4,963 matches
-
dar nu de pomană, deh, ca tot omul) și iată ochii albaștri și stinși ai pentru totdeauna, ca și în cerul neiertător, în ei nu mai poți citi nimic. Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei presimțiri, mai poți vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte. Și se poate vedea propria mea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
din urmă, încă ignari, gradațiile sunt dozate cu finețe și indicate cu subtilități infinite 45. George Bălăiță reia și această idee în descrierea fizionomiei celui de-al treilea orb: Poți vedea însă barba lui vânătă și gura strânsă și bărbia întinsă înainte de spaima unei presimțiri, mai poți vedea în neîncrederea și resemnarea lui o urmă de speranță, și cum se lasă dus la groapa tragică, genunchii moi și nasul caraghios de pe acum subțiat de moarte" (vezi nota 43). Concluzii Romanul ekphrastic
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pericard și mediastin (23). Pacientul este așezat în decubitus dorsal (supinație) pe un plan dur, iar reanimatorul se plasează lateral (în genunchi sau în picioare) de acesta. Cu podul palmelor suprapuse, cu degetele lipite, fără să atingă toracele, cu brațele întinse vertical, medicul aplică compresiuni viguroase pe linia mediană a sternului, la unirea 1/3 inferioare cu 1/3 medie a acestuia. Utilizând o parte a greutății corporale, reanimatorul aplică forța lui controlat, în sens vertical, turtind toracele antero-posterior cu 4-
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
unui mic șanț, ce mărește suprafața de contact a prelatei cu solul, evitându-se pierderile de vapori. Vaporii se introduc la presiunea de 0,2-0,3 atm la temperatura de 105-110oC. După aproximativ o oră prelata este bombată complet și întinsă sub presiunea vaporilor de dedesubt. Timpul de încălzire necesar pentru buna dezinfecție a solului, este în medie de 8 ore. În cazul unei cantități mici, solul se menține deasupra unui cazan umplut parțial cu apă, până ajunge la temperatura de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
necesități vitale) dar și pe motivații (care țin de comportamentul său psihic, de rațiuni aptitudinale, etnice, confesionale, etico-morale, estetice ș.a.). Ca rezultat al existenței și activităților sale multiple, societatea umană a transformat destul de mult sistemele naturale în unele regiuni. Arii întinse de pe Glob sunt marcate de prezența și evoluția habitatului uman, de practicarea agriculturii, de valorificarea industrială a resurselor naturale, de infrastructura de transporturi, de dezvoltarea și diversificarea schimburilor. În sinteză, impactul antropic în ansamblul terestru se exprimă prin diferite forme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
se formează relieful, componentă derivată în sistemul abiotic. Caracteristicile reliefului: altitudinea, înclinarea, fragmentarea, expoziția versanților determină etajarea unor componente climatice, hidrologice, de vegetație și soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru arii întinse de pe Pămînt potențialul natural favorabil societății umane este puternic influențat de relief (ținuturi de munți înalți, podișuri joase, câmpii nefragmentate, arii depresionare, arii litorale ș.a.). La rândul său omul poate modifica relieful preexistent, creînd forme noi. f) Solul. Ca și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
iar în unele sectoare s-a instalat deșertul (spre exemplu în Sahel). Acest subtip fragil prin caracteristicile sale naturale supuse variațiilor climatice sezoniere și multianuale, este deosebit de vulnerabil față de intervențiile antropice, necesitând protecție. d) Deșerturile și semideșerturile tropicale ocupă suprafețe întinse în Africa de Nord, Asia de Sud-Vest și Australia. Ariditatea extremă exclude parțial sau total posibilitatea dezvoltării vegetației. Aceasta este prezentă numai în ariile în care plantele au acces la apele freatice sau sunt cultivate în regim de irigații. Prezența populației este
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
urbanizate intens și au astfel cea mai diversificată utilizare a terenurilor. c) Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare. Fertilitatea naturală deosebită a solurilor (predominant cernoziomuri), a permis o valorificare agricolă intensă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și în extremitatea meridională a Americii de Sud. Aceste ținuturi se disting prin climatul rece, cu variații sezoniere, în special termice, importante. În detaliu, poziția pe continent și specificul climatic local le diferențiază foarte puternic. a) Pădurile boreale de conifere, ocupă suprafețe întinse în nordul Eurasiei și al Americii de Nord. Structura lor este dominată de conifere și au o faună foarte bogată. Până în perioada actuală constituie un sector mai puțin afectat de prezența omului, continuându-și alături de pădurile ecuatoriale -, rolul de generator principal de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Motivația comportamentului uman uneori excesiv se regăsește cel mai frecvent în cerințele unei populații din ce în ce mai numeroase. Extinderea terenurilor agricole în dauna ecosistemelor naturale, creșterea spectaculoasă a cantității de resurse minerale și energetice preluate din sistemele naturale, blocarea unor spații naturale întinse cu infrastructură antropică, ș.a. produc perturbări ale multor funcții naturale și, concomitent, pun în primejdie viitorul umanității. În mod frecvent, efectele negative introduse în geosistem de către societatea umană sunt mai vizibile și mai grave decât cele produse prin disfuncții naturale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor antropice; b) eroziunea în adâncime transformă arii întinse de versanți în pământuri rele (badlands). Combinată cu eroziunea laterală, modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de teren se manifestă prin deplasarea (uneori de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
terasări, nivelări, excavații etc.). În final, ecosistemele naturale au devenit mai sărace datorită omului, reducerea biodiversității determinând și o diminuare drastică a productivității naturale. În sens spațial, formațiunile vegetale și asociațiile faunistice originare s-au restrâns foarte mult și arii întinse de pajiște, de pădure ș.a., s-au transformat în terenuri agricole sau neproductive. Datorită unor sinergisme de degradare, disfuncții climatice provocate și de către om, ca aridizarea, intensificarea dinamicii aerului, perturbarea regimului precipitațiilor ș.a., acționează integrat cu disfuncțiile provocate pe cale antropică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
regiuni din centrul și sudul Asiei ș.a., care provoacă deșertificarea unor mari suprafețe 19. Din ecosistemele forestiere tropicale se înlătură anual, prin despădurire, circa 10 milioane ha. Caracterul adesea selectiv al exploatărilor determină nu numai pierderea efectivă a unor suprafețe întinse de pădure, ci și reducerea puternică a biodiversității, o serie de genuri și specii fiind amenințate de dispariție (teckul, ș.a.)20, sporirea cantității de aluviuni, modificarea climatului și creșterea riscului răspândirii unor maladii. Aceeași conduită excesivă în exploatare a dezgolit
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ontogenezei fiecărui organism viu. Pe masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
După Thompson, 1984Ă Fig. 2.26. Glosita hemoragica în bluetongue la oaie. Infiltrații hemoragice în papila linguala (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamația hemoragiconecrotică este o formă mixtă, în care exsudația hemoragipară alternează cu zone mai mult sau mai puțin întinse de necroza. Aspectul este caracteristic în limfonodurile retrofaringiene și mezenterice la porcii cu antrax, în pulmonii porcilor cu IOAN PAUL126 pleuropneumonie actinobacilară acută, în ficatul găinilor cu colibaciloza subacută etc. Fiind o inflamație de graniță, denumirea se menține mai mult
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sud și 3 m est de centrul acesteia și la adâncimea de 2,4 m de la punctul convențional 0. Scheletul defunctului era întins pe spate cu capul spre NNV, având fața îndreptată spre SV, mâinile puse pe lângă corp și picioarele întinse pe lângă corp în poziție dreaptă. Inventarul descoperit în mormântul nr. 10 din tumulul nr. 25 de la Bădragii Vechi cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: un cercel din bronz descoperit lângă tâmpla stângă, realizat dintr-un fir de bronz, având un
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de 0,4 m de la punctul convențional 0. Contururile gropii nu au fost surprinse. Scheletul defunctului, reprezentând un adult, era întins pe spate cu capul spre NE, mâna dreaptă pusă de-a lungul corpului, stânga îndoită din cot, iar picioarele întinse pe lângă corp în poziție dreaptă. Fragmente de lemn putrezit au fost identificate pe oasele păstrate dar și în perimetrul dispus dedesupt, provenind de la așternutul de pe fundul gropii. Inventarul descoperit în mormântul nr. 10 din tumulul nr. 25 de la Bădragii Vechi
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de la fundul sicriului și de la acoperământul acestuia au fost descoperite în partea de deasupra dar și sub schelet. Defunctul era întins pe spate cu capul spre N, având fața îndreptată spre V, mâinile puse de-a lungul corpului și picioarele întinse în poziție dreaptă. Inventarul descoperit în mormântul nr. 12 din tumulul nr. 29 de la Bădragii Vechi cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic: două fragmente provenind de la o fibulă din bronz găsite lângă încheietura umărului stâng; o amuletă din cretă de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
cu lut și cernoziom. Scheletul defunctului, aparținând probabil unei femei, era întins pe spate cu capul spre NV, având privirea orientată în sus, craniul înclinat spre umărul drept, mâinile așezate de-a lungul corpului, palmele puse pe coapse, și picioarele întinse drept apropiate în zona genunchilor. Scheletele a doi copii au fost descoperite lângă genunchiul piciorului drept, având capul orientat spre NV. Inventarul descoperit în mormântul nr. 2 din tumulul nr. 32 de la Bădragii Vechi cuprinde obiecte funerare cu specific sarmatic
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
17 m, lățimea peretelui sudic de 0,9-1 m și adâncimea de 1,06 m. Pereții gropii se îngustează puțin spre fundul plat al acesteia. Scheletul defunctului aparținând unei femei era întins pe spate, având capul spre N, mâna stângă întinsă de-a lungul corpului; din mâna dreaptă s-au mai păstrat doar oasele de la încheietură și cele ale palmei, restul oaselor fiind distruse de buldozer. Partea superioară a corpului a fost deranjată, craniul fiind răsturnat iar oasele cutiei toracice mișcate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
osteologice prezervate, defunctul era întins pe spate, având capul spre NE (craniul era parțial distrus iar oasele mâinii stângi cât și o parte din cele ale cutiei toracice nu sa-u păstrat). Mâna dreaptă era așezată pe lângă corp iar picioarele erau întinse drept apropiindu-se doar la călcâie. Pe fundul gropii au fost identificate un strat de lemn putrezit provenind de la scândurile sicriului. Inventarul mormântului nr. 6 descoperit în satul Bursuceni cuprindea obiecte sarmatice: cinci mărgele din sticlă de culoare albă cu
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
dreptunghiulară cu colțurile rotunjite, dimensiunile de 2,6 x 2,1 m, adâncimea de 1,2 m. Pereții camerei erau tencuiți cu lut de culoare albă. Defunctul era întins pe spate cu capul spre NE, craniul înclinat spre stânga, mâinile întinse de-a lungul corpului, piciorul drept ușor îndoit din genunchi și cel stâng întins drept. În partea de sub scheletul defunctului au fost găsite fragmente provenind de la patru scânduri din lemn aparținând fie unui sicriu, fie unui planșeu (scândurile având lungimea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani era întins pe spate cu capul spre N. Părțile inferioare ale mâinilor nu au fost prezervate, astfel încât așezarea mâinilor defunctului poate fi stabilită doar în funcție de așezarea părților superioare, care erau întinse pe lângă corp, picioarele fiind întinse drept. Mormântul nr.1 descoperit în tumulul de lângă satul Codrul Nou cuprinde obiecte de inventar caracteristice sarmaților: oglindă din bronz (metal alb) cu discul rotund și plat, având o ruptură din vechime, descoperită în dreapta craniului
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
20 și 30 de ani era întins pe spate cu capul spre N. Părțile inferioare ale mâinilor nu au fost prezervate, astfel încât așezarea mâinilor defunctului poate fi stabilită doar în funcție de așezarea părților superioare, care erau întinse pe lângă corp, picioarele fiind întinse drept. Mormântul nr.1 descoperit în tumulul de lângă satul Codrul Nou cuprinde obiecte de inventar caracteristice sarmaților: oglindă din bronz (metal alb) cu discul rotund și plat, având o ruptură din vechime, descoperită în dreapta craniului, pe osul umărului, având diametrul
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
față de suprafață. Forma gropii mormântului nu a putut fi identificată. Scheletul defunctului era întins pe burtă, cu fața în jos, craniul (păstrat fragmentar) era orientat spre SE, mâna dreaptă îndoită din cot cu palma sub oasele bazinului, iar cea stângă întinsă de-a lungul corpului, picioarele erau în poziție încrucișată. În partea superioară a mormântului, deasupra scheletului, au fost găsite pietre iar în partea stângă și dreaptă a defunctului a fost identificat un zid din pietre. Lângă schelet au fost descoperite
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]