40,073 matches
-
Movila Banului (în trecut, Cioranca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Cioranca, Limpeziș și Movila Banului (reședința). În 2011 avea 2. Comuna se află în sudul județului, într-o zonă de câmpie, pe malul stâng al râului Sărata și
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
Mânzălești (în trecut, și Mânzălești-Mănești) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Beșlii, Buștea, Cireșu, Ghizdita, Gura Bădicului, Jghiab, Mânzălești (reședința), Plavățu, Poiana Vâlcului, Satu Vechi, Trestioara, Valea Cotoarei și Valea Ursului. Comuna se află în nordul județului, în
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
Murgești (în trecut, Valea Raței) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Batogu, Murgești (reședința) și Valea Ratei. Ea se află în nordul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, pe cursul superior al Câlnăului. Ea este traversată de șoseaua
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
toți o strigare?” </poem> Istoricul Nicolae Iorga în ""Note de călătorie"" (1918) a văzut aici ""un zid, gol de acoperiș, zimțuit de vânturi vrăjmașe, de focuri, de lepra ucigașă a părăsirii"", exprimându-și speranța că ""mâne, poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la iveală, dezvăluind mai bine cultura vechilor timpuri"".
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Năeni (în trecut, și Năeni-Proșca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Fântânele, Fințești, Năeni (reședința), Proșca și Vârf. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
legături cauzale aparente sau chiar pur imaginare. Perspectiva care se oferă deci minorităților rasiale, etnice, sexuale sau religioase, este așadar aceea a unei lupte susținute și continue pentru apărarea drepturilor lor, și asta tocmai pentru că în contrast cu ceea ce se cunoștea în trecut, știm azi că rasismul, religia, machismul sau homofobia, nu sunt simple accidente datorate unei culturi alienante sau purei întâmplări istorice, ci fenomene perene și general umane ale căror surse se află în abilitățile ultra-adaptative cultivate îndelung de mecanismele minimaliste legate
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
Lunca este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Populația românească din aceste sate este pomenita în documente din cele mai îndepărtate vremuri. Aceste documente ne dau știri prețioase asupra trecutului populației acestor sate, care se bucurau din vrermuri vechi de anumite privilegii recunoscute de către Episcopia Romano-Catolică Oradea, de care depindeau din punct de vedere administrativ. Istoria bisericească a românilor din Bihor arată că până în secolul al XVI-lea, în Seghiste
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
care leagă Crișul Repede de Crișul Negru. Acest canal are, în principal, rolul de colector al apelor superficiale și a celor provenite din zona piemontană și câmpia înaltă. În el își varsă apele și cele două pârâuri ale Cefei. În trecut, câmpia înaltă era acoperită cu păduri de stejar, cer, gârniță și gorun, dar și alte foioase ca ulm, frasin în alternanță cu pajiști stepice. În urma defrișării lor, astăzi au rămas doar trupuri de pădure. Faptul că pădurile au deținut cu
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
SE, dispoziție impusă, la rândul ei, de structura geologică de monoclin). Această dispoziție generală a reliefului a determinat, din motive practice, direcția drumurilor principale în lungul văilor sau pe direcția mai puțin fragmentată a podurilor interfluviale, aspectul tarlalelor moșiilor din trecut, și chiar forma geometrică teritorială a majorității comunelor zonei de nord a județului Botoșani. Vecinii comunei Suharău sunt: Granița cu Ucraina este: Punctele geografice extreme ale comunei Suharău au următoarele coordonate: Distanța dintre punctele extreme ca depărtare (de la locul de
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un conținut ridicat de nisip
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Liveni, acestea sunt proprii unei câmpii deluroase de silvostepă, proprie Plataformei Modovenești, un relief puțin accidentat, un climat continental, cu precipitații reduse si perioade de secetă, vegetația și fauna de silvostepă, soluri cernoziomice. Aceste caracteristici fizico-geografice au oferit încă din trecutul îndepărtat al istoriei condiții pentru așezarea în aceste locuri a populației, intim legată de valea Prutului, deoarece în decursul istoriei aceasta a fost un adapost și o regiune ideală pentru dezvoltarea agriculturii. Relieful actual este rezultatul unei îndelungate evoluții subaeriene
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
modificări în morfologia preexistenta a zonei și a Râului Prut. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul satului Liveni aparține vegetației de silvostepă, reprezentată prin mici ochiuri de stepă și pâlcuri de pădure. Ochiurile de stepă, cu o mare răspandire în trecut, se mai păstrează în prezent, doar pe suprafețele destinate pașunilor iar la partea superioară a interfluviilor apar pădurile - „Pădurea Liveni”. Biocenoza satului Liveni cuprinde o lume variată, în funcție de forma de relief și de factorul geobotanic. Astfel în zona de deal
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
se întinde pe o suprafață de 149 ha pe versantul de nord și nord-vest al dealului Bobeica și este în amestec cu fag. Se află la aproximativ 5 km de centrul satului, la o altitudine de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
nordică și 26 grade și 39 minute longitudine estică, cu o poziție NE în cadrul țării, central-nordică, în Câmpia Moldovei, pe valea pârâului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei. Ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului județului Botoșani. Poziția geografică a favorizat în trecut legăturile comerciale care se stabileau între munte și „câmp”, cât și cu drumul comercial dinspre Liov spre Marea Neagră și Valea Siretului. Față de căile de comunicație importante ale țării, această comună este la 7 km depărtare de calea ferată Dorohoi-Iași, construită
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
află și izvoarele minerale, despre care se spune încă din antichitate că apa acestora ajuta la afecțiuni reumatologice, cardiovasculare și ginecologice. Bătrânii spun că sub actuala biserică evanghelica a satului există o multitudine de catacombe și tuneluri secrete, care în trecut erau folosite de săteni pentru a fugi de inamici sau pentru a se apăra în timpul invaziilor. Singură dovadă existența la momentul de față este reprezentată de ruinele unui presupus astfel de tunel, descoperite la malul Oltului. În trecut s-a
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
care în trecut erau folosite de săteni pentru a fugi de inamici sau pentru a se apăra în timpul invaziilor. Singură dovadă existența la momentul de față este reprezentată de ruinele unui presupus astfel de tunel, descoperite la malul Oltului. În trecut s-a încercat parcurgerea tunelului, dar s-a constatat că acesta este surpat în multe locuri, datorită vechimii sale. Speculații cum că în presupusele catacombe au fost îngropați oameni sau au rămas și murit acolo din cauza surpării pământului nu au
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
cu privire la alte localități din Țara Făgărașului. În aprecierea vechimii satelor de pe Țara Făgărașului și încercarea de a ști care sunt mai vechi, cele de pe lângă Olt sau cele de sub munte, trebuie avut în vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau până în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Când s-a ajuns cu despăduritul până aproape de
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
alte localități din Țară Făgărașului. În aprecierea vechimii satelor de pe Țară Făgărașului și încercarea de a ști care sunt mai vechi, cele de pe lîngă Olt sau cele de sub munte, trebuie avut în vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau pînă în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Cînd s-a ajuns cu despăduritul pînă
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
Dudești (sau Dudeștii; în trecut, Nicolești Jianu) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Bumbăcari, Dudești (reședința) și Tătaru. Are o stație de cale ferată pe linia Făurei-Țăndărei. Aici se află un spital și un siloz de cereale. În partea de
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de ofilire și mijlocul umidității active și de aici necesitatea irigațiilor. Resurse ale subsolului: apa și nămolul din lacul Tătaru cu calități balneoterapeutice. Elementele de vegetație din zona studiată sunt elemente tipice de stepă pontică și silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetația caracteristică este reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriului
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Salcia Tudor (în trecut, Gulianca și Regele Ferdinand) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Ariciu, Cuza Vodă, Gulianca, Olăneasca și Salcia Tudor (reședința). Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și . Este străbătută de
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
denumită Țară Rupei sau Zona Rupea (Ținutul Cohalmului), dar cea mai exactă denumire din punct de vedere istoric pentru această regiune este aceea de Scaunul Rupea. Condițiile naturale prielnice au favorizat apariția așezărilor omenești, din cele mai vechi timpuri.Urmele trecutului descoperite în acest colț de țară dovedesc existența așezărilor omenești încă din vremea daco-romanilor. În documentul de predare a Țarii Bârsei Ordinului Teutonic din anul 1211, Ungra era menționată că granița a acesteia. Ungra face parte din județul Brașov, până în
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
cronică este valoroasă nu numai pentru istoria acestui sat, ci și pentru istoria Transilvaniei, relatând modul în care s-au format comunitățile săsești, românești și cele de rromi, felul în care au evoluat sub raport social, economic, relatează viața din trecut, obiceiurile și datinile străvechi, precum și istoria Bisericilor Evanghelice și Ortodoxe pe aceste meleaguri. Din păcate această cronică a dispărut după Revoluția din 1989, o dată cu exodul sașilor în Germania. Din cronică mai sus amintită reiese că mulți dintre românii care s-
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
Zăvoaia (în trecut, Slujitori-Albotești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Dudescu și Zăvoaia (reședința). Comuna se află în partea sud-vestică a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ203, care o leagă spre este de orașul Însurăței (unde se
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]