5,682 matches
-
în străinătate, o lăsase cu un copil de doi ani și nu se mai răspundea cu ea. Lunar, Elvira și Miu îi trimiteau un ajutor acestei ființe, pentru care nu se întrezărea nici o ameliorare. Pentru a-i atenua și împrăștia îngrijorarea, pe care i-o stârnea Metodica, i-am adus unele cărți, reviste, cursul meu de la Iași, dar, lucrul cel mai important, i-am relatat pe larg despre orele noastre de practică pedagogică, făcute la Liceul Național "Costache Negruzzi", lângă Universitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Rezultatele acestui sondaj erau, deocamdată, secrete. Dar colega mea a aflat despre ele. Și s-a frământat zile-n șir, până ce-a discutat între patru ochi cu rectorul, acest rezultat nefavorabil care era bineînțeles, discutabil, dar și un motiv de îngrijorare. Ea ceruse ca, în anul următor, să fie trecută pe o altă disciplină, de preferință tocmai la Istorie contemporană universală. Al doilea eveniment a fost mai degrabă un incident. La o lecție finală, la Școala generală de aplicație nr. 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc în inima focului... O vreme n-au scos o vorbă, sperau ca printro vrajă... un miracol, să comunice cu cei de acasă... Pe chipul lor joacă limbile de flăcări
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
avea limite. Cei proaspăt „promovați”, erau „flămânzi” și însetați de putere. Ei dictau acum, cu ajutorul partidului, cei mai răi și mai ignoranți ajungeau în frunte. Moșierimea și marea burghezie era în pragul prăbușirii. Pământurile le-au fost luate... Teama și îngrijorarea îi rodea zi și noapte... amenințarea permanentă a comuniștilor, pe care nu i oprea nici o lege, și teama de a-și vedea și restul bunurilor confiscate, îi urmăreau tot timpul, până și în vis. „ ... Vom alunga moșierii și burghezii din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de vânt... Miriștile și imașul, cât bate ochiul e ars de soare. Zăpușeala era mare, nici o fărâmă de nour, cerul parcă blestemat, rămânea gol și uscat, și după asfințitul soarelui. „... Oari cât’ a mai țâni săcita aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o bură măcar... Ei nu se lasă, tot trag nădejde că nu-i va lăsa Dumnezeu să moară. Rugăciunile pe ogoare pentru ploaie, nu mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să abdice de către puterea comunistă și tancurile rusești, abdicare pe care n-a recunoscut-o niciodată. Poporul, prin plecarea regelui, nu știa ce-l așteaptă. Soarta întregii țări se răsfrângea pe chipu-i ales, slăbit de durere, suferință și griji. Îngrijorarea lungii pribegii care urma, părăsirea patriei lui dragi, Majestatea umilită a acestui nepot și strănepot de regi și împărați puternici ai celor mai mari imperii, amărăciunea cu care-l dăruiseră propriul popor, nerecunoștința țării pentru care era gata să-și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ca niște statui, se uitau cu privirea fixă spre sat. Era fascinant... dar, și înfricoșător, ce povesteau ei. În prima zi de școală a trimestrului... Eram la ora de muzică. Profesorul intră în clasă ca un vânt rece, cu semnul îngrijorării întipărit pe chip... ceea ce nu era în firea lui. După câteva clipe, cât își frecă palmele, poate să le încălzească, și, cât ne privi într-o tăcere încărcată de întrebări fără răspuns, ni se adresă cu o voioșie puțin forțată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și amnarul, și trase fără grabă câteva fumuri. El nu se grăbea niciodată. „ - Ce mai este prin sat, moș Angheluță ?!”, rupse Baltă tăcerea. „Apăi..ce să fie, Gheorghiță, dragu’ moșului...ce să fie !.. ne jupoaie comuniștii..ne jupoaie !.. și, văzând îngrijorarea întipărită pe chipul tânăr al nepotului său, tot el continuă, oftând din tot sufletul. S-o schimbat multe, Gheorghiță, dragu’ moșului..multe s-o schimbat în satu’ nostru, și, cu o grabă de neînțeles..”. „ - Dacă eu, la anii mei, n-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tăceau o vreme.. ascultau, și iar începeau. În seara aceea, camarazii lui Baltă nu cântau... nici greierii nu se auzeau țârâind.. Erau tăcuți, fiecare retrăia în el însuși, cu ochii pierduți în spuză, viața lui. Căpitanul întârzia să vină, și, îngrijorarea crescu și se săpa adânc pe chipurile lor. Își citeau limpede, unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeau în clipa aceea, dar le era greu s-o spuie. Pe toți îi mistuia același gând... Căpitanul. Ion Cârțu, prietenul din copilărie, omul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
suflu iscat de nu se știe unde, ce se strecura prin pădure, dădea glas frunzelor, florilor și ierbii... „ - El spunea că-i... ”Răsuflarea pământului”..!”, murmură Cârțu mai mult pentru sine. După o vreme, tot el se întrebă abia stăpânindu-și îngrijorarea. „... Unde s-o fi dus Căpitanul.. Nu trebuia să-l lăsăm singur... nu trebuia..!” Trecuse și a doua noapte, zorile începuseră să licărească, și, el încă nu se întorsese.. pe Grințieș, la locul unde-l așteptau camarazii. Urmă încă o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Un fel de panică puse stăpânire pe sufletul lor. Dintre toți, Alistar părea altfel.. avea o licărire ciudată în ochi.. nestăpânită.. ...Trecuse demult de miezul nopții... în cea de a treia noapte, și, ei încă nu puseseră geană pe geană. Îngrijorarea creștea în sufletele lor ca un bulgăre de zăpadă rostogolindu-se repede la vale... Zorile începuseră să licărească, pentru a treia oară, și el încă nu se întorsese. „..Nu trebuia să-l lăsăm singur..!”, se învinovățeau ei tot mai direct
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
față din ce în ce tot mai greu. Odată cu înserarea, Sofronie apăru strecurându-se prin pădure ca o umbră, pe versantul nordic... și ajunse la „Bârlog”. Avea fața congestionată și părea speriat... „ - Ce e... „Profesore” ?, îl întâmpină Baltă, cu semnul îngrijorării pe chip... „ - Căpitane... Orașul e tixit de camioane pline de militari, securiști și milițieni.. o întreagă armată, cu dotări ca pentru război. ...În oraș este o stare de vânzoleală.. de neliniște..și, de așteptare... un fel de alertă neanunțată... Nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai îngrijorată !.. parcă așteaptă să se întâmple ceva.. ceva inexplicabil !” Isprăvi „Profesorul”, „Raportul”, spus pe nerăsuflate și-i întinse câteva jurnale. Toți camarazii se priviră cu o neliniște vădită în ochi. Baltă rămase câteva clipe pe gânduri.. starea lui de îngrijorare.. li-o transmitea și lor. „ - Te-i văzut cu mătușa...?!”, îl întrebă, brusc pe Sofronie. „ - Nu.. n-am riscat !.. Strada era tixită cu camioane pline de milițieni și, am renunțat.. nu m-am apropiat !”. „Perfect... foarte bine „Profesore” !... Îți mulțumesc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ochi, fântâna de sub nucul lui Păun,.. fântâna cu cea mai bună și mai rece apă din sat. Mulțimea adunată pe la porți: copii, femei plângând mocnit cu palma la gură, bătrâni cu frunțile încruntate... stăteau muți. În privirea lui, pâlpâi atâta îngrijorare și umilință, că ei își lăsară ochii în pământ. În lanțuri, cu chipul stâlcit în bătaie, cu privirea fixă, îi lăsă pe săteni fără glas. Pe chipul lui uscat, împietrit, era întipărită răbdarea sfântă a românului de la munte, tăria legendară
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mea o să fie aceeași? Vocea Aiei, de undeva de departe, adusă de vânt în auzul meu, m-a smuls brusc din presimțirea aceea funebră. Femeia s-a apropiat îngrijorată: oricât m-aș fi ferit, ea a reușit să-mi citească îngrijorarea lăuntrică și să înțeleagă amărăciunea simțămintelor mele. M-a îmbrățișat ocrotitoare și m-a sărutat pe ochi. Am izbucnit în hohote de plâns. Ca un copil. Mormânt Et desunt fatis sola sepulchra meis („Doar un mormânt lipsește sorții mele!”). Aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
luat această decizie, mă simt puțin dezorientat; întocmai ca atunci când întreprinzi o călătorie către locuri necunoscute și te întrebi ce anume să iei cu tine și ce-ar fi mai bine să lași. Chiar și amănuntele sunt o sursă de îngrijorare. Și totuși, dorința de a abandona totul e mai mare, tot așa cum mare este și teama că un eveniment neprevăzut ar putea să-ți împiedice desprinderea. Într-o împrejurare ca asta, simți dorința să-ți iei rămas bun de la cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dominantă pe care se află, si dorind să încurajeze companii de transport aerian individuale să dezvolte și să introducă noi prețuri competitive, dorind să asigure cel mai înalt grad de siguranță și securitate în transporturile aeriene internaționale și reafirmandu-și îngrijorarea profundă cu privire la actele sau amenințările la adresa securității aeronavelor, care pun în primejdie siguranță persoanelor sau a bunurilor acestora, care influențează în sens negativ funcționarea transporturilor aeriene și subminează încrederea publicului în siguranță aviației civile, și fiind părți ale Convenției privind
LEGE nr. 136 din 20 iulie 1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind tranSporturile aeriene, semnat la Washington la 15 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124899_a_126228]
-
schimbare și promovarea de sine. Teoria lui Schwartz a fost validată pe o arie variată de culturi (Schwartz, 1992, apud Leung et al., 2007), multe relații semnificative fiind găsite între tipurile sale de valori și alte variabile, cum ar fi îngrijorarea (Schwartz et al., 2000, apud Leung et al., 2007) sau comportamentul la vot (Barnea, Schwartz, 1998, apud Leung et al., 2007). Validitatea acestui model a fost confirmată prin studii laborioase, pe zeci de mii de subiecți din întreaga lume. Din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sunt atât de tânără, dar el a insitat că sunt. Am răspuns din nou ferm că nu sunt, din păcate, chiar atât de tânără, insistând la rândul meu! Nu știu dacă a înțeles că eu am priceput sursa reală a îngrijorării sale. Evident, am fost revoltată! Ar fi un stereotip cu privire la vârstă, dacă nu aș fi convinsă că "evaluarea" s-a datorat efectului stilului vestimentar. Niciodată nu am agreat stilul business, pe care l-am perceput ca impersonal și uniformizator și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
urma să revină în țară împreună cu alte câteva colege aude: "Stimați pasageri, căpitanul navei, Narcisa Ionescu, și echipajul său vă urează bun venit la bordul aeronavei...". Și în acel moment toate cele trei cercetătoare au reacționat instinctiv cu teamă și îngrijorare vădită! Unele cercetări sugerează faptul că stereotipul feminin este devalorizat în raport cu cel masculin, femeile acceptând această imagine devalorizată a propriului grup de sex, interiorizând-o și operând cu ea "firesc" (din moment ce jumătate din eșantionul cercetărilor este constituit din femei). Formată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ei. Despre ce este vorba până la urmă? Lawrence o explică în termeni foarte plastici într-un eseu "Cocksure Women and Hensure Men", mai greu de tradus în limba română din cauza jocului de cuvinte în registrul colocvial. Ceea ce observă Lawrence, cu îngrijorare, este faptul că femeile devin transgresive, nu-și mai asumă rolul în sfera tradițională a casei, ba mai mult decât atât, au idei și, aș adăuga eu, ideile lor au și forță, de aceea ele devin acum "cocksure", sigure pe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
oferea o cultură pe cale de dispariție, Lawrence vitriola în "Cocksure Women and Hensure Men" transformările și schimbările de rol colosale care amenințau bărbații și șubrezeau relațiile de cuplu. Sub jetul de vitriol se citește clar nu doar iritarea, ci și îngrijorarea. Dacă această ipoteză se verifică, atunci seriei de factori care duc la șubrezirea și desfacerea cuplurilor i se adaugă cea a unei masculinități care se simte și se percepe amenințată și deposedată de rolul cu care se identifica până nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fără satisfacție. În cadrul jocurilor noastre, mă mobiliza în special dorința de a-i proteja pe cei mai mici, dar și spiritul de aventură, căci nu de puține ori se întâmpla să hoinăresc departe de blocul în care locuiam, ceea ce atrăgea îngrijorarea părinților și pedeapsa corespunzătoare. Însă, chiar și cu acest risc, dorința de a explora locuri necunoscute, de a mă simți liberă într-un spațiu departe de ochii vigilenți ai bunicii a fost întotdeauna mai puternică. Îmi mai plăceau limbile străine
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
retorică a mamei: Ce v-ați face voi fără mine?!" a căpătat noi valențe și nuanțări, mai ales după experimentarea modului de distribuție a sarcinilor în cuplu sau mentalitatea cu care am interacționat în străinătate, încât i-am mărturisit mamei îngrijorarea mea sinceră cu privire la perpetuarea obiceiurilor domestice și a tradițiilor culinare, cu zile și nopți pierdute în bucătărie de Paște sau la Crăciun. Orientarea în carieră Renunțarea la ideea inițială de a face medicină a fost din fericire, înțeleasă și aprobată
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a profețiilor preotului Al. Mateevici, venerat fiu al Bugeacului, adresat basarabenilor. Istoria poprului român dezvăluie numeroase și Îndelungate etape de ingerințe străine și generații dearândul au avut de suferit năvăliri, dominații, amenințări, răpiri teritoriale. Raportarea românilor la o vecinătate inducea Îngrijorare, nesiguranță, fiorii cotropirilor. Dreptul celui mai tare s-a afirmat de regulă dealungul secolelor numai pe rolul tradițional de existență. Totuși, nu de multă vreme, sub ochii generației noastre, acapararea de teritorii, subjugarea altor neamuri, creșterea zestrei militare nu mai
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]