38,420 matches
-
unor măsuri, indiferent de natură lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui". S-a mai reținut că, pentru aceleași argumente, imposibilitatea aplicării textului de lege criticat și altor funcții juridice care nu sunt asimilate magistraților rezultă dintr-o opțiune a legiuitorului, iar această opțiune nu contravine prevederilor art. 16 din Constituție. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe a Curții, cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150620_a_151949]
-
timbru, excepție ridicată de Nicanor George Ene și Dragoș Marian Ene într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 124, art. 126 și art. 127, coroborate cu art. 15, 16, 21, 24, 95, 131 și art. 146 lit. d) din Legea fundamentală și cu art. 6, 10, 13, 14, 17 și 18 din Convenția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242924_a_244253]
-
neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242924_a_244253]
-
neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (1) și (3) și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Textele criticate au următorul cuprins: - Art. 18 alin. (1) și (3): "(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanța de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiției.(...) (3) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242924_a_244253]
-
acestor taxe, intră în marja de apreciere lăsată de lege autorităților naționale competente în această materie (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea pronunțată în Cauza V.M. împotriva Bulgariei, 2006, paragraful 49). Astfel, în deplin acord cu normele fundamentale, prevederile legale criticate respectă garanțiile care condiționează accesul efectiv la justiție, permițând păstrarea unui just echilibru între interesele individuale și cele care privesc administrarea justiției. Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242924_a_244253]
-
nr. 5/2001 privind procedura somației de plată. Excepția a fost ridicată de Ovidiu Măgădan într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în anulare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16, 20, 21, 24, 44, 53 și 126, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că textele de lege atacate permit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
a unei obligații care incumbă creditorului. Autorul excepției mai susține că taxa de timbru fixă oferă un acces mai facil creditorului decât în situația în care ar promova cererea pe calea dreptului comun. De asemenea, consideră că dispozițiile de lege criticate "prevăd norme procedurale contrare celor prevăzute de Codul de procedură civilă", iar "ordonanța care va conține somația de plată poate fi atacată numai cu o acțiune în anulare." Instanța de judecată și-a exprimat opinia că excepția de neconstituționalitate este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere privind excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 1 alin. (1): "Procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
data înmânării sau comunicării acesteia. (2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. (5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă." ... Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitoare la dreptul la apărare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat, prin numeroase decizii, cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, prin raportare la aceleași prevederi constituționale și cu o motivare similară. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
din Constituție, potrivit căruia "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", evident cu condiția ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei prevederi constituționale. În legătură cu criticile formulate, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate instituie un tratament juridic identic pentru toți creditorii, pe de o parte, și pentru toți debitorii, pe de altă parte. Creditorii și debitorii se află în situații evident diferite. Creditorii sunt îndreptățiți să opteze pentru procedura specială, accelerată în vederea realizării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
asigurate astfel toate cerințele unui proces echitabil, precum și condițiile pentru exercitarea, fără îngrădiri, a dreptului la apărare de către fiecare parte. Faptul că accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, nu este limitat rezultă chiar din dispozițiile ordonanței criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să acționeze pentru recuperarea creanțelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 . În ceea ce îl privește pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232310_a_233639]
-
de Management Feroviar - S.A. (pentru S.N.C.F.R. Călători - S.A. din București), față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Autoarea excepției solicita admiterea excepției pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse în susținerea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public, considerând ca dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate, solicita respingerea excepțiilor de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 3 noiembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 4.339/2000, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135201_a_136530]
-
a Guvernului nr. 179/1999 modifica o lege organică, și anume Legea nr. 92/1992 , ceea ce contravine art. 107 alin. (3) și art. 114 din Constituție. De asemenea, se susține ca art. IV și art. IX din ordonanța de urgență criticata contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2), ale art. 20, 21 și 24, deoarece suprima apelul în materia litigiilor de muncă, litigii care ar trebui soluționate de complete de judecată speciale, care însă nu au fost încă înființate. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135201_a_136530]
-
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , retine următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135201_a_136530]
-
potrivit alineatului (3)." ... Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata că nu poate fi primită nici una dintre criticile de neconstituționalitate formulate de autorul acesteia. Astfel, în ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) Curtea Constituțională constata ca textele de lege criticate nu conțin vreo dispoziție de natura să le confere caracter retroactiv. Nu poate fi primită nici critica adusă Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 179/1999 în baza argumentului ca potrivit art. 107 alin. (3) și art. 114 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135201_a_136530]
-
și pe cele ale art. 71, art. 79 și art. 80 din Legea nr. 168/1999 , Curtea constata ca aceasta este o problemă de legiferare ce aparține competentei exclusive a legiuitorului, iar nu una de contencios constituțional. Unele dintre dispozițiile criticate, și anume cele ale art. 79 alin. (1) și ale art. 80 din Legea nr. 168/1999 , au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135201_a_136530]
-
contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 20 ianuarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 9.945/325/2008, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226565_a_227894]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226565_a_227894]
-
și alin. (7)-(8), precum și ale art. 97 și art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , se constată că, în jurisprudența sa, Curtea s-a mai pronunțat asupra constituționalității acelorași dispoziții legale, criticate fie distinct, fie împreună cu alte texte din același act normativ, în raport de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 822 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226565_a_227894]
-
în Dosarul nr. 2.337/CIV/2004 al aceleiași instanțe. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul criticat a mai făcut în numeroase rânduri obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a statuat în mod constant că acesta nu aduce atingere dispozițiilor Legii fundamentale. Consideră că textul legal nu are caracter retroactiv și, totodată, nu constituie o noutate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169496_a_170825]
-
fost ridicată de Angela Lucia Colososciuc, Mugur Dorin Baiasu și Alexandrina Baiasu, de Gheorghe Marian și Nicoleta Fediuc în cauze civile având ca obiect anularea unor acte de vânzare-cumpărare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate contravin principiului constituțional al neretroactivității legii, întrucât se aplică unor situații juridice create înainte de intrarea lor în vigoare, "stabilind cauze de nulitate absolută în mod retroactiv". De asemenea, se susține că prevederile art. 46 alin. (2) încalcă principiul egalității în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169496_a_170825]
-
consacrarea în terminis, pe cale legală, a principiului ocrotirii bunei-credințe, într-un domeniu particular, dar de interes major, acela al regimului juridic privind imobilele preluate abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Avocatul Poporului apreciază textul legal criticat ca fiind constituțional, arătând că art. 46 alin. (2) lipsește de eficiență juridică actele de înstrăinare a imobilelor preluate de stat fără titlu valabil, prin sancționarea lor cu nulitate absolută. Ocrotirea interesului dobânditorului de bună-credință a fost determinată de rațiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169496_a_170825]
-
materie. Președinții celor dou�� Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și prevederile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169496_a_170825]