37,223 matches
-
reciprocitatea sacrificială - aceasta trebuie să fie refăcută prin devoțiunea oamenilor, adică prin instituirea sistemului de rituri de comuniune de tip rugăciune, ofrandă sau sacrificiu: În ajunul morții sale, Pangu s-a metamorfozat de tot: respirația i s-a prefăcut În vânt și nori, glasul i s-a făcut tunet asurzitor, ochiul drept s-a făcut soare, ochiul stâng s-a făcut lună, șira spinării, mâinile și picioarele au devenit cele patru laturi ale lumii și cei cinci munți vestiți, sângele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate./ Flori tu vei culege/ Și doru-ți va trece./ Și-apoi iar să stai/ Seama să iei/ Că-n două răzoare/ Va fi câte-o floare,/ Floare de pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Destine încrucișate, București, 1946; Louis Golding, Magnolia Street, București, 1946; James Hilton, Nu suntem singuri, București, 1946; Stephen Leacock, Trăsneli, București, 1946; Clare Sheridan, Nuda veritas, București, 1946; Erskine Caldwell, Pământ tragic, București, 1948 (în colaborare cu Vintilă Russu-Șirianu); Chun-Chan-Yen, Vântul - Shih-Ming, Sentința, București, 1949; Gordon Kahn, Hollywood contra Hollywood, București, 1949 (în colaborare cu P. Voina); V. Liubimova, Bulgăre de zăpadă, București, 1949 (în colaborare cu I. Efremov); Albert Maltz, Așa e viața, București, 1950 (în colaborare cu Mihail Gad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
tabelul 3.5. - Valorile concentrației specifice de poluanți, k · 10-2; pentru sursa liniară III (funcție de x0 și H). Alte considerații: topografia perimetrului de interes este relativ uniformă, fără denivelări/obstacole; nu se iau în calcul: valori ale vitezei zilnice ale vânturilor locale, gradientul de temperatură, turbulența atmosferică, regimul precipitațiilor; se utilizează în calcul v0= 2,5 m/s pentru valoarea medie a vitezei vântului predominant din zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). Formulele de calcul 1) Calcularea înălțimii efective
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
interes este relativ uniformă, fără denivelări/obstacole; nu se iau în calcul: valori ale vitezei zilnice ale vânturilor locale, gradientul de temperatură, turbulența atmosferică, regimul precipitațiilor; se utilizează în calcul v0= 2,5 m/s pentru valoarea medie a vitezei vântului predominant din zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). Formulele de calcul 1) Calcularea înălțimii efective de evacuare a poluanților pentru sursele punctiforme I și II Se utilizează în calcul relațiile simplificate Andreev cu: h - înălțimea efectivă de evacuare
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cu: h - înălțimea efectivă de evacuare a poluantului, în m; Δh - ascensiunea jetului de poluant deasupra coșului industrial, în m; unde: D - diametrul gurii de evacuare a coșului, în m; u - viteza poluantului deasupra coșului, în m/s; v - viteza vântului la gura coșului, în m/s; reprezintă un factor de corecție care ține cont de topografia locală (denivelări/obstacole) și de turbulența atmosferică; unde: n = indicele de turbulență, cu valori în intervalul 0 - 0,5 cu: n = 0 pentru stare
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
utilizează în calcul relațiile simplificate Sutton a) pentru sursele punctiforme unde: k(0, max) - reprezintă concentrațiile specifice pentru sursele punctiforme (tabelul 3.4). Definim concentrația specifică fiind concentrația unei surse, având puterea Q, (1 g/s) pentru o viteză a vântului v0 (1 m/s). Q - puterea sursei depinde de debitul de poluant emis în atmosferă și se calculează, cu relația. b) pentru sursa liniară. L - lungimea frontului de evacuare a poluantului = lungimea luminatorului, în m sin α - sinusul unghiului format
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
o înălțime egală cu înălțimea fizică a coșului înalt de dispersie al sursei la care se adaugă înălțimea jetului de poluanți (numită pană de poluanți) care depășește coșul de dispersie; gradul de diluție a poluanților este invers proporțional cu viteza vântului; materialul poluant, care atinge nivelul solului este în totalitate reflectat în atmosferă, asemănător unei raze de lumină incidentă sub un anumit unghi pe suprafața unei oglinzi. Din punct de vedere matematic, această reflecție a fluxului poluant la incidența cu solul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
modelată asemănător. În acest studiu de caz sursa considerată este o centrală termică cu potențial de poluare atmosferică prin intermediul unui coș de dispersie, având caracteristicile spațiale reprezentate în figura 4.1. Pentru simplificarea calculelor, axa Ox se ia pe direcția vântului, celelalte fiind Oz pe înălțime și Oy perpendicular pe Ox, cu punctul O la baza coșului de dispersie (la nivelul solului). Observații: dacă z = 0, atunci punctul în care se determină C se află în plan, la nivelul solului (punctul
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
baza coșului de dispersie (la nivelul solului). Observații: dacă z = 0, atunci punctul în care se determină C se află în plan, la nivelul solului (punctul M'); dacă z = 0 și y = 0, atunci punctul respectiv se află pe direcția vântului, la distanța x față de coșul de dispersie (punctul M"). 0 y Concentrația C a poluantului determinată în punctul M, de coordonate x, y, z, de coordonate x,y,z reprezintă de fapt contribuția poluantului monitorizat la poluarea din punctul respectiv
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
considerând că nu mai există în acea zonă o sursă similară de poluare. Ecuația care exprimă concentrația poluantului monitorizat conform modelulului gaussian a fost stabilită de D.B. Turner. Coeficienții de dispersie Sy, Sz depind de distanța orizontală considerată pe direcția vântului, configurația terenului (zonă rurală cu teren neted deschis sau zonă urbană cu clădiri înalte), stabilitatea atmosferică (turbulențe atmosferice, datorită curenților naturali de convecție). Coeficienții de dispersie pot fi determinați folosind nomogramele din figura 4.2 și figura 4.3. Clasele
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
potențial de mediu generat de funcționarea unei centrale termice asupra zonei de amplasament s-a determinat concentrația emisiei poluante probabile într-un punct aflat la distanța de 100 m de coșul de dispersie al centralei termice, pe direcția dominantă a vântului, într-o zi de vară. Pentru calcule au fost utilizate date ale unor măsurători privind emisiile poluante rezultate de la arderea combustibililor gazoși într-o centrală termică. Prin evaluare s-a determinat concentrația emisiilor de oxizi de azot, dat fiind că
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
oxizi de azot în gazele de ardere, CNOx = 200 mg/m3; debit masic pentru oxizi de azot, q = 806 g/h = 0,22 g/s. Condiții atmosferice presiune, P = 101,3 kPa; temperatură, ta = 25°C, Ta = 298°K; viteza vântului, u = 4,5 m/s; momentul de timp în care se face evacuarea gazelor - în cursul zilei; iluminarea solară - moderată; stabilitatea atmosferică: clasa D (condiții atmosferice neutre). Din nomogramele de mai sus se determină pentru distanța de 100 m deviațiile
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
Zamolxe și întrevăzând repede că o poate folosi ca să-și întărească autoritatea, pune să se cioplească o statuie a acestuia, o așază în templu și organizează venerarea ei. Din peștera unde viețuise și dobândise, asemenea mușchiului jilav, sălbăticiunilor, ploii și vântului, indiferența naturii, profetul revine printre oameni. Aflând că ei se închină unui idol cu chipul său, pătrunde în templu și sfărâmă statuia. Indignați de sacrilegiu, credincioșii îl lapidează. Dar abia astfel, prin actul jertfei, religia Marelui Orb le pătrunde în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltătoare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către cerul albastru și limpede ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Când luna măreață și plină, fără cea mai mică știrbitură, fără nici cea mai mică urmă de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
am dat de dracu demi vine săm pun capu la drumu mare și să fluier din degete să vină toate otomobilele din indiana să mă facă praf și apoi să mă ridic la ceruri și din fluier să se facă vânt care să se domolească deasupra cășii tale unde să cobor prin giamul pe care nul închizi niciodată Scumpo nul închide nici acu că vin și eu doar săț spun cât sunt de nebun după tine știu că nuț prea pasă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
exercitat-o asupra lui Urmuz 1, nu poate fi ignorată. Însă, dacă vrem să găsim rădăcini autohtone ale absurdului din scrierile urmuziene, investigația genealogică nu poate pleca decât de la opera lui Caragiale. Astfel, putem presupune că polenul cultural purtat de vântul resurecției literare europene a găsit anemofile în spațiul de creație urmuzian, la rândul său bogat în germeni ai antiliteraturii, fapt demonstrat de propagarea mitului și chiar al cultului "înaintemergătorului"2 Urmuz de către mișcarea românească de avangardă, precum și de revendicarea lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sedus de pălnie, Stamate "începu să-și taie în fiecare noapte, cu foarfeca, legăturile ce-l țineau legat de țăruș și, spre a putea da frâu liber dragostei sale nețărmurite, începu să treacă din ce în ce mai des prin interiorul pălniei, făcându-și vânt în ea de pe o trambulină construită expres și coborându-se apoi în mâini, cu o iuțeală vertiginoasă, pe o scară mobilă de lemn, la capătul căreia își rezuma rezultatul observărilor sale în afară."81 Deși nu atât de străvezie, ca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba, adică fata de-mpărat, or zâna, cum poftiți, era departe cu Prichindel. Alerga ușor ca vântul de parcă n-atingea pământul; îi zbura pe dasupra capului lui Prichindel părul ei bălan despletit; iar în lumina lunii, fâlfâia în fel de fel de ape zăbranicul vioriu țesut în fluturi și-n fire de argint, cu care era învăluită
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a cuprins orașul, de mai multe zile. Copacii desfrunziți se înșiră înnegriți cu brațele ridicate spre cer, implorând o rază de soare. Spectacolul insuflă fiori și inspiră cugetări întristătoare asupra modului greșit cum a fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță” la capătul tunelului etc. etc... Făptuitorul a toate își poate, mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul său întreg în
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cenușiu Întunecat, Înalte de circa 1-5 m, peisaj fermecat, parcă lunar, cu umbre intense, accentuând formele bizare ale pietrelor. Rarele ploi Înviorează peisajul de dune și grohotișuri roșiatice, de unde răsar pâlcuri de ierburi și arbuști țepoși. „Doar suspinele și gemetele vântului Întrerup liniștea nepământească din Deșertul Foișoarelor. Toate ingredientele necesare se află aici: o pădure imobilă de pietroaie uriașe pe un tărâm complet lipsit de vegetație; nici un semn de viață sau activitate umană; doar nisipul galben strălucitor, spulberat de vânt”21
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gemetele vântului Întrerup liniștea nepământească din Deșertul Foișoarelor. Toate ingredientele necesare se află aici: o pădure imobilă de pietroaie uriașe pe un tărâm complet lipsit de vegetație; nici un semn de viață sau activitate umană; doar nisipul galben strălucitor, spulberat de vânt”21. Pătrunzând mai adânc În deșert, culorile se schimbă, iar cenușiul lasă loc auriului... Mii de astfel de formațiuni acoperă o zonă de 4 km2 de deșert, purtând nume sugestive: Cămila, Cangurul, Molarii, Poarta, Zidul Grădinii, Marea Căpetenie Piele Roșie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cenușiul lasă loc auriului... Mii de astfel de formațiuni acoperă o zonă de 4 km2 de deșert, purtând nume sugestive: Cămila, Cangurul, Molarii, Poarta, Zidul Grădinii, Marea Căpetenie Piele Roșie, Piciorul Elefantului etc.22. 21 Foișoarele au fost dezvelite de vânt, În ultimele sute de ani, deși au o mare vechime de circa 25000-30.000 de ani (Readers’Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 210 -213; Smithsonian, Terra, p. 300). 22 Primii coloniști olandezi le-au confundat cu ruinele unui oraș, și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
abia după trei secole, Harry Turner din Perth, le-a descris În mod real. Moluștele marine au constituit materia primă din care s-au format foișoarele, murind cochiliile lor s-au transformat În nisip calcaros, transportat de valuri și de vânt. Formațiunile de calcar au fost cizelate În subteran, timp de secole, de apa de ploaie, de rădăcinile plantelor. Multe formațiuni prezintă dungi transversale, care indică depunerea straturilor de nisip și orientarea lor variabilă pe măsură ce dunele și-au schimbat forma și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de calcar au fost cizelate În subteran, timp de secole, de apa de ploaie, de rădăcinile plantelor. Multe formațiuni prezintă dungi transversale, care indică depunerea straturilor de nisip și orientarea lor variabilă pe măsură ce dunele și-au schimbat forma și locul. Vântul ce mătură deșertul modifică permanent peisajul creat de nisipul fin, scoțând la 21 Marele Deșert de Nisip, situat În nordul Australiei de Vest (suprafață de 340.000 km2, reprezentând peste 40% din teritoriul continentului) are caracteristici specifice zonei: nisip roșu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]