4,715 matches
-
mai mare, națiunea română își dă seama că în mintea sa coace un gând rău. Am folosit verbul „coace” fiindcă nu există altul mai potrivit pentru creierul său fierbinte în permanență. Nu există o clipă ca Traian Băsescu să nu țeasă un fir de intrigă, având în vedere o serie de opozanți ai săi, persoane incomode, care nu-i împărtășesc ideile. În perioada cât a fost ministru al transporturilor a țesut în continuare intrigi, pentru îndepărtarea unor persoane în special acelea
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
permanență. Nu există o clipă ca Traian Băsescu să nu țeasă un fir de intrigă, având în vedere o serie de opozanți ai săi, persoane incomode, care nu-i împărtășesc ideile. În perioada cât a fost ministru al transporturilor a țesut în continuare intrigi, pentru îndepărtarea unor persoane în special acelea plasate mai sus decât el în ierarhia politică. Unul dintre cei mai incomozi adversari, cu un indice de inteligență mult superior lui Traian Băsescu, a fost Petre Roman. Fostul șef
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
deveni operă de artă. ‑ subiectiv: orice om este un artist. Începuturile artei sunt la fel de misterioase ca și cele ale limbajului. Dacă admitem că arta constă în a construi temple și case, în a face tablouri și sculp‑ turi sau a țese după un motiv ornamental, nu există popor care să nu fi elabo‑ rat o formă de artă. În schimb, în cazul în care considerăm arta un fel de lux splendid destinat muzeelor și expozițiilor sau împodobirii unei săli de specta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
găsit inspirația în natură și natural, fiindu-i atribuit titlul de „maestrul peisajelor”, în care a creat adesea scene cu mai multe fire epice desfășurându se în același timp (cu cât privim mai mult picturile sale, cu atât povestea se țese clar, personajele primesc viața și ne-am aștepta ca în orice clipă acestea să își continue drumul liniștit, iar existența lor să se dezvolte, ca și când totul ar fi aievea). Peter Bruegel cel Bătrân („al țăranilor”) a deschis o poartă pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
comprimat și ajunge la simplul grafic al unei succesiuni de evenimente mai mult sau mai puțin spectaculoase. Enciclopedia era palmaresul cunoașterii istoria e cadrul Enciclopediei. Istoria, parafrazândul pe Diderot, marchează „marele dans al lumii” în fața cutiei milei unei Entități care țese și înnădește destinele fără să stimuleze logica deșartă a omului. Europa, ca leagăn al culturii, e dominată de o dorință comună, prelucrată pe teritorii diferite (atâtea spații geografice locuite, atâtea mentalități), care capătă substanță inițial în mintea unor iluminați (fără
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Este și perioada În care se introduce lumina electrică În clădirile Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, iar printr-o circulară a revizoratului școlar se Înființează un muzeu de științe naturale, instituția fiind Înzestrată și cu un război de țesut covoare. Tot acum, prin grija directoarei, instituția va primi de la Școala Normală de băieți Vasile Lupu - Iași pomi și viță de vie, cu costuri rezonabile, plantele fiind sădite În grădina școlii. Mai târziu, prin 1935, se Întreprind lucrări ample de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
târziu, ca fiu de..., la Universitatea din Cernăuți și în toată activitatea mea de până la prăbușirea Leviathanului...). Mama a fost o fire poetică, înclinată spre creație, compunea și interpreta cântece și conocării pe la nunți și petreceri, cosea ii și cămăși, țesea catrințe și brâie, scoarțe și lăicere cu motive populare bucovinene, late, masive și cu ornamente foarte complicate. Păstrez până azi, ca pe o relicvă, un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
are acea culoare înghețată în ochi cum doar galaxiile înghețate o mai au și nimeni ca el nu a privit lumea cu o sută de ochi ... și cel cu o sută de ochi este ascuns într-un înveliș bizar, este țesut într-o plasă de întrebări: și profund înțelegând adevăratele stări lumești, dar vampirizând un stil clasic, mereu el are chef să întrebe ceva... ... și le-a spus câtă lume e în privirea lor, și le-a arătat râul uimitor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ori stabile, au creat pasiuni trecătoare ori stabile; au iubit ori au simulat iubire, au urât, s-au răzbunat, au trădat. Pentru aceste considerente, au stârnit admirație, dar și invidie, ură, răzbunare. Multe au fost învăluite în mister, s-au țesut în jurul lor legende. Unele au sfârșit, părăsind scena vieții, zeificate (în antichitate), admirate, eternizate de artiști, altele au sfârșit disprețuite și uitate. Viața le-a fost marcată de nefericire, multe au părăsit scena vieții singure și sărace, altele, retrase, pocăite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dar și exagerate. O încondeiau ca fiind senzuală, desfrânată, lacomă, crudă. Cei mai mulți se refereau la viața ei desfrânată. Valeria își schimba cu ușurință amanții, după capricii și interes. Prefera gladiatorii a căror companie o căuta în taverne și în lupanare. Țesea intrigi și genera persecuții și crime la adresa celor neagreați sau a celor în care vedea pericole. La insistențele ei filosoful Seneca a fost exilat în insula Corsica, fiind acuzat de idei antiimperiale. Coruptă, a impus tarife pentru ocuparea funcțiilor civile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tron, s-a căsătorit cu Theodora și amândoi au fost încoronați în Biserica Sfânta Sofia de către Patriarh, în anul 527. Ea avea treizeci de ani, el, patruzeci și cinci. Theodora a luat în stăpânire gineceul, locul rezervat femeile unde se țeseau numeroase intrigi și comploturi, l-a reorganizat și l-a dominat cu autoritatea ei de suverană absolută. Suverana bizantină se ocupa insistent de frumusețea trupului, își prelungea somnul, făcea băi dese cu care se răsfăța, îi plăceau hainele somptuoase, bijuteriile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unui vânzător de plăcinte, (a cincea), Vaza / Ping (a șasea) care i-a născut un fiu. Toate se întreceau în a-l sluji, în a-l atrage în dormitor, în a-l copleși cu atenții și favoruri. Toate împreună cu slujnicele țeseau intrigi pentru a intra în sfera preferințelor capriciosului mare mandarin. Ximen dispunea discreționar de toate femeile, de toți slujitorii. Își făcea favorite din slujnicele tinere și frumoase, cum s-a întâmplat cu Abundența, doica copilului născut de Vaza, cu Prunișor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în acest rang familial, Lotus de Aur, din fire țâfnoasă, cu toane, tulbura liniștea celorlalți, asculta pe la uși, le discredita pe celelalte soții și pe slujnicele lor în fața soțului râvnit. Dominatoare, aprigă, geloasă și răutăcioasă, a cincea soție crea conflicte, țesea intrigi pentru a-și păstra poziția de favorită în raport cu celelalte femei. De fapt, visul ei de adolescentă era să se împlinească prin iubire și de aceea era în stare de orice exces numai să-l acapareze pe soțul celor șase
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor, adusă din Basarabia la 12 ani. O luase un ofițer din Corbi. Apoi, a luat-o doamna Marcu, pe urmă, coconița lui Arnăuțoiu. Eu am făcut pușcărie cu doamna lui Ion Mihalache. Țeseam covoare persane la Mislea. Țineau acolo și o călugăriță de 99 de ani, care nu mai mânca. „Îl țineau comuniștii în bâte” Eu am făcut anul trecut varianta de șosea, că erau numai bolovani pe drum. Să nu-mi zdruncine
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu există o descendență a lui Creangă pe care-l mai putem găsi doar în conștiința localnicilor», apreciază Gheorghe Dumitroaie, directorul Complexului Muzeal Neamț. Făină, fasole, fanta, fistic Humuleștii s-au urbanizat, devenind un cartier al orașului Târgu-Neamț. Se mai țes și astăzi covoare, dar vatalele nu se mai aud ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ouă la parăuașu Sărata, își amintește Frăsinica. Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci zic să facă și ei. Unele gospodine din Humulești mai țes covoare din lână pentru zestrea fetelor. Foiala Și părintele Vasile Cojocaru este stră-strănepotul lui Creangă. Străbunicii mamei au fost Chiriac și Anghelița. Chiriac era frate cu Ștefan Apetrei. Cu vreo 20 de ani în urmă, niște bătrâni puneau țara la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
monahală de la acest osuar sacru. „Ne rugăm și Dumnezeu, prin Sfântul Său Ștefan cel Mare, ne trimite ajutor” Stareța Acachia Căuș păstorește 26 de măicuțe. Între liturghii și rugăciuni, ele lucrează în atelierele de croitorie, scultpură, de litografiere a icoanelor, țesut covoare și de tâmplărie. La 95 de ani, maica Serafima Hăisan citește zilnic din Psaltire, fără ochelari. Îngenunchez în fața bătrânei pentru binecuvântare și, în timp ce mâinile ei blânde mă mângâie pe creștet, mă întreb ce caut eu păcătosul aici. “Simțim duhul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
douăsprezece, s-a uitat la preț la patru dintre ele, apoi a ales unul, s-a îndreptat spre un suport cu cravate, a atins cu mâna șapte dintre ele, s-a uitat la etichetă să vadă din ce materiale sunt țesute, după aceea s-a uitat la preț la două dintre ele, dar nu a cumpărat nici una, și s-a îndreptat direct către casă să plătească. Hmm, de fapt s-a oprit o secundă în dreptul unui manechin și a examinat eticheta
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Pornind de la această dată imediată, fundamentală, a interiorității reciproce a memoriei individuale și a memoriei colective, putem înțelege teza (dezvoltată în capitolele 3 și 4) superiorității memoriei colective față de istorie. Ideea că memoria colectivă înglobează din exterior memoriile individuale și țese o unitate interioară fusese deja schițată în Cadrele sociale (p. 146). Halbwachs spunea: "[...] e normal să considerăm grupul însuși capabil să-și amintească și să atribuim o memorie familiei, de exemplu, ca și oricărui alt ansamblu colectiv". Dimensiunea exterioară a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai mult în chip de legendă decât ca documente. Îți mai amintești, cred, de prima noastră vizită aici. Era o zi de primăvară, cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Era o zi care își flutura mantia țesută din razele soarelui de dimineață senină aruncată peste dealurile albastre. Acea zi purta ciuboțica cucului în chip de conduri și își unduia grațios trupul de silfidă cu mersul de cadână. Era o zi de primăvară adevărată, care ne-a cucerit
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
distanței enunțiative). Este o tentativă de reperare și de descriere a unităților de orice natură sau nivel -, a înscrierii lor în enunț ca indici ai subiectului enunțării"5. În sens larg, lingvistica enunțării are drept scop descrierea "relațiilor care se țes între enunț și diferitele elemente ale cadrului enunțiativ, precum: protagoniștii discursului (emițător și destinatar (i)); situația de comunicare; circumstanțele spațio-temporale; condițiile generale ale producerii / receptării mesajului: natura canalului, contextul socio-istoric, constrângerile universului discursului etc."6 Din perspectiva analizei discursului (înțeles
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
construcția inaugurală aceasta era marchează intrarea în enunțarea narativă: naratorul începe textul desemnându-i cititorului un loc căruia, în realitate, el îi dă naștere prin chiar gestul său. Însă odată pornită pe această cale, povestirea devine într-un fel autonomă, țesându-și propriul joc de trimiteri interne. Această autonomie prezintă totuși niște limite inevitabile: "Vestul" nu poate fi interpretat decât de un cititor care se orientează în spațiul cultural francez; într-un roman american Vestul ar avea o cu totul altă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fustă veche de mătase stil Ludovic al XV-lea înveselea patul masiv, așezat la mijlocul peretelui, în fața ferestrelor; o grămadă de perne dădeau moliciune fotoliului țeapăn; mai erau în odaie două etajere și o masă, împodobite de asemenea cu mătăsuri vechi, țesute cu flori, descoperite în fundul unui dulap 140. 3.2. Analizați relația dintre "tema-titlu" și "subteme", precum și folosirea "timpurilor". Din ce punct de vedere diferă această descriere de descrierea precedentă din Zola, în ceea ce privește "naturalizarea" și focalizarea? În capătul acela, cel mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
subcapitol. Steinhardt nu este un critic în sensul clasic al cuvântului, el nu scrie monografii, el nu analizează o anumită categorie de scriitori aparținând unui anumit curent, unei anumite epoci literare, ci se oprește asupra unui anumit aspect în jurul căruia țese,,adevărate eseuri". Și, am sesizat acest fapt în prezentarea din capitolul Steinhardt ,,diletantul", am văzut felul în care el interpretează o creație literară, am văzut avantajele unui asemenea mod de lucru și putem, foarte ușor, să intuim și dezavantajele unei
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lămuri limba, scriptura și istoria.“ Paralel cu marele aflux de neologisme, un număr considerabil de cuvinte este relegat în lotul „paleologismelor“. De ce a fost nevoie să inventez acest din urmă termen? Pentru că paleologismul este altceva decât arhaismul. Din arhaisme e țesut graiul cărților vechi, din paleologisme - cel al oamenilor vechi. Arhaismul e o frunză moartă conservată într-un ierbar, paleologismul - o foaie veștedă care stă să cadă. Primul e dispărut, cel de-al doilea - disparent. Între arhaisme și neologisme nu există
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]