76,615 matches
-
de a se sfârși în prezent). Totuși, nici o societate umană nu poate supraviețui ca atare în absența unor identificări (ideologice, politice, ontologice etc.) care modulează în profunzime profilul mentalitar al membrilor săi. Așadar, la ce resurse fac apel japonezii în încercarea de a umple vidul, neputincioși fiind să eludeze complet amenințarea sa surdă? În virtutea a ceea ce am putea numi o forma mentis a gregarului, fiecare individ funcționează ca o piesă într-un angrenaj social puternic ierarhizat, al cărui unic scop este
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mult alcool și acid, i s-a înfundat ficatul așa că negăsind loc mai bun, stau legată de el și mă bucur de multă libertate. M-am uitat bine la ea și, ca să mă conving că nu minte am continuat cu încercările: -Până aici am înțeles. Trebuie să mă mai gândesc dacă să te cred sau nu. -Cum adică? mi-a replicat Toxina, adică eu m-am cuibărit aiurea-n ficatul omului și o fac pe nebuna, așa crezi tu despre mine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
auzit vocea venită din jur, de peste tot, Omul s-a uitat mirat înspre vârful copacilor tineri, după care s-a liniștit, continuând să privească în pământ, dar cu gândurile frământându și capul la nevoile vieții care-l punea la grele încercări. -După câte văd, ești tare necăjit, zise Crângul, încercând un dialog cu Omul. -Așa este, sunt tare necăjit, am mulți copii, de mâncare nu prea mai am ce să le dau, vine iarna amuș, lemne nu am, și tot așa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și pedagogică în scopul bunăstării sau al trăirii vieții. Dar nici la o predică venită din cer sau la un discurs revelatoriu; nu sunt nici sfânt, nici fanatic. Este vorba despre o reflecție personală, bazată pe experiență și conștiință, de încercarea de a da sens propriei vieți zilnic. Dacă vreți le puteți numi meditații! În latină meditari semnifică "a măsura", "a cântări spiritual" și de aici "a reflecta", "a medita". Meditații într-adevăr, însă nu din perspectiva unui călugăr care l-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
proces complex nu voi analiza aici rolul tatălui și nici al altor aspecte corelative -, se formează încrederea de fond a copilului, acea încredere inocentă și fără rezerve ce îi permite echilibrul vieții, care totuși este amenințat și constant pus la încercare. Iar eu însumi? Examinarea încrederii în viață Eu mă număr printre acele persoane care, datorită unui bun raport, deși nelipsit de probleme, cu părinții și alte persoane de referință, au dobândit o încredere puternică în viață. Această încredere mi-a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
viață Eu mă număr printre acele persoane care, datorită unui bun raport, deși nelipsit de probleme, cu părinții și alte persoane de referință, au dobândit o încredere puternică în viață. Această încredere mi-a fost pusă în mod constant la încercare de viața însăși. Încă de la început, ca ființe umane noi nu învățăm doar prin educație, dar și din experiență, iar deseori din propria suferință. "Copilul ce se arde se teme de foc", spune un vechi proverb de prin părțile natale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
-i consider creștini "impliciți" sau, cum spusese la timpul său Karl Rahner, "creștini anonimi". Îmi era limpede încă de la început că îndeosebi evreii și musulmanii nu ar fi apreciat acest tip de "anonimitate creștină" și l-ar fi considerat o încercare de monopolizare creștină. Astfel raportul dintre încrederea de fond și credința în Dumnezeu se verifică a fi foarte complex. Pe baza experienței mele, confirmată de Erik H. Erikson, se pot distinge trei grupuri de persoane: • persoanele care preiau încrederea de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
distinge trei grupuri de persoane: • persoanele care preiau încrederea de fond dintr-o credință religioasă. Motivația religioasă le dă capacitatea unei extraordinare angajări, dar și de a rezista schimbărilor bruște ale vieții și de a fi puternici în momentele de încercare. Sunt credincioși convinși și convingători; • persoanele care se definesc credincioși, dar fără o încredere în viață, în ceilalți sau în ei înșiși. Astfel de persoane se regăsesc într-o situație precară. Ajung să atingă cerul, dar nu găsesc nici un suport
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
produce endorfină euforizantă, hormoni ai fericirii, și pot da naștere senzațiilor de bucurie. În același timp mă avertizează că obișnuința provoacă dependență, iar sistemul nostru biologic de fericire nu este programat în spiritul duratei. De aceea sunt mereu sceptic în fața încercărilor de a procura fericire în mod artificial. Adesea, în mod greșit, căutarea fericirii ia o direcție politică, iar deseori se exploatează în scopuri comerciale. Însă nu se poate atinge fericirea urmând reclamele de televiziune. Cine nu are controlul propriilor simțuri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și condus, și unde am fost condus. Trebuie să îmi fie suficient, și îmi este. Capitolul 7 Modelul în viață "Dacă Alah ar fi vrut, ar fi făcut din voi o singură comunitate. Dar a vrut să vă pună la încercare cu ceea ce v-a dat. Întreceți-vă în fapte bune". Coranul, sura 5, 48 O cale a vieții cu sens, susținută de o forță prezentă în viață... dar conform cărui model? Când am călătorit pentru prima dată în jurul lumii, în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
moderne, bolilor psihice vechi altele și mai și... Orice om se poate regăsi în situația în care să-și pună o întrebare la care nu este, practic vorbind, posibil nici un răspuns: de decenii mă ocup în mod constant de toate încercările teodiceei în filozofie și teologie. Astfel am ajuns la o concluzie clară. Sunt convins că un răspuns teoretic la problema teodiceei nu există. Această afirmație nu face imposibilă menținerea unei atitudini de fond a credinței. Astfel, privind în special la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lui. În acest context mă încred în contribuția importantă a Bisericilor, religiilor și țărilor. Speranța în unitatea Bisericii Sunt și rămân un membru loial Bisericii mele. Cred în Dumnezeu și în Cristos, nu cred totuși în Biserică. Îi refuz orice încercare de a se situa pe același plan cu Dumnezeu, orice triumfalism arogant și confesionalism egoist; rămân deschis comunității credinței creștine în totalitatea sa și tuturor Bisericilor. Viziunea mea personală s-a lărgit în mod constant în decursul anilor: de la unitatea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a fost acela de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
numărul de copii adoptabili a scăzut semnificativ. Într-un raport al Oficiului Roman pentru adopție, din 2007, se arăta că numărul de familii atestate pentru în vederea adopției este superior numărului de copii declarați adoptabili.67 În plus, ca urmare a încercărilor de reintegrarea a copiilor în familia biologică, toate demersurile care trebuie efectuate solicită timp, timp în care copilul aflat în dificultate trece dintr-o instituție în alta, întrerupe legături afective care tind să se construiască sau trec prin experiențe negative
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
03% pentru copiii cu vârstă de peste 15 ani. Ratele ridicate pentru întreruperea, respectiv desfacerea adopțiilor în cazul copiilor mari sunt explicate de o serie de cauze. În primul rând copiii de vârstă mai mare devin adoptabili de cele mai multe ori după încercări eșuate de a-i menține în familia biologică și/sau de a-i reintegra în cadrul acesteia. Sunt copii care, de cele mai multe ori, și-au petrecut timp îndelungat în sistemul de protecție, copii care în istoricul lor au trecut prin plasamente
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sentimentele de tristețe. De asemenea Condon 169 identifica și alte aspecte negative ale întreruperii legăturilor dintre mama biologică și copilul său: mai mult de jumătate dintre mamele biologice studiate de el au recurs la consum de alcool sau sedative în încercarea de a face față sentimentelor. Tabelul 2.11 Studii cu privire la efectele adopției deschise asupra mamelor biologice Autori, an, unde s-a realizat studiul Obiectivul studiului Eșantion Metode utilizate Winkler și van Keppel, 1984 (Australia) efectele plasării copilului spre adopție asupra
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați, prin posibilitatea de a le oferi copiilor informații corecte despre aceștia 183. Studiile empirice indică, în mare măsură rezultate pozitive. De pildă, Grotevant și colaboratorii săi184, în diferite studii, arătau că familiile adoptive nu prezintă temeri legate de eventuala încercare a părinților biologici de a-și recăpăta copilul/copiii sau de a interveni excesiv în viața lor; părinții adoptatori simt că dețin controlul asupra gradului de intruziune a părinților biologici în viața lor, sunt mult mai empatici în raport cu copiii, dar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gradului de intruziune a părinților biologici în viața lor, sunt mult mai empatici în raport cu copiii, dar și cu părinții biologici, au un sentiment de încredere în raport cu permanența relației dintre ei și copilul adoptat și prezintă mai puțină teamă în raport cu eventuala încercare a părinților adoptatori de a-și redobândi copilul/copiii. Berry 185 arăta prin studiul său că majoritatea părinților adoptatori se simțeau confortabil în a primi și a oferi informații în relația lor cu părinții biologici, dar în același timp rămâneau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o piatră de temelie pentru dezvoltarea ulterioară a teoriilor moderne în domeniul adopției copiilor. Rezultatul unei intense munci de teren, desfășurată pe o perioadă de timp de aproximativ 10 ani, teoria a fost considerată de mulți specialiști ca fiind prima încercare sistematică de a explica adaptarea la adopție în termenii modelului de interacțiune familială 230. Asumpția centrală a teoriei este aceea că, părinții adoptatori prezintă un handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost asociat cu competențe sociale crescute 259. 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive Teoria dezvoltării este o abordare eclectică, ai cărei autori au împrumutat în mod conștient o serie de elemente din alte abordări teoretice 260, în încercarea de a descrie și a explica, procesele de schimbare în interiorul familiei, de-a lungul unor stadii înscrise într-un ciclu al vieții familiale. Succesiunea stadiilor este determinată pe plan intern de solicitările membrilor familiei (ex. nevoile biologice, psihologice, sociale) iar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
origine, diferențierea și consolidarea rolurilor de cuplu și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea familiilor adoptatoare, doar că, ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din centrele de plasament 80% sunt luați pentru o perioadă în plasament familial și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari, perioada de plasament fiind de multe ori o perioadă de "încercare", de "testare" a posibilității de acomodare și adaptare. 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale După cum s-a putut constata anterior, adoptatorii care formează grupul "majoritar", mai exact cei care adoptă motivați fiind de dorința de a dobândi un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în modelul lui Hill. În etapa post-criză sunt adăugate elemente noi dintre care importante sunt: 1. schimbările familiale și factorii adiționali de stres care pot influența capacitatea de adaptare a familiei și 2. mecanismele de coping angrenate de familie în încercarea de a gestiona situația. Într-o a doua fază de extindere a modelului etapa pre-criză este definită ca o etapă de acomodare, iar etapa post-criză ca etapă de adaptare a familiei. Acomodarea semnifică un răspuns pe termen scurt al familiei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează stres în procesul de adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]