36,705 matches
-
pe zona afectată, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide și de durată. Cancerul - rostopasca este pe cale să provoace o puternică dispută în lumea specialiștilor, legată de tratarea bolii canceroase. De "vină" sunt cercetătorii din spatiul ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascăi asupra cancerului vreme de mai multe decenii și au creat chiar un medicament de semi-sinteză, derivat din ea: "Ukrain". Din cercetările lor rezultă că sucul de rostopască aplicat pe zonele afectate de cancerul de piele, dar și pe
Rostopască, beneficii. Vindecă hepatita și pancreatita, reduce colesterolul () [Corola-website/Journalistic/105118_a_106410]
-
său, publicat în Biblical Archaeological Review, profesorul Ken Dark spune că, deși nu deține nicio dovadă concretă, "nu există niciun motiv întemeiat" care să îl determine să creadă că acea structură nu a fost casa lui Iisus. Cercetătorul britanic a studiat ruinele, care se află în partea nordică a Israelului, din anul 2006. Casa a fost descoperită din întâmplare de un grup de călugărițe dintr-o veche mănăstire, în anii 1880. Importanța descoperirii a fost imediat recunoscută, iar autoritățile au ordonat
Un arheolog britanic susține că a descoperit casa în care a crescut Iisus () [Corola-website/Journalistic/105136_a_106428]
-
care nu le dețineau, capacități supranaturale, paranormale, cum ar fi telepatia, darul premoniției sau al clarviziunii. Wolf Messing este un om-legendă, cel mai mare telepat și hipnotizator al secolului al XX-lea, un medium extraordinar! Capacitățile sale fenomenale au fost studiate de savanți din întreaga lume, despre el s-au scris sute de cărți si s-au turnat zeci de filme, dar puțini sunt cei care știu cum a dobândit Wolf Messing aceste superputeri. Pe vremea când avea 11 ani și
Învierea din morți - o realitate posibilă? () [Corola-website/Journalistic/105140_a_106432]
-
publicat în P.R.S.B., persoanele născute în perioadele de activitate solară redusă au tendința de a trăi mult mai mult decât cele născute în timpul perioadelor de activitate solară ridicată. Echipa de cercetare a Universitatii de Știință și Tehnologie din Norvegia a studiat datele demografice obținute din înregistrările bisericii din perioada 1676 și 1878. Înregistrarile au implicat un număr de 8600 de persoane, acestea provenind din două straturi sociale - unul sărac și unul bogat. Apoi, datele au fost comparate cu hărțile cercurilor solare
Relația dintre Soare, comportament, sănătate mintală și durata de viață () [Corola-website/Journalistic/105181_a_106473]
-
maladii cardiace, ea face acest lucru în cadrul unor tipare previzibile. Credem că auzim unele dintre aceste tipare în muzica lui. Sinergia dintre mințile și corpurile noastre modelează felul în care simțim lumea din jur", a adăugat el. Cercetătorii americani au studiat tiparele ritmice din mai multe compoziții care ar putea să reflecte felul în care Beethoven era afectat de aritmie, o maladie care face inima să bată prea repede, prea încet sau într-un ritm neregulat. Schimbările bruște, imprevizibile din ritmul
Beethoven, capodopere compuse după ritmul neregulat al inimii sale () [Corola-website/Journalistic/105196_a_106488]
-
studiului spun că "inimă grea" poate să însemne "tristețe", dar expresia în cauză ar putea să descrie și senzația de apăsare, un sentiment adeseori asociat cu aritmia cardiacă. Savanții americani au identificat tipare aritmice și în alte compoziții. Ei au studiat Sonata pentru pian în La bemol major, Opus 110 - sonata centrală dintr-un grup de trei, care reprezintă ultima contribuție adusă de Beethoven acestui gen - și debutul Sonatei "Les Adieux" (Sonata Opus 81a, în Mi bemol major), compusă în timpul atacului
Beethoven, capodopere compuse după ritmul neregulat al inimii sale () [Corola-website/Journalistic/105196_a_106488]
-
stăteau la căpătâiul bolnavilor sau în cazul unor oameni obișnuiți, care se aflau lângă cei dragi în ultimele momente. Termenul de moarte împărtășită a fost introdus abia în anul 2009, de Raymond Moody, autorul cărții “Glimpses of Eternity”. El a studiat timp de 20 de ani acest straniu fenomen, adunând și analizând diferite relatări. Moody spune că în cazul morții împărtășite, trăirile aparent inexplicabile nu pot fi puse pe seama lipsei de oxigenare a creierului, așa cum vor să explice unii cercetători experiențele
Moarte împărtășită. Fenomen REAL sau rezultatul IMAGINAȚIEI () [Corola-website/Journalistic/105190_a_106482]
-
dese interacțiuni sociale cu prieteni și membri ai familiei. Un astfel de exemplu este cel al locuitorilor insulei Icaria din Grecia, unde unul din trei oameni trăiește cel puțin 90 de ani. Conform lui Dan Buettner, un cercetător care a studiat un număr mare de comunități longevive, în rândul locuitorilor din Icaria cazurile de cancer sunt cu 20% mai rare decât în cadrul populației generale, iar cele de afecțiuni cardiace au o incidență redusă cu 50%. Buettner descrie viața de zi cu
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
Jeanne Calment, persoana cea mai longevivă din istorie (a trăit 122 de ani și 164 de zile). Aceasta spunea că o viață lungă este rezultatul a 3 factori: vinul de Porto, uleiul de măsline și un simț al umorului bine-dezvoltat. Studiind comunitățile longevive din întreaga lume, Buettner a descoperit că viața acestora este structurată astfel încât membrii lor sunt nevoiți să facă multă mișcare de-a lungul vieții. "Japonezii din Okinawa stau așezați direct pe podea, astfel că sunt obligați să se
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
nenumărate ori. În Costa Rica, toți muncesc în grădină. Aceste episoade de activitate fizică se adună de-a lungul anilor, oferind un avantaj semnificativ", a explicat cercetătorul. Această observație este confirmată și de cazurile altor persoane longevive ce nu au fost studiate de Buettner. Americanul Walter Breuning, care a încetat din viață în aprilie 2011 la vârsta de 114 ani, s-a pensionat abia la vâsta de 99 de ani. Acesta punea longevitatea sa pe seama faptului că nu a încetat să-și
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
ce reușesc să treacă de pragul de 100 de ani pentru a identifica genele responsabile și mecanismele de acțiune ale acestora. Un astfel de studiu a fost efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Boston, SUA. Aceștia au studiat ADN-ul a 1.055 de persoane cu o vârstă mai mare de 100 de ani, identificând 150 de markeri genetici ai longevității. În urma acestui studiu, cercetătorii au ajuns la concluzia că, pe măsură ce depășim vârsta de 85 de ani, genele
Care este secretul longevității? Locurile unde oamenii trăiesc cel mai mult () [Corola-website/Journalistic/105174_a_106466]
-
să explice funcția acestui misterios „al treilea ochi” al reptilelor). Ei vorbesc despre existența la tuatara a unui „complex pineal”, alcătuit din două componente: cel de-al treilea ochi (ochiul parietal) și glanda pineală. Cei mai mulți dintre specialiștii care l-au studiat cred că ochiul pineal ar fi un fel de „dozimetru” solar, având drept rol estimarea cantității de lumină, pe baza căreia stabilește ce moment al zilei este, ce anotimp, iar în funcție de aceste „constatări”, organismul reptilelor reacționează în modul cel mai
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
preluată de ochii laterali, astfel încât la vertebratele superioare actuale - păsări și mamifere - al treilea ochi nu mai există: din complexul pineal a mai rămas doar glanda pineală. Păsările străvechi vor fi avut acest organ fotoreceptor, după cum sugerează cercetătorii care au studiat fosilele „păsării de la Melovatka”, un specimen de pasăre străveche, datând din Cretacic (acum cca. 90 de milioane de ani). Este una dintre puținele fosile în care s-au păstrat foarte bine impresiunile unor părți moi ale corpului (creierul, în cazul
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
Secreția de melatonină este inhibată de lumină și stimulată de absența ei, acesta fiind unul dintre motivele pentru care specialiștii recomandă să nu dormim cu lumina aprinsă. În anii 1990, psihiatrul Rick Strassman, medic psihiatru specializat în psihofarmacologie și care studiază efectele substanțelor substanțelor psihedelice, a emis o ipoteză tulburătoare: aceea că o descărcare masivă de dimetil-triptamină (DMT) din glanda pineală cu puțin timp înainte de moarte ar fi cauza fenomenului „experiențelor din pragul morții” (near death experience - NDE). Ideea a pornit
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
și noi nu avem? Acest lucru a vrut să-l afle doctorul Harvey, în 1955, când a murit Einstein. Fără să ceară permisiunea familiei, Harvey s-a hotărât să îndepărteze și să păstreze creierul savantului într-un borcan cu formaldehidă, studiindu-i fiecare circumvoluțiune la microscop, și oferind bucăți din el și altor cercetători. Scopul său? Să descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni nu a găsit vreodată vreun semn care să arate că există vreo diferență între creierele noastre și cel
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]
-
o cameră de filmat. Viorica a imortalizat pe peliculă ambele momente: lacrimile de apă și lacrimile de mir. Icoanele au plâns până seara târziu, sub ochii tuturor. Pe 30 noiembrie 2004, icoanele au fost luate de către reprezentanții bisericii. Au fost studiate la București, Târgoviște și alte orașe, apoi s-au întors în Brașov. Acum, sunt expuse la Biserica SfântulIoan Botezătorul din Craiter. Icoane cu Maica Domnului care au plâns mai există în România. Este însă pentru prima oară la noi când
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
impresionant: 5 premii Oscar, 4 premii Golden Globe, 7 premii ale Academiei Britanice de Film și 23 de Premii Grammy, fiind cea mai premiată personalitate după Walt Disney. Dirijor, compozitor, violonist și un remarcabil interpret al lăutei, Lubnan Baalbaki a studiat vioară la Conservatorul din Liban, iar ulterior a ales România ca destinație pentru formarea să că dirijor, la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca și la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa maestrului Horia Andreescu. Din 2012
Muzică de film cu Orchestra Națională Radio, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105401_a_106693]
-
un muzician într-o permanentă căutare a celor mai profunde sensuri ale muzicii. Înconjurat din fragedă copilărie de un anturaj artistic de excepție prin familia sa alcătuită din pictori, muzicieni, actori și nu numai, Lubnan Baalbaki a descoperit tainele muzicale studiind vioară la Conservatorul din Liban. A ales apoi România ca destinație pentru a-și urma visul de a deveni dirijor, urmând cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde a studiat dirijat cu maestrul Petre Sbârcea și compoziție cu
Muzică de film cu Orchestra Națională Radio, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105401_a_106693]
-
nu numai, Lubnan Baalbaki a descoperit tainele muzicale studiind vioară la Conservatorul din Liban. A ales apoi România ca destinație pentru a-și urma visul de a deveni dirijor, urmând cursurile Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, unde a studiat dirijat cu maestrul Petre Sbârcea și compoziție cu Szegő Péter. Formarea să artistică a continuat la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa maestrului Horia Andreescu. Pasionat de artă dirijorala, a ales să participe în mod constant la cursuri
Muzică de film cu Orchestra Națională Radio, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105401_a_106693]
-
multiple (metaforice și practice) pe care suveranul le-a dat edificiului. Autoarea plasează, istoric și arhitectural, Castelul Peleș în contextul reședințelor regale sau princiare ale continentului, găsindu-i locul în extraordinara familie istorică, politică și artistică a acestora. Ruxanda Beldiman studiază influența distinctă a celor două mari perioade de lucru la castel, cea condusă de arhitectul Johannes Schulz , din 1873 până în 1883, și cea condusă de arhitectul Karel Líman, între 1896 și 1914. Arhitectul Augustin Ioan Despre Castelul Peleș au apărut
„Povestea Castelului Peleș". Lansare Regală la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105404_a_106696]
-
aparține lui Hal Willner, costumele lui Jacques Reynaud. Și nu în ultimul rând, un proiect semnat Baryshnikov. Baryshnikov la Conferința de presă. Foto Maria Ștefănescu Legenda baletului Mikhail Baryshnikov s-a născut la Riga, în 1948, și a început să studieze dansul la 9 ani. De adolescent s-a transferat la Leningrad și a urmat cursurile Școlii de Coregrafie Vaganova, devenind o stea a Baletului Kirov în 1969. În 1974, părăsește Uniunea Sovietică, pentru a dansa la New York City Ballet, unde
Dansul este pentru steaua baletului Baryshnikov iubire, dialogul cu spațiul și timpul by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105402_a_106694]
-
în România - 1866 - 1947, o ordine monarhică în context european, 2010), Gedächtnis der Literatur. Erinnerungskulturen in den südosteuropäischen Ländern nach 1989 (Memoria Literaturii: Culturi ale memoriei în țările sud-est-europene după 1989), 2010. Dr. Anneli Ute Gabanyi, născută in București, a studiat engleza, romanistica si științe politice, cercetătoare si coordonatoare a departamentului românesc al institutului de cercetare din cadrul Postului de Radio Europa Liberă din München, Cercetător la Institutul Sud-Est din München si la Fundația Știință si Politică din Berlin; numeroase publicații cu privire la
Referate consacrate Dinastiei de Hohenzollern, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105413_a_106705]
-
adjunct al Institutului pentru Istorie și Cultură Sud-Est-Europeană din cadrul Universității din Munchen. Din anul 2013 este director adjunct al Institutului Federal pentru Cultură și Istorie a Germanilor din Europa de Est, în cadrul Universității Oldenburg. Dr. Silvia Irina Zimmermann, născută la Sibiu, a studiat literatura, limba engleză, istoria artei și sociologie; traducătoare, inițiatoare, co-fondator si conducătoare a Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare Wiedisch; numeroase publicații despre personalitatea și importanța primei regine a României, Regina Elisabeta, co-editor a seriei literare Centrul de
Referate consacrate Dinastiei de Hohenzollern, la Berlin by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105413_a_106705]
-
Jonathan Safran Foer. „Jonathan Safran Foer a reinventat românul experienței evreilor americani, devenind, pe drept cuvânt, strălucitul moștenitor literar al lui Bernard Malamud, Saul Bellow și Philip Roth.“ (Counterpunch) Jonathan Safran Foer s-a născut în 1977, la Washington, D.C. Studiază literatura și filozofia la Princeton University, unde ia mai multe premii de creative writing și este remarcat de scriitoarea Joyce Carol Oates, iar în 2000 i se acordă premiul Zoetrope. Publică povestiri în reviste prestigioase că Paris Review, Conjunctions, The New York Times
Lansare de carte: „Iată-mă“ de Jonathan Safran Foer, un roman despre identitate, istorie, familie și lumea ieșită din matcă în care trăim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105414_a_106706]
-
iar între anii 2014-2015 a fost Managerul acestei instituții. Din anul 2015 este profesor asociat la specializarea dirijat-orchestră în cadrul Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din Universitatea Națională de Muzică din București. Cipriana Smărăndescu CIPRIANA SMĂRĂNDESCU. Născută la Alba-Iulia, studiază muzică de la vârsta de 4 ani și jumătate, cu Erna Glantz și mai apoi cu Gabriela Enășescu. Este laureata în clavecin și muzicologie la Universitatea Națională de Muzică din București (Ogneanca Lefterescu și Grigore Constantinescu), în clavecin și orgă cu
Radu Postăvaru, la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105412_a_106704]