al universităților din Münster și Jenă, cercetător științific asociat. 1996, iunie, profesor-invitat al Universității din Konstanz. 1994, iulie-august, invitat al Universității din Heidelberg, cercetător științific asociat. 1990, ianuarie-martie, invitat al Universității din Freiburg im Breisgau (Germania), cercetător științific asociat. 1987, septembrie-octombrie, Freiburg im Breisgau (Germania), bursier DAAD. 1985, august, Freiburg im Breisgau (Germania), cursuri de vară de limba germană. a. În plan național 2011-2014
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
asociat. 1998, iulie-august, invitat al universităților din Münster și Jenă, cercetător științific asociat. 1996, iunie, profesor-invitat al Universității din Konstanz. 1994, iulie-august, invitat al Universității din Heidelberg, cercetător științific asociat. 1990, ianuarie-martie, invitat al Universității din Freiburg im Breisgau (Germania), cercetător științific asociat. 1987, septembrie-octombrie, Freiburg im Breisgau (Germania), bursier DAAD. 1985, august, Freiburg im Breisgau (Germania), cursuri de vară de limba germană. a. În plan național 2011-2014 - Director de proiect (Grant CNCSIS: cod. 1578, valoare: 1.030.200 lei) al
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Cretu, "Un filolog pursânge", în “Ziarul finaciar”, 20 iunie 2008, p. 3. e) Antonio Patraș, în „România literară”, nr. 12, 2010, p. 6: „Profesor la universitatea ieșeana, unde a construit o foarte modernă școală doctorala și a format generații de cercetători, filolog de faima europeană și de o erudiție impresionantă, angajându se mereu în proiecte ambițioase, monumentale, infatigabilul Eugen Munteanu și a câștigat un binemeritat prestigiu în rândurile publicului cultivat.” 1. Sf. Augustin, De dialectica/Despre dialectica. Ediție bilingva, introducere, note
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
timp de circa 40 de ani (971-931), a avut o domnie intrată în legendă, ca prosperă și tihnită (unii afirmă că dimensiunile regatului său au fost reduse și că nu a fost un rege, ci un "mic" conducător regional; alți cercetători, precum Eilat Mazar, și Yossef Garfinkel, Michael Hasel și Martin Kingbeil afirmă ca domeniul tatălui său și al său era, totuși, un regat adevărat, mai larg decât se părea); după tradiția biblică a fost ctitorul Templului din Ierusalim; a rămas
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
înțelepciunea și slava lui Solomon. Acesta a scris trei mii de pilde, din care o parte (cca 800)alcătuiesc cartea biblică „Proverbele lui Solomon” (în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte, lucru negat de majoritatea cercetătorilor critici ai Bibliei, în frunte cu James L. Crenshaw, Roland E. Murphy și L. G. Perdue), o mie cinci cântări (Biblia are doi psalmi care-i poartă numele, psalmul 72 și 127). Cu toate acestea, Solomon, ,târât de iubire’’, se
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
Țara Bârsei. Se pare că au întărit cetatea Brașovia de pe Tâmpa. 1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina. 1234 - Corona: Cercetătorul "Norbert Backmund" a editat așa-numitul "„Catalogus Ninivensis”", care conține o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște "„Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”". 1241
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
se atribuie. O altă metodă de stabilire a istoricității lui Lao Zi este cea filologică: Studiindu-se vocabularul și rima lui "Tao Te Ching", s-a ajuns la concluzia că este anterioară lui Zhuangzi dar ulterioară lui Shi Jing. Consensul cercetătorilor este că Lao Zi nu a existat ca persoană istorică reală. Conform filosofului Roderick Long, tema din Tao Te Ching este împrumutată de la filosofi confucianiști convinși de "laissez faire". Multe ediții ale cărții "Tao Te Ching" ni s-au transmis
Tao Te Ching () [Corola-website/Science/311083_a_312412]
-
(n. 12 aprilie 1932, Bârlad, județul Vaslui - fost Tutova) este un inginer electrotehnician român, inventator, cercetător și profesor universitar. Tatăl său, Dumitru Tănăsescu, a fost avocat, cunoscut pentru hobby-ul său de apicultor. Mama, Cecilia Tănăsescu (născută Dragomir) (1902-1986), a fost profesoară de istorie în Bârlad și Buzău. A absolvit Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic
Florin-Teodor Tănăsescu () [Corola-website/Science/311092_a_312421]
-
Premiului Nobel, acad. Vitali Ghinzburg. [1; 3]. În anul 1980 își ia doctoratul în științe fizico-matematice, specialitatea „Fizica teoretică” [1]. În anul 1977 este angajat în calitate de inginer la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM (IFA) [1]. În perioada 1981-1983 este cercetător științific inferior la IFA. Ulterior, are o carieră în ascensiune în cadrul aceluiași institut - cercetător științific superior (1983-1989); cercetător științific coordonator (1989-1991); cercetător științific principal (1991-1992); șef de Laborator Fizica Temperaturilor Joase (1992-1996); șef de Laborator LISES (1996-2006). În 1990 susține
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
științe fizico-matematice, specialitatea „Fizica teoretică” [1]. În anul 1977 este angajat în calitate de inginer la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM (IFA) [1]. În perioada 1981-1983 este cercetător științific inferior la IFA. Ulterior, are o carieră în ascensiune în cadrul aceluiași institut - cercetător științific superior (1983-1989); cercetător științific coordonator (1989-1991); cercetător științific principal (1991-1992); șef de Laborator Fizica Temperaturilor Joase (1992-1996); șef de Laborator LISES (1996-2006). În 1990 susține teza de doctor habilitat in stiințe fizico-matematice, specialitatea „Fizica semiconductorilor și dielectricilor”. După divizarea
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
teoretică” [1]. În anul 1977 este angajat în calitate de inginer la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM (IFA) [1]. În perioada 1981-1983 este cercetător științific inferior la IFA. Ulterior, are o carieră în ascensiune în cadrul aceluiași institut - cercetător științific superior (1983-1989); cercetător științific coordonator (1989-1991); cercetător științific principal (1991-1992); șef de Laborator Fizica Temperaturilor Joase (1992-1996); șef de Laborator LISES (1996-2006). În 1990 susține teza de doctor habilitat in stiințe fizico-matematice, specialitatea „Fizica semiconductorilor și dielectricilor”. După divizarea IFA și crearea Institutului
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
1977 este angajat în calitate de inginer la Institutul de Fizică Aplicată al AȘM (IFA) [1]. În perioada 1981-1983 este cercetător științific inferior la IFA. Ulterior, are o carieră în ascensiune în cadrul aceluiași institut - cercetător științific superior (1983-1989); cercetător științific coordonator (1989-1991); cercetător științific principal (1991-1992); șef de Laborator Fizica Temperaturilor Joase (1992-1996); șef de Laborator LISES (1996-2006). În 1990 susține teza de doctor habilitat in stiințe fizico-matematice, specialitatea „Fizica semiconductorilor și dielectricilor”. După divizarea IFA și crearea Institutului de Inginerie Electronică și
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
șef de Laborator LISES (1996-2006). În 1990 susține teza de doctor habilitat in stiințe fizico-matematice, specialitatea „Fizica semiconductorilor și dielectricilor”. După divizarea IFA și crearea Institutului de Inginerie Electronică și Tehnologii Industriale ocupă, din 2006 și până în prezent, funcția de cercetător științific principal în cadrul acestuia [1]. Paralel, efectuează stagii de perfecționare și postdoctorale la Centrul Internațional de Cercetări la Temperaturi Criogenice și Câmpuri Magnetice Puternice, Wroclaw, Polonia (1986-1987), Centrul Internațional de Fizică Teoretică, Trieste, Italia (1996), Universitatea Warwick , Marea Britanie (2000) ș.a.
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
de Stat de Medicină din Dnepropetrovsk, facultatea Medicină Preventivă. Fiind student eminent, s-a încadrat în cercetările științifice. Aceste aptitudini le prelungește cu sârguință în Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în Igienă și Epidemiologie - IMCȘIE (Chișinău), unde este încadrat ca cercetător științific superior în secția Igienă. Pe parcursul anilor 1967-1970 a realizat primul program științific consacrat estimării stării de nutriție a populației din mediul rural și susține teza de doctor în medicină, aprobată de CSA a URSS în l971. Conform necesităților practice
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
Kiev, Ucraina. Vasile Procopișin, care timp de 40 de ani a instruit și educat sute de farmaciști, a fost și rămâne Patriarhul farmaciei autohtone. Prin plecarea sa dintre noi, comunitatea farmaceutică și academică a pierdut unul dintre cei mai distinși cercetători și profesori de excepție, un om cu alese calități intelectuale și morale, un înțelept, a cărui imagine luminoasă va rămâne pentru totdeauna în amintirea celor care l-au cunoscut. Dumnezeu să-i primească sufletul în binecuvântata-i odihnă.
Vasile Procopișin () [Corola-website/Science/311105_a_312434]
-
de contabilitate bancară" (1998) și a primei cărți în limba română de Contabilitatea asigurărilor(2006).” (Sursa : Puchita Victor - "O viață în slujba contabilității românești" Editură economică,2009 ISBN 978-606-505-0280). Constantin M. Dragan a făcut parte și a condus colectivul de cercetători care, în perioada 1997-2000, a elaborat studiul „Local and Regional Tax Administration în România” cu privire la „sistemul de impozite și taxe în România, îmbunătățirea formelor și metodelor de stabilire, comunicare și colectare a acestora, aplicarea principiului contabilității de angajament în trezoreria
Constantin M. Drăgan () [Corola-website/Science/311101_a_312430]