3,690 matches
-
urmare, acest document semnat de către partea sârbă, care a început negocierile pentru accederea în Uniunea Europeană, atingându-și scopul, a rămas doar un cumul de angajamente pe hârtie. Asociațiile românilor din Șerbia și politicieni din România reclamă în continuare nerespectarea de către Șerbia a prevederilor Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale și informează periodic statele UE despre faptul ca „Șerbia menține aceeași linie rigidă în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles în anul 2012. În acest moment, acordul nu este respectat de către partea sârbă
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
scopul, a rămas doar un cumul de angajamente pe hârtie. Asociațiile românilor din Șerbia și politicieni din România reclamă în continuare nerespectarea de către Șerbia a prevederilor Protocolului bilateral privind protecția minorităților naționale și informează periodic statele UE despre faptul ca „Șerbia menține aceeași linie rigidă în ceea ce privește respectarea angajamentelor asumate la Bruxelles în anul 2012. În acest moment, acordul nu este respectat de către partea sârbă”. Așadar, nici după patru ani... În acest context, se poate afirma că autoritățile croate au „învățat lecția
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
în anul 2012. În acest moment, acordul nu este respectat de către partea sârbă”. Așadar, nici după patru ani... În acest context, se poate afirma că autoritățile croate au „învățat lecția” de la România, care s-a limitat doar la a obliga Șerbia să promită schimbarea regimului drepturilor etnicilor săi, ulterior autoritățile de la Belgrad nerespectându-și angajamentele. Poate tocmai de aceea, în ultima perioadă, oficialitățile de la Zagreb au declarat răspicat că vor bloca accesul Șerbiei în blocul comunitar dacă nu sunt îndeplinite mai
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
care s-a limitat doar la a obliga Șerbia să promită schimbarea regimului drepturilor etnicilor săi, ulterior autoritățile de la Belgrad nerespectându-și angajamentele. Poate tocmai de aceea, în ultima perioadă, oficialitățile de la Zagreb au declarat răspicat că vor bloca accesul Șerbiei în blocul comunitar dacă nu sunt îndeplinite mai multe condiții, printre care cea a drepturilor firești ale etnicilor croați de pe teritoriul statului sârb, precum și o cooperare deplină a Belgradului cu Tribunalul pentru crime de război de la Haga. Dată fiind opoziția
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
revista dedicată românilor din jurul granițelor țării alăturându-se astfel eforturilor și acțiunilor etnicilor români care înfruntă opresiunea și nedreptățile pentru păstrarea identității naționale și susține eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene și internaționale. Zona Timocului, din Șerbia răsăriteana, se întinde între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
identității naționale și susține eforturile lor pentru drepturi fundamentale, stipulate în toate documentele europene și internaționale. Zona Timocului, din Șerbia răsăriteana, se întinde între râurile Timoc, Morava și fluviul Dunărea, iar comunitatea românilor de aici este una semnificativă. Oficial, în Șerbia trăiesc români în Voivodina și „vlahi” în Valea Timocului. Ca atare, în Voivodina limba română e utilizată în administrație, denumirile instituțiilor publice sunt și în limba română, există școală și presa românească, iar numele localităților cu majoritate românească este trecut
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
recunoașterea apartenenței lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi ai identității românești, supuși de veacuri presiunilor, deznaționalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucționare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceștia se îndreaptă gândurile și susținerea noastră frățeasca. În Șerbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, si 48 de localități mixte, precum sunt și orașele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Grădiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari, Svilainaț, Despotovaț, Petrovaț. De aproape două
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
mare parte se identifică cu denumirea de „vlah”, insă vlahii nu sunt altceva decât români, care vorbesc graiul străbun. „Noi ne luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii și vlahii sunt considerați popoare diferite în Șerbia, desi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul și același neam”, explică Boian Barbuta, presedintele „Inițiativei Românilor din Șerbia”, organizație a românilor din Valea Timocului. Alături de această politică a dezbinării, există și sistemul de denaturare a statisticilor oficiale
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
luptăm cu o manipulare istorică, aceea că, de zeci de ani, românii și vlahii sunt considerați popoare diferite în Șerbia, desi pentru toată lumea este evident că e vorba de unul și același neam”, explică Boian Barbuta, presedintele „Inițiativei Românilor din Șerbia”, organizație a românilor din Valea Timocului. Alături de această politică a dezbinării, există și sistemul de denaturare a statisticilor oficiale. Conform recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” și circa 2.500 de români. Dar aceste cifre
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
a statisticilor oficiale. Conform recensământului din 2011, în Timoc ar trăi 35.330 de „vlahi” și circa 2.500 de români. Dar aceste cifre oficiale sunt permanent contestate, întrucât este binecunoscut faptul că, potrivit statisticilor neoficiale ale organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
organizațiilor românești din Șerbia, numărul real al românilor ar fi de pește 300.000 doar în Timoc. Remarcând discrepanțele intenționate și capcană nedeclarării apartenenței la minoritatea română, Vasile Barbu, membru al Consiliului Național al Minorității Naționale Române, arată ca „în Șerbia de nord-est, unde, conform statisticilor neoficiale există peste 300.000 de români, numai 4.500 s-au declarat români la recensământ”. Aceste diferențe majore sunt susținute de prin toate mijloacele de statul sârb, care a ignorat mereu aplicarea regulilor internaționale
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
Unul dintre drepturile fundamentale ale românilor din Șerbia, obstrucționat ani la rând, este cel la educație în limba maternă. În ciuda acordurilor pe care le-a semnat, a presiunilor din partea României și a necesității respectării angajamentelor de candidată la UE, țara vecină face pași lenți și rări pentru a
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
care le-a semnat, a presiunilor din partea României și a necesității respectării angajamentelor de candidată la UE, țara vecină face pași lenți și rări pentru a-și îndeplini propriile obligații. Determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc) are mai multe etape și mai mulți actori implicați. Momentele principale au fost înainte și după acceptarea candidaturii Șerbiei la statutul de țară membră a Uniunii Europene (martie 2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale acesteia a fost
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
și rări pentru a-și îndeplini propriile obligații. Determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc) are mai multe etape și mai mulți actori implicați. Momentele principale au fost înainte și după acceptarea candidaturii Șerbiei la statutul de țară membră a Uniunii Europene (martie 2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale acesteia a fost „garantarea drepturilor culturale, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
2012). Una dintre revendicările dintotdeauna ale acesteia a fost „garantarea drepturilor culturale, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile romanității orientale”. Există diferențe majore în ceea ce privește asigurarea dreptului românilor din Șerbia la educație în limba maternă. În Voivodina, unde sunt mai puțini etnici români, există învățământ public cu predare în limba maternă, dar în Timoc, românii, în număr mult mai mare, nu beneficiază, la nici un nivel, de educație în limba maternă
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
relevante: în 2007, limba română a fost acceptată ca fiind limba maternă a românilor din Timoc. Din păcate, a fost doar un gest formal. Conform legii, decizia guvernului de la Belgrad trebuia urmată de posibilitatea predării limbii române în școlile din Șerbia de Est, unde românii timoceni erau majoritari, fapt solicitat imediat de reprezentanții comunității românești. Cu toate acestea, a fost respinsă cererea de deschidere a claselor cu predare în limba română în școlile din Timoc, la Brestovac-Bor, Slatina-Bor și Ranovac. Urmare
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
fapt solicitat imediat de reprezentanții comunității românești. Cu toate acestea, a fost respinsă cererea de deschidere a claselor cu predare în limba română în școlile din Timoc, la Brestovac-Bor, Slatina-Bor și Ranovac. Urmare a atitudinii negative a Ministerului Educației Republicii Șerbia și a administrațiilor școlare sârbe de pe plan local, nici după trei ani, în anul școlar 2009-2010, nu s-a putut realiza deschiderea cursurilor de limbă română din școlile publice din Timoc. Faptul că aceasta era o adevărată politică de stat
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
a putut realiza deschiderea cursurilor de limbă română din școlile publice din Timoc. Faptul că aceasta era o adevărată politică de stat o demonstrează opoziția autorităților la acțiunile dedicate ameliorării situației educației în limba maternă pentru români. Ani la rând, Șerbia a tergiversat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe, care ar fi trebuit să analizeze și să rezolve solicitările punctuale ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
o demonstrează opoziția autorităților la acțiunile dedicate ameliorării situației educației în limba maternă pentru români. Ani la rând, Șerbia a tergiversat lucrările Comisiei mixte româno-sârbe, care ar fi trebuit să analizeze și să rezolve solicitările punctuale ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat în scenă trei factori externi implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
ale etnicilor români din Șerbia. Nimic nou: aceeași politică Intenția țării vecine de a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat în scenă trei factori externi implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
a adera la Uniunea Europeană a schimbat oarecum abordarea. Au intrat în scenă trei factori externi implicați în determinarea practicilor educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
educaționale privind introducerea cursurilor de limbă maternă în Șerbia de Nord-Est (Timoc): România, ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
ca stat de apartenență a minorității române din Șerbia, cu drept de intervenție în sprijinul acesteia; Comisia Europeană și Înaltul Comisar OSCE pentru Minorități Naționale. Schimbarea atitudinii Șerbiei genera Protocolul celei de-a două sesiuni a Comisiei Mixte România - Republică Șerbia pentru Protecția Minorităților Naționale. În ceea ce privește accesul la educație în limba română, România a solicitat încă de atunci înregistrarea rapidă de progrese în aplicarea Protocolului - introducerea în programa școlară a cursului de limbă și cultura română, demararea rapidă a unor cursuri-pilot
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
solicitări pentru astfel de cursuri, semnate de părinții românilor din regiune - iar Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Knut Vollebaek, a insitat că partea sârbă să introducă studiul limbii române cu elemente de cultură națională în școlile din estul Șerbiei. Ce s-a întamplat în realitate? Aceeași politică. De exemplu, în 2012 au fost depuse sute de cereri semnate de părinții copiilor români din școlile din Timoc (Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc). Cu toate acestea, nu s-a permis deschiderea
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]
-
copiilor români din școlile din Timoc (Kladovo, Podgorac, Brestovac, Zajecear etc). Cu toate acestea, nu s-a permis deschiderea cursurilor de limbă română, fapt reclamat de asociațiile românilor timoceni. În urmă presiunilor Uniunii Europene, în 2013, Cancelaria Primului Ministru al Șerbiei a emis o adresă prin care anunța procedura de introducere a orelor de limbă română în Șerbia de răsărit. Ce a urmat? În județele Bor și Zajecear, 1.617 familii se pronunțau pentru studierea limbii române că limba maternă începând
Obstrucţionarea educaţiei în limba maternă () [Corola-website/Journalistic/296444_a_297773]