10,960 matches
-
simțite solistele cer unui june patron să le ia cu el prin America sau, baremi, prin Asia. Nu mai am nimic de adăugat la gherela dintre vechi și nou", îmi șoptesc în barbă, melancolizat de cântarea fetelor, de ațîțătoarea lor înfățișare, de preafrumoasele lor coapse și șolduri pe care le văd la un televizor agățat de zid, în braseria din Gara de Nord, în timp ce sorb dintr-o bere Bragadiru. Renunț, așadar, refac cu grijă sintaxa, dau cu îndreptarul peste mortarul atâtor și atâtor
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pe centura Radna, Miniș, Ghioroc, Șiria sau Ineu. Pe ele le-a înfruntat unchiul Tonăs cu vaporul, cu puțin înaintea primului război. Dintr-odată altfel m-am uitat la unchiul cel de nebăgat în seamă, altfel mi s-a părut înfățișarea lui părăginită, nădragii cei soioși de nonagenar, mâinile cele uscate, cu vene încordate, vinete la culoare din cauza trecerii timpului, bastonul său și pantofii dumisale cei legați cu sfoară altfel mi s-au arătat. Moșulică soarbe încetișor din paharul cel mititel
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
dosarelor colaborării cu Nefârtatele de prin arhivele CNSAS. Așa că să nu ne grăbim să cântăm "Cu noi este Dumnezeu / Înțelegeți neamuri și vă plecați". Atenție că nu e chiar așa de simplu. Tot Evul Mediu ne spune că Dracul are înfățișare cuvioasă și se pricepe ca nimeni la teologhisit. Este doctor în asemenea isprăvi și nu știe zâmbi. După asta îl și putem dibui: Lucifer dă cu piatra și nu rîde niciodată. În decembrie, capelmaistrul va fi Traian Băsescu Dincolo de zarva
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
înfățișează întăi ospățul celor 7 preoți ai colegiului zeului, între care figurează și Vincentius. Apoi se vede o scenă privitoare la soarta după moarte a Vibiei, desigur soția lui Vincentius; în ea se reprezintă întâi moartea Vibiei, redată printr-o înfățișare alegorică a răpirii Prosespinei. Pe urmă Vibia, întovărășită de Alcest, este dusă de Mercur înaintea tribunalului unde judecă Pluton, de unde în sfârșit trece condusă de bunul ei înger în sala banchetului celor trecuți prin dreapta judecată. O inscripțiune găsită de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din nou comenzile. O reținu. Fusese frapat de numele ei. - Există vreo legătură, zise, între această Nirenă și vechea capitală Nirena? Păru încurcată. - Adineauri leșinai și acum pui niște întrebări inteligente. Caracterul dumitale este mai complex decât ar sugera-o înfățișarea. Ei, dar acum, grăbește-te. Trebuie. - Ce sugerează înfățișarea mea? întrebă Gosseyn. Ochii reci și gri îl studiau. - Dumneata ai vrut-o, zise ea: Învins, slab, efeminat, copilăros, incapabil. Se întrerupse nerăbdătoare. - Ți-am spus să te grăbești. E serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ei. - Există vreo legătură, zise, între această Nirenă și vechea capitală Nirena? Păru încurcată. - Adineauri leșinai și acum pui niște întrebări inteligente. Caracterul dumitale este mai complex decât ar sugera-o înfățișarea. Ei, dar acum, grăbește-te. Trebuie. - Ce sugerează înfățișarea mea? întrebă Gosseyn. Ochii reci și gri îl studiau. - Dumneata ai vrut-o, zise ea: Învins, slab, efeminat, copilăros, incapabil. Se întrerupse nerăbdătoare. - Ți-am spus să te grăbești. E serios. Nu mai rămâne o secundă în plus. Plecă. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
prezint pe soțul meu. Corpul dictatorului înțepeni. Ușor, puse femeia jos, și, ușor se întoarse spre Crang. Privirea rău voitoare întâlni ochii galbeni ai detectivului non-A. Crang zâmbi, de parcă inconștient de imensa ostilitate a lui Enro. Ceva din puternica înfățișare a lui Enro se schimbă puțin. Un moment păru tulburat, chiar deconcertat, apoi deschise gura și era să vorbească chiar, când, cu coada ochiului, îl văzu pe Ashargin. - A!... zise. Purtarea i se schimbă radical. Își recăpătă stăpânirea de sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Amiralului ieri. Se opri, surprins de glasul clar de tenor al lui Ashargin, pentru a elibera corpul de tensiunea ce creștea. Și-l privi cu coada ochiului pe bătrânul de lângă el - Marele Amiral își ridicase nasul spre tavan, cu o înfățișare care-i spunea lui Gosseyn ce anume va urma. Spuse foarte repede: - Aștept dintr-o clipă într-alta un apel din partea lui Enro care mă va convoca pentru a-i face raportul dar, dacă aș mai avea timp, aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de aspect și purtare. Gura i se strânse. - Se vedea că suferea de un violent complex de culpabilitate, probabil născut din sentimentul că familia sa trădase pe cetățenii Celui Mai Mare Imperiu. Era nervos, încordat, timid, aproape mut, avea o înfățișare jalnică. Mai bine de zece ani fusese ținut departe de afacerile interplanetare și locale. Enro se întrerupse, grav, și cu ochii lucind. Continuă pe același ton solemn, - Din această dimineață a dat dovadă în două rânduri de sclipiri de clarviziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
uniforma și însemnele de mareșali. Discutau cu Enro. Conversația se referea la o comisie de anchetă ale cărei lucrări aveau ca obiect ceea ce ei numeau o revoluție. Cei doi ofițeri constituiau comisia. Îi observă curios. Amândoi păreau, după comportament și înfățișare niște oameni necruțători. Înainte ca ei să formuleze concluziile, el conchise că niște indivizi atât de cerebrali și reci vor rezolva inevitabil orice problemă de acest gen, propunând distrugerea planetelor rebele. Și aruncă o privire lui Crang și-l văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
zise. dar am primit ordin să vin să lucrez aici, la acest... Se întrerupse și ușurarea i se citi clar pe față. Spuse: - Credeam că erați unul dintre ofițeri. Părea să fie pe punctul de a-și relua lucrul, dar înfățișarea lui Gosseyn îl avertiză. Poate nu voia să riște. Mâna, cu un gest convulsiv, apăru înarmată cu un suflor. Gosseyn se similariză la șase metri de tabloul de control. Auzi șuierul suflorului și un strigăt de uimire în spatele lui. Răsucindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Ashargin să afle și el și să nu fie surprins. Așa cum se aștepta, Nirena zăcea în pat, rigidă și inconștientă. Ea tocmai se trezea, după toate aparențele, în momentul atacului, fiindcă avea o expresie de stupefacție îngrozită pe fața deformată. Înfățișarea îl șocă pe Ashargin - angoasă, îngrijorare, frică - ca fulgerul, emoțiile intrau în horă. Ca fulgerul, câmpul de forțe se impunea și punea stăpânire pe conștiința lui. Într-un efort disperat, Gosseyn se aruncă pe pat pentru a se relaxa. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
părul albastru-deschis îi încadra fața. Nan era o blondă mică, timidă și zbîrlită, de șaisprezece ani. Rima avea o figură interesantă, deloc frumoasă, cu părul negru dat pe spate și prins în coadă la spate. Toal era mărunțel, cu o înfățișare sălbatică și plăcută, cu o barbă tinerească, roșcovană și ascuțită, și mai era un băiat masiv și palid, pe care-l chema McPake, în uniformă de locotenent. Sludden, cu brațul în jurul taliei lui Gay, nu se întrerupse și nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
plătește nimeni. Fac acest lucru pentru că îmi plac oamenii. Cred în prietenie. Oamenii ar trebui să se poarte frumos unul cu altul. Mi s-a făcut milă de el. Știam că nu se cade să-ți displacă un om din cauza înfățișării sau felului în care vorbește, dar el nu-mi plăcea absolut deloc. I-am explicat faptul că doream să iau banii înainte de a face orice altceva. — Dacă o să te duc la serviciul de protecție socială acum, îmi promiți că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în camera cincizeci și patru. în timp ce traversau terenul de joacă spre baraca de lemn, Thaw o întrebă: — Cine e domnul Meikle? Profesorul de engleză. — Ce vrea de la mine? — De unde vrei să știu? în camera cincizeci și patru, un bărbat cu înfățișare saturniană, îmbrăcat în robă academică stătea aplecat peste o catedră în fața unor șiruri de bănci goale. întoarse spre Thaw o față lungă, brăzdată și triunghiulară sub bolta unui craniu oval și chel. Avea o mustață neagră și mică și sprîncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar știam cum să mă apuc. Trebuia să citesc poezie, să ascult muzică, să studiez filosofie și să scriu, să desenez și să pictez. Trebuia să învăț cum simt, sînt făcuți și se comportă oamenii, cum funcționează corpul omenesc și înfățișarea și proporțiile lui în diverse situații. De fapt, trebuia să mănînc blestemata de lună! — Duncan, amintește-ți ce-a spus directorul! în patru ani poți fi bibliotecar-șef într-un orășel și atunci poți să fii artist. E de-nțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în jurul lui trei gospodine pitice întindeau frînghii între stîlpii de rufe, și le desenă amintindu-și de cele care se îngrijiseră de gospodăria lor cînd maică-sa era pe moarte. Purtau basmale, bocanci bărbătești și fuste, ceea le dădea o înfățișare asexuată, chirurgicală. în partea de sus a tabloului, cea mai înaltă creangă a copacului se lipea de o fîșie de cer care se întindea printre coșurile caselor. își aminti de o gravură de-a lui Blake cu un ocean cenușiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Interesul ei îl încîntă. — Nu, nu am încercat să pictez oameni scîrboși. La urma urmei, Hristos și-a ales discipolii la întîmplare, ca un juriu, așa că probabil că era un grup reprezentativ ca oricare. Poate că le-am dat o înfățișare grotescă. Nu mulți dintre noi sînt cum ar trebui să fie, nici chiar după propriile estimări, și atunci cum să nu fim grotești? Dar nu sîntem de cele mai multe ori scîrboși. — Desenează-mă pe mine, Duncan, zise Judy, aici, pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
spuse Judy. Dacă ar răni pe cineva, asta ar fi doar din prostie, nu în mod deliberat. — E un domn, zise Thaw. Numai să-l cunoști, și te civilizezi. în seara aceea, în tramvai, se simți neobișnuit de conștient de înfățișarea lui: sub talie, pantalonii murdari de vopsea ca ai unui muncitor, în sus, gulerul și cravata ca ale unui funcționar. Trecînd prin parc, cineva îl apucă de mînecă. Se întoarse și văzu o grăsană drăguță care-i zise: — Salut, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
a lungul peretelui, iar în nișa din fața liftului era un scaun și o plăcuță pe care scria INFORMAȚII. în timp ce se îndrepta spre ghișeu, simți cum aerul îi opune rezistență ca o gelatină transparentă. Oamenii de pe bănci aveau și ei o înfățișare statuară și păreau în transă, de parcă ar fi fost congelați acolo. Orice gest era istovitor - și ar fi fost la fel, dacă s-ar fi întors. Ajunse la scaun, se prăbuși acolo și stătu drept, dar picotind, pînă cînd cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
într-un amestec dezordonat de alb și brun; două căzură pe podea cu un zgomot ușor, de felii de pâine prăjită. Tipul nu zise nimic, dar schiță un zâmbet privind senvișurile. Avea vreo 80 de ani, era solid, cu o înfățișare îngrijită. Se apropie de Gosseyn. ― Aveai de gând s-o-ntinzi, așa-i? Vorba lui avea un ușor accent străin. Surâse din nou.! Îl plesni cu brutalitate peste față cu dosul mâinii și repetă cu aceeași voce monotonă: ― Plecai sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
făcea să vomit. (știu că aluziile acestea necesare ar putea sugera un sistem de referințe culthurale, dar eu încerc să exprim altceva.) Pe Agrippa îl întâlnisem de câteva ori în împrejurări și localități diferite (Călărași, Jibou, Câmpulung-Muscel, București), totdeauna sub înfățișarea aceluiași câine răpănos și negru, cu ochi lăcrimoși, extrem de expresivi, și cu un rânjet pe bot, cumplit de uman. Și el mă recunoscuse ușor de fiecare dată, chiar și atunci când, din motive personale, n-aș fi vrut să mă recunoască
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sacrului. N am să intru în amănunte fiindcă nu prea i-am înțeles teoria deși își dă toată silința să fie cât mai clar. Cred că e vorba de o molimă generală care își schimbă din când în când numai înfățișarea. Pe noi, europenii, ne-a împuțit vechea Eladă, spune el. Dar există o mare speranță de schimbare, și încă rapidă : curând vom fi total cretinizați prin meditația perfidă a cuvântului vorbit, scris și mai ales gândit. Până atunci fiecare își
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
din nou comenzile. O reținu. Fusese frapat de numele ei. - Există vreo legătură, zise, între această Nirenă și vechea capitală Nirena? Păru încurcată. - Adineauri leșinai și acum pui niște întrebări inteligente. Caracterul dumitale este mai complex decât ar sugera-o înfățișarea. Ei, dar acum, grăbește-te. Trebuie. - Ce sugerează înfățișarea mea? întrebă Gosseyn. Ochii reci și gri îl studiau. - Dumneata ai vrut-o, zise ea: Învins, slab, efeminat, copilăros, incapabil. Se întrerupse nerăbdătoare. - Ți-am spus să te grăbești. E serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ei. - Există vreo legătură, zise, între această Nirenă și vechea capitală Nirena? Păru încurcată. - Adineauri leșinai și acum pui niște întrebări inteligente. Caracterul dumitale este mai complex decât ar sugera-o înfățișarea. Ei, dar acum, grăbește-te. Trebuie. - Ce sugerează înfățișarea mea? întrebă Gosseyn. Ochii reci și gri îl studiau. - Dumneata ai vrut-o, zise ea: Învins, slab, efeminat, copilăros, incapabil. Se întrerupse nerăbdătoare. - Ți-am spus să te grăbești. E serios. Nu mai rămâne o secundă în plus. Plecă. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]