13,635 matches
-
conduce discuția către răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog și venerația manifestată față de marile figuri ale culturii. Relevante sunt îndeosebi sobrietatea și cumpănirea cu care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că era conștientă de valoarea creației acestuia. Revenind în sfera epicii, cu volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
trecerii Carpaților, în zona Bilbor-Toplița, de către armata română, angajată în 1916 în războiul reîntregirii. Publicistica lui constituie, implicit, o pledoarie patetică, substanțial argumentată, pentru cunoașterea oamenilor (unii dintre ei fiind personalități importante ale culturii noastre), a evenimentelor și a locurilor, îndeosebi din zona de nord a județului Harghita, spațiu românesc deseori uitat. Romanul Binecuvântată a fost clipa... (2002), tentativă de evocare a unor momente ale Marii Uniri din 1918, este deficitar sub raport epic. SCRIERI: Octavian C. Tăslăuanu (în colaborare), pref.
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și invizibile din jurul ființei umane. Chiar dacă uneori lasă impresia că reia consecvent formula artistică din prima plachetă - asocieri între descrieri de natură, pastorale și expresii lirice ale sentimentului religios -, autorul fiind receptat îndeosebi ca „un poet egal cu sine de la o carte la alta” (Laurențiu Ulici), accentul dobândit de unele teme, la nivel de grupaj, contribuie la delimitarea a două etape. Cea dintâi, incluzând versurile din Urme, Poeme (1975), Pământ de bun venit
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
începutul activității sale de traducătoare cu basme hispanice și legende din America Latină pentru „păstrarea specificului narațiunii originale” (Dan Grigorescu) și recrearea lor „într-o limbă colorată, sugestiva, dinamica” (Mihai Cantuniari), S. a îmbogățit tezaurul tălmăcirilor din literaturile de limbă spaniolă îndeosebi cu opere contemporane. A transpus române și povestiri ale unor importanți scriitori, precum Adolfo Bioy Casares și Julio Cortázar (Șotron-Rayuela), Gabriel García Márquez (Toamnă patriarhului, Cronică unei morți anunțate, Despre dragoste și alți demoni, Incredibilă și tristă poveste a candidei
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
de sex (problematica gender, a genului social), fenomenul atribuirii, dragostea și prietenia, definirea cognitivă a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor, prejudecăților și discriminărilor sociale, a grupurilor și dinamicii lor, o focalizare aparte primind reprezentările sociale. Și nu întâmplător, deoarece „reprezentarea socială”, așa cum a conceput-o Serge Moscovici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dintr-un mare oraș al României are o altă personalitate decât un țăran român, chiar de vârsta lui. Pe de altă parte, proliferarea grupurilor și rolurilor sociale, mobilitatea geografică și socioprofesională tot mai accentuată ce caracterizează epoca actuală pot duce, îndeosebi la preadolescenți, adolescenți și tineri, la fenomene de vidare, indiferență sau derută valorică. Și mai pronunțată este confuzia axiologică în ieșirea din sistemele totalitar-comuniste și în trecerea la economia de piață și democrația pluralistă. Într-o anume măsură, respectiva trecere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de luptă și mijloace de agresiune. Oameni care altfel niciodată n-ar fi avut acces la astfel de mijloace le pot acum însuși, iar la prima împrejurare favorabilă vor fi tentați să le pună în aplicare. La copii și tineri îndeosebi, caracterul spectacular al multor scene violente este un element în plus ce trimite la reproducerea lor în viața reală. Studiile experimentale arată că vizionarea frecventă de filme și programe TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Walster (1981) cred că cei mai mulți dintre oameni se îndrăgostesc atunci când sunt îndeplinite următoarele trei condiții (vezi și Radu, coord., 1994): 1) Expunerea la imagini și modele despre cum arată dragostea adevărată, ceea ce se întâmplă începând din copilărie - „Albă ca Zăpada” -, îndeosebi prin mass-media. În interacțiunea cu efectele mediatice, socializarea în familie, observarea și interpretarea experienței celorlalți, într-un cuvânt, învățarea socială conduce la un construct cognitiv al dragostei, mai mult sau mai puțin personal. Reprezentarea despre ce înseamnă iubirea și cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
această temă arată un grad înalt de consensualitate în răspunsul anticipat deja: depinde de natura grupului și a activității și de împrejurările concrete. Pentru anumite situații contează calitățile fizice, în altele, cele intelectuale, în multe colectivități chiar în prezent, și îndeosebi în trecut, decisivă era originea socială etc. Cu mai mică sau mai mare pregnanță de-a lungul deceniilor și cu pronunțate dezacorduri, specialiștii în domeniu consideră însă că putem vorbi și despre un mănunchi de trăsături specifice conducătorului de grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eticheta. Să adăugăm că limitarea manipulării prin sondaje este posibilă numai prin democratizarea publicării rezultatelor sondajelor într-un timp cât mai scurt. Și aici rolul fundamental îl joacă, desigur, conlucrarea etică dintre presă și producătorii de sondaje. În Occident - și îndeosebi în SUA - acest deziderat a fost pus insistent în față de aproape toate lucrările de specialitate, de mai mulți ani. Nu știu cât de operant este el. În România, piața sondajelor de opinie, cu tot ce înseamnă concurență, lupta pentru nișe instituționale și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
, Gino (23.XII.1892, Bondeno, Italia - 20.X.1982, Milano, Italia), romanist italian. Face studii de germanistica la Frankfurt pe Main, iar ulterior de orientalistica, îndeosebi de cultură iraniană. Înființează în 1931, la Milano, sprijinit de Aron Cotruș, un lectorat de limbă și literatura română, unde mulți ani este profesor. Colaborează la „Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
correnti antijunimiste (1943), Alecsandri (1946) va trece la lucrări ample, ca Grammatica della lingua romena (I-III, 1949), Storia della letteratura romena (1955) și Novecento letterario romeno (1966). Receptarea scrierilor sale în România a cunoscut atât contestarea, ba chiar negația, îndeosebi prin G. Călinescu, cât și abordarea atentă, echilibrată a meritelor pe care le au. Recenzând Storia della letteratura romena, G. Călinescu crede că autorul ei este „un «profesor» în cel mai peiorativ sens al cuvântului, plin de precepte, compilativ”, care
LUPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
1968 conduce secția română a redacției din Cluj a Editurii pentru Literatură. A făcut parte din redacțiile periodicelor „România viitoare” (1944-1945), „Tribuna nouă” (1945-1946), „Adevărul Ardealului”, „Făclia” ș.a. În volumul de debut, Itinerar critic (1965), reunește articole și cronici publicate îndeosebi în „Tribuna”, în care analizează din perspectivă sociologizantă cărți contemporane de proză și reportaj sau tratează în conformitate cu ideologia epocii probleme ale raportului dintre conștiința artistică și exigențele vieții. În 1976 a obținut titlul de doctor în istorie cu o teză
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
înțeles ceea ce doream să transmitem) (vezi termenul de redundanță și la paragraful despre mesaj ca element component al actului de comunicare). Teoria informației a avut un ecou important asupra teoriilor comunicării; chiar dacă s-au evidențiat ulterior o serie de limite, îndeosebi de către reprezentanții științelor sociale- așa cum se va vedea mai departe - anumite aspecte subliniate de teoria informației rămân importante pentru câmpul cercetărilor comunicaționale. Berger (1987) a fundamentat chiar o latură a teoriei informației, intitulată teoria reducerii incertitudinii; el sugerează că oamenii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putere; totuși, se cuvine să remarcăm că, în societatea actuală, aceasta tinde să se nuanțeze extrem de mult, deoarece elevul/studentul vine în câmpul comunicării didactice cu o sferă de cunoștințe extrem de diversificate (având acces la o multitudine de surse informaționale, îndeosebi la cele oferite de mijloacele moderne de comunicare - spre exemplu, rețeaua Internet), astfel încât „pierderea” acestei puteri poate să influențeze negativ climatul școlar. Soluția constă în utilizarea acestui referențial informațional multiplu pe care-l reprezintă cursanții și folosirea lui în special
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la școală elevul mai mare iar îl va bate! 5) negativismul se manifestă ca o rezistență, activă sau pasivă, operând în mod indirect, inconștient; cu această modalitate de răspuns la frustrare ne confruntăm în ipostaza de cadru didactic sau părinte, îndeosebi la adolescenți; A. Cardon (2002) identifică negarea și ca posibilă strategie de manipulare - atunci când o persoană este atacată privitor la un comportament indezirabil pe care-l manifestă, ea neagă un fapt solicitând un exemplu apoi contestă validitatea exemplului: „Eu nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de patternuri) au o tendință mai puternică de a dezvolta și pe viitor modalități de conformare la normele altor grupuri din care vor face parte. În mod similar, persoanele care și-au dezvoltat structuri preponderent autonome de răspuns vor prezenta îndeosebi reacții de rezistență la presiunea de conformare exercitată de către grup (dezvoltând comportamente „deviante” în raport cu acesta din urmă). În ceea ce privește cel de-al doilea element, care urmărește caracteristicile stimulilor, se cuvine menționat faptul că ambiguitatea acestora sporește tendința spre conformare a membrilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
studenți care au refuzat să participe deoarece, spuneau ei, „nu te poți juca așa cu viața unor oameni”. În literatura de specialitate se face uneori o distincție între „jocuri” (games) și tehnicile de simulare. O asemenea diferență s-ar baza îndeosebi pe faptul că în primul caz cineva trebuie neapărat să câștige, iar altcineva să piardă, pentru ca în cazul metodei simulării să fie mai greu de distins o astfel de opțiune. Totuși, mulți dintre autori recunosc că, fiind destul de greu să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la congrese și colocvii, susține conferințe și expuneri în instituții academice de peste hotare, colaborează la volume colective apărute la Cluj, București, Iași, Amsterdam, Boston, Londra, Roma, München, Lisabona, Atena, Florența, publică în reviste românești și străine studii și articole, tratând îndeosebi chestiuni de teorie literară, poetică aplicată, literatură comparată, semiotică, istorie intelectuală occidentală, istoria literaturii române moderne și contemporane. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova pentru volumul Omul supt vremi. Eseu despre Marin Preda, romancierul (1993), Premiul Asociației
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Bolliac, Nicolae Bălcescu, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Pârvan, N. Iorga, Tudor Arghezi, stabilind un model polemic eminescian înrudit cu cel maiorescian, prin armătura logică și erudită. Volumul Apărarea și ilustrarea criticii (1996) reunește studii și comentarii în virtutea unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor autori care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în fapt granițele criticii
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
autorului câteva observații pătrunzătoare cu privire la condiția ortodoxiei. Tot astfel, Creație și interpretare (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) cuprinde, alături de comentariile în marginea „ontopoeticilor” romantismului, câteva analize substanțiale consacrate unor filosofi ca H. G. Gadamer, R. Bultmann și Paul Ricœur. Îndeosebi ultimul studiu, pe care Ș. îl dezvoltă printr-o aplicație la mitul lui Don Juan, via So/ren Kierkegaard, probează orizontul cultural și rafinamentul interpretativ al autorului. SCRIERI: Hermeneutica sensului, București, 1994; Sensul și imaginea, București, 1997; Desfundarea fântânilor, Cluj-Napoca
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
din cronica anilor 1877-1878 (1977), reconstituire cu numeroase citate din presa vremii, montate într-o narațiune de tip ziaristic și festiv, precum și Eminescu și universul științei (1989), sinteză descriptivă și judicioasă, evitând hipertrofierea acestui aspect al gândirii eminesciene. A tradus, îndeosebi în colaborare cu Elena Andrei, din literatura de expresie germană (Stefan Zweig, Hermann Kant, Wilhelm Dilthey). SCRIERI: Călătorie în Univers, București, 1953; Drum printre aștri (în colaborare cu Radu Nor), București, 1954; Robinsoni pe planeta oceanelor (în colaborare cu Radu
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
nu sub egida S.S.R., ci a unui consiliu format din colegii săi de generație. Ca atare, comitetul societății a respins proiectul, care a și eșuat ulterior. Deoparte s-au ținut Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale. Fricțiuni, cauzate îndeosebi de atitudini politice, l-au îndepărtat pe C. Rădulescu-Motru de societate, doar Mihail Dragomirescu devenind membru în 1911. Invitat să adere, C. Dobrogeanu-Gherea a reproșat, într-o scrisoare deschisă adresată lui D. Anghel, condiționarea admiterii nu de valoarea operei, ci
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
cu pseudonimele Ioachim Movilă, Ion Stânjenaru. Sporadic, îi mai apar proză sau articole și în alte periodice, între care „Adevărul literar și artistic”, dar după 1936 devine un gazetar cunoscut, prin colaborările de la „Viitorul” (unde iscălea Stephan C. Paul) și, îndeosebi, ca redactor la ziarul „Semnalul” (1945), în care scrie numeroase articole sociale. Deși debutează editorial în 1937, cu o culegere de crochiuri în proză, Dintr-un vârf de tufan, rămâne necunoscut până în 1945, când Tudor Arghezi îl prezintă elogios cu
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
a celui de-al doilea val al Cercului Literar de la Sibiu, creația lui S. apare astăzi ca o restituire, datorată publicării oarecum întâmplătoare a scrierilor antume, ținând seama nu de cronologia lor reală, ci de contextul istoric al momentului. Receptarea îndeosebi postumă a poeziei sale - O sălbatică floare iese de sub tipar cu câteva săptămâni înaintea săvârșirii din viață a scriitorului, urmându-i Strada care urcă la cer (1977), și cuprinzătoarea ediție Un ceas de hârtie - a dezvăluit o literatură preponderent lirică
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]