36,607 matches
-
ci numai pedepse ce urmează a fi aplicate pe baza hotărârilor de condamnare, pronunțate de Curțile Marțiale. 3. Procurorul Militar nu trebue să asiste decât la executarea, prin împușcare, a celor condamnați prin sentință judecătorească. Pentru aceste motive suntem de părere: Să se modifice cuprinsul Ordonanței Nr. 9/942 a Comandamentului Militar Odessa, în sensul că, cei ce vor comite abaterile prevăzute în acea Ordonanță, vor fi trimiși în judecata Curții Marțiale. DIRECTORUL JUSTIȚIEI MILITARE GENERAL MAGISTRAT /ss/ Stroia Șeful Secției
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de pe întreg teritoriul său, cade în sarcina sa, sau Bucovina rămâne în sarcina Guvernământului 1278. Pentru clarificarea acestei chestiuni s'a intervenit la Președinția Consiliului de Miniștri 1279. La această intervenție Împuternicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, răspunde: "Suntem de părere că atribuirea evreilor la întreprinderi în Bucovina este numai de competența domnului Guvernator al Bucovinei". În ceea ce privește stabilirea pericolului subversiv al menținerii evreilor în cauză, Domnul Lecca arată că, aceasta este de competența Dl. Dir. G-ral al Serv. Special de Informații
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în sarcina Corpului 4 Teritorial, propunem a se raporta Domnului Mareșal, rugând a hotărî. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Borcescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Ilie Dumitrescu Ilie Dumitrescu *) Adnotare: "7 OCTOMBRIE 1942. Se va raporta Domnului Mareșal. Părerea noastră este: Atribuirea evreilor la întreprinderi să se facă de Guvernatorul Bucovinei, respectându-se normele date de Marele Stat Major. Organizarea muncii evreilor conform ordinului .... se face de Marele Stat Major pe întreaga țară. Pentru zonele militare rămâne Marele Stat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Domnia Voastră în calitate de Comandant de Căpetenie al Armatei. Avem onoare a vă ruga să binevoiți a hotărâ, dacă prin ordonanțele emise de Comandamentele Militare din Transnistria, pe baza art. 486 C.J.M., se poate institui pedeapsa cu împușcarea pe loc, fără judecată. Părerea noastră este că prin aceste ordonanțe nu se pot institui pedepse care să se aplice fără a se fi pronunțat o sentință de condamnare. Dacă totuși împrejurările locale impun aceasta suntem de părere ca Ordonanțele, prin care se va institui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pedeapsa cu împușcarea pe loc, fără judecată. Părerea noastră este că prin aceste ordonanțe nu se pot institui pedepse care să se aplice fără a se fi pronunțat o sentință de condamnare. Dacă totuși împrejurările locale impun aceasta suntem de părere ca Ordonanțele, prin care se va institui pedeapsa cu împușcarea pe loc, să se dea fără a se invoca dispozițiunile art. 486 din C.J.M. pentru ca astfel Ordonanțele să îmbrace forma unor acte de comandament, a căror sancțiuni pot fi aplicate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a hotărât: "Împușcarea fără judecată numai în caz de mișcări în contra ordinei și siguranței". "Altfel cu judecată". "Judecata trebue să se facă după o procedură specială și foarte rapidă, 2-3 zile". "Legiferare"1312. Pentru executarea ordinului Domnului Mareșal, suntem de părere a se comunica tuturor Comandamentelor aflate în Transnistria, cât și Guvernământului Transnistriei, hotărârea Domnului Mareșal în privința cazurilor în care se poate institui pedeapsa cu moartea, prin împușcare pe loc, fără judecată. În ceeace privește procedura de judecată a infractorilor pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prezent și "lotul" evreilor vinovați, propuși de Corpurile Teritoriale și aprobați de M.St. Major așteaptă soluționarea, rugăm a se pune în discuție în Consiliul de Colaborare această chestiune, pentru a se hotărî definitiv. 4. Secția I-a este de părere a se menține pedeapsa de trimitere în Transnistria, întrucât a dat rezultate foarte bune. ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL, ss. Borcescu E. Borcescu Șeful Biroului 10 Maior, ss. Georgescu A. Georgescu *) Adnotări: "2 NOEMBRIE 1942. Se va face un raport
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
GENERAL CFR GENERAL T. C. OREZEANU ss. Gl. T. C. Orezeanu DIRECTOR ADMINISTRATIV, C. Nanulescu 1386 ss. Nanulescu *) Adnotări: "8.I.43 Locotenent Colonel Dumitrescu Ilie rezolvare. Colonel ss. Borcescu"; "Biroul 10. Comunicare. Colonel ss. Borcescu"; "Portul brasardelor sunt de părere să fie lăsat în suspensie, până ce Președinția va hotărâ în această privință; astfel după cum s'a stabilit în ultima ședință a Comisiei Interministeriale de pe lângă Ministerul Justiției. Locotenent Colonel ss. Ilie Dumitrescu". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în grad cu 4 ani decât Locot. Colonel Ștefan Ioan, comandantul Sectorului I. Etape și deci nu poate fi subordonat acestuia. Cu onoare vă rugăm să binevoiți a hotărî asupra celor raportate mai sus. Inspectoratul General al Jandarmeriei este de părere că în ceea ce privește lagărul de prizonieri (Smerinca), Regiunea II-a Internare să fie subordonată direct Comandamentului Etapelor de Est, iar în ceea ce privește celelalte două centre de Internare de civili, Regiunea 2-a Internare să fie subordonată Subinspectoratului General Jandarmi Odessa și numai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lor se trimit în țară. O evidență precisă a lor nu avem deoarece în adresele însoțitoare de trimitere a lor nu s'a specificat totdeauna motivul pentru care au fost trimiși în Transnistria. 4/. Orfelinat la Odessa nu suntem de părere a se înființa cu osebire în împrejurările actuale deoarece orfelinate avem în Nord câte unul sau două în fiecare din județele Balta, Tulcin și Moghilev, de unde pot fi colectați de Crucea Roșie Internațională la dispoziția Dvs. Asupra revizuirei dela punctul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
C. 1 A., C. 2 A., C. 5 A., C. 6 A., Cdt. Etapelor. *) Adnotări: "Biroul 1 23 Mai"; "Biroul 1 Întocmește planul. ss. indescifrabil"; "Nr. 436 9.5.44"; "9.5. Se prezintă Domnului General Stavrat 1583. Sunt de părere a se comunica acest ordin Comandamentului Etapelor Nr. 2 (de la Etape Nr. 1 a venit), comandanților de Sector și Prefecților pentru conformare. General ss. G.V. Mosiu 1584"; "9.V.944. Se va lua cunoștință de acest ordin dat de Domnul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Zamfirescu Gh. Zamfirescu Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Boldur-Lățescu I. Boldur-Lățescu *) Adnotări: "19 MAI 1944. Rog pe Domnul General Enescu să-și dea avizul. General ss. Mardari"; "21.5.44. 1. Sunt de părere ca, concediile evreilor din Apărarea Pasivă să nu fie acordate decât de Comandamentul Militar al Capitalei. Același principiu și la celelalte garnizoane: comandantul cel mai înalt în grad din garnizoană care are și îndrumarea Apărării Pasive. Nu se pot acorda
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei. Pe baza acestor ordine, organele subalterne au trecut la execuție, iar pentru evreii din regiunea F.N.B. cari cad în Zona Comandamentului G-ral al Etapelor, acest Comandament a dat un ordin general de detaliu. Față de acest ordin amănunțit, sunt de părere că nu mai este necesar ca Marele Stat Major să dea un nou ordin, urmând ca toate cererile organelor militare din Zona F.N.B., cari au nevoie de evrei să fie adresate în mod provizoriu direct Comand. General al Etapelor. Această
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
argheziene. În jurul lui E. Lovinescu (1975) oferă o nouă lectură a operei unui autor față de care comentatorul vădește o afinitate certă; analiza e lipsită de preconcepții și supusă la obiect, fără obnubilări hagiografice ale spiritului critic: pe adevăratul Lovinescu, după părerea exegetului, „îl descoperim în aplicațiile lui practice, în confruntarea cu operele, nu în declarațiile teoretice”. Pe Mateiu I. Caragiale criticul îl abordează în volumul din 1981 cu evidentă simpatie, însă fără gesticulația idolatriei „mateine”, în maniera sa raționalist-analitică obișnuită. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
în care se cade să fie stabilite și interpretate legăturile dintre biografie și operă. Caragiale (1996) - cu subtitlul Glose, analize - nu e o monografie unitară, ci o grupare de texte (scrise de-a lungul a două decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
emoție și atenție de oficialitățile americane. Ziarele americane au consemnat că "rezolvarea problemei Transilvaniei este crudă și nedreaptă din momentul în care s-a admis ca 1,5 milioane de români să treacă sub jugul maghiar. Or, Axa a impus părerile ei bazate pe tancuri și avioane"96. Se aprecia că România "nu avusese altă cale", amestecul Germaniei și al Italiei în problemele balcanice ducînd Bucureștiul la "politica de astăzi"97. SUA au considerat că "arbitrajul" de la Viena era contrar doctrinei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că dacă România nu s-ar simți amenințată de vecinii ei, "s-ar putea institui un regim democratic, care să aibă toate elementele de stabilitate și care să se sprijine pe țărănime"191. Într-un studiu ulterior, de pe 28 noiembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să răspundă dorințelor poporului". Pentru cazul în care ar fi apărut probleme, Declarația prevedea ca "cele trei guverne să se consulte imediat asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a se achita de responsabilitățile comune prevăzute în această declarație, dacă, după părerea lor, circumstanțele reclamă astfel de acțiuni"201. În versiunea inițială, Departamentul recomandase celor Trei Puteri să instituie o Înaltă Comisie Europeană, pentru a aplica prevederile Declarației. Președintele a respins, însă, ideea, pentru că nu mai voia încă o comisie 202. Lăsînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
existau și alți disidenți, membri ai Partidului Liberal și ai celui țărănesc, dar nici unul care să se opună conducerii comuniste. Una din trăsăturile frapante ale noului cabinet era aceea că toți membrii erau de origine română. Stephen Fisher-Galați este de părere că aceasta s-a datorat faptului că Moscova a acceptat sfatul "moderaților" din Partidul Comunist Român, care insistau să se adopte o politică de "convingere" a românilor de către români, în vederea cîștigării sprijinului maselor pentru aplicarea unor "reforme progresiste"217. Cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se insiste pentru reorganizarea guvernelor aflate la putere, prin alegeri libere, ca o condiție a instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de pace nu ar fi făcut decît să dea legitimitate guvernelor aflate la putere. Prin urmare, Departamentul de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană și o oarecare influență asupra Comisiei Aliate de Control, atît prin membrii din comisie, cît și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
categoric că "guvernul trebuie să cadă". La două zile după aceea, Dinu Brătianu a cerut și el înlăturarea guvernului FND272. Mai tîrziu, Maniu avea să recunoască faptul că astfel de activități sînt necesare pentru ridicarea moralului celor din partid, dar părerea lui era că dacă s-ar desfășura alegeri libere, național-țărăniștii "s-ar putea aștepta cu încredere la o majoritate electorală covîrșitoare". Maniu a promis ca partidul său să organizeze în continuare în toată țara mișcări de opoziție împotriva regimului Groza
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o garanție sigură a modificării politicii sovietice"295. Deși Ethridge a confirmat constatările făcute de delegația americană în București, aceasta nu atenua cu nimic jena pe care o resimțiseră cei de la Departamentul de Stat cînd Byrnes le pusese la îndoială părerile. Într-un interviu, John Campbell, care lucra pe atunci la Departamentul de Stat, observa: "Eu nu cred că el (Ethridge) ar fi putut veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
valoare mai mare decît putea România să achite. Presa comunistă ataca, de asemenea, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" din tratat, descriind-o ca pe un mijloc prin care țările "bogate" le puteau domina pe cele "mici". Ziarul "Adevărul" prezenta părerea lui Groza despre tratat: "Prevederile tratatului sînt răsplata noastră pentru un război absurd și o cădere serioasă... Mai important este, însă, că au fost salvați factorii esențiali, cum ar fi suveranitatea și frontierele, care fac din România un stat viabil
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mențiune, aceea că prin respectivul tratat aveau să se soluționeze niște probleme rămase nerezolvate în urma războiului, astfel "permițînd Puterilor Aliate și Asociate să susțină" cererea de aderare a unei țări la Națiunile Unite. Atît Londra cît și Washingtonul erau de părere că termenul "permițînd" nu îngrădește libertatea de acțiune. Puteau sprijini cererea Italiei, respingînd-o pe a României 385. Prin urmare, SUA au votat împotriva primirii României în Națiunile Unite de cinci ori în 1947, la toate cererile de aderare ale Bucureștiului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]