121,156 matches
-
Îmbunătățirea continuă (măsurarea și analiza rezultatelor, feedback, inovare). Un rol important Îl are și aplicarea bunelor practici În managementul resurselor umane Însemnând orientare către satisfacerea angajaților, motivare, recompensare, formare continuă. Responsabilitatea etică față de societate implică un parteneriat Între clienți, angajați, acționari proprietari și furnizori. Cele 8 elemente ale excelenței sunt: orientarea către clienți, procese și acțiuni (ținerea sub control a proceselor), instruire continuă, cicluri de analiză (inovare și Îmbunătățire continuă), dezvoltare și implicarea angajaților, parteneriate, responsabilitate față de societate și opinia publică
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
doresc produse și servicii conforme cu cerințele, așteptările și necesitățile lor, la prețuri și tarife cât mai scăzute și la termene de realizare cât mai reduse; angajații furnizorului: doresc locuri permanente de muncă, satisfacții În muncă și carieră, condiții adecvate; acționarii și proprietarii furnizorului: doresc menținerea controlului și creșterea profitului, recuperarea investițiilor făcute; managerii furnizorului: doresc putere de negociere, autoritate legală și profesională, notorietate, control; autoritățile: doresc respectarea legislației, plata la timp a taxelor și impozitelor, investiții; comunitatea: asigurarea locurilor de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
A.V. Feingebaum. Acesta din urmă implementează o filosofie numită „ Total Quality Control” ce abordează global activitățile de ținere sub control a calității În organizație pentru a face față responsabilităților sociale ale acesteia, nu numai față de utilizatori dar și față de acționari, de personalul angajat. În țările vest-europene calitatea produselor este asigurată de departamente specializate din firmă, În timp ce În Japonia, calitatea devine componentă a managementului organizației dar și o problemă națională. Începând cu anii 70 În Japonia și cu anii 80 În
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
ștampilelor: un jurnalist prăpădit, de care n-a auzit nici naiba până atunci, un oarecare Julius Zimberlan, a publicat o investigație prin care a dovedit că soția atât de iubitului și de respectabilului președinte Jochann Răzvan William M'butu era acționar principal la SGașșIU. Cine să fi dat importanță acestui fapt, mai ales că nimeni nu prea știa cu ce se ocupă SGașșIU. Ei bine, Julius Zimberlan, acel neica nimeni, a descoperit că SGașșIU reprezintă nu mai puțin decât Societatea Generală
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
este mai puțin importantă, fiind vorba despre periferia sistemului. Într-o întreprindere-rețea nu mai este atît de necesară o direcție care decide tot și capacități de producție pasive; din contra, deciziile sunt răspîndite, descentralizate, în măsura în care fiecare nod relocalizat creează valoare. Acționarii au ajuns să înțeleagă acest lucru. Robert Reich sublinia că rolul centrului sistemului este să devină un loc în care cei care identifică și rezolvă probleme să poată munci împreună. Periferia unde se situează producția și comercializarea este domeniul filialelor
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ștampilelor: un jurnalist prăpădit, de care n-a auzit nici naiba până atunci, un oarecare Julius Zimberlan, a publicat o investigație prin care a dovedit că soția atât de iubitului și de respectabilului președinte Jochann Răzvan William M'butu era acționar principal la SGașșIU. Cine să fi dat importanță acestui fapt, mai ales că nimeni nu prea știa cu ce se ocupă SGașșIU. Ei bine, Julius Zimberlan, acel neica nimeni, a descoperit că SGașșIU reprezintă nu mai puțin decât Societate Generală
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mari de avuție între regiuni, între mediul urban și cel rural, între sectoarele economiei etc., ceea ce le frînează mult consumul intern. În schimb, aceste țări exportă mult în Statele Unite, înregistrează puternice excedente comerciale cu care asigură finanțarea deficitelor americane. Desigur, acționarii urmăresc anumite norme de randament ale capitalurilor plasate (return of equity), ceea ce apasă greu asupra investițiilor productive. Ei bine, pentru a răspunde acestor exigențe acționariale, s-a produs o expansiune paroxistică a creditului în Statele Unite, în dorința de a crea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pentru reflecta noul echilibru geopolitic. Noul grup ar trebui apoi să remodeleze instituțiile internaționale create după al II-lea război mondial: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Consiliul de Securitate al O.N.U. Noii intrați ar trebui să devină acționari responsabili ai sistemului internațional. Noul președinte american ar trebui să demonstreze mai multă înțelegere și respect față de alte culturi, sau religii, sau măcar să știe să asculte. Dacă vrei să-i explici d-lui Bush ce este confucianismul adoarme în cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
70% din PIB-ul Statelor Unite și aproape 20% din activitatea mondială. Societatea de hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Astfel încât, la o scară mai largă, noua etapă a capitalismului e structurată în principal pe acești doi actori principali: acționarul, pe de o parte, și consumatorul, de alta. Regele bursier și clientul suveran: această nouă configurație a puterilor se află la baza mutațiilor din economia mondializată. Din perspectiva primului pol, a sosit vremea cercetărilor sistematice în vederea creării unei valori cât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Central al Comerțului - la 31 martie 2014. footnote>, investiția străină se determină cu ajutorul formulei: Is = I + M + C - R, în care: Is - investiția străină; I - subscrierea de capital la înmatriculare; M - majorarea de capital social; C - capitalul social cesionat de acționarii/asociații nerezidenți către cei rezidenți; R - capitalul social al firmelor radiate. Articolul 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 92/1997<footnote OUG nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe, publicată în Monitorul Oficial nr. 386/ 30 decembrie
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
străine într-o țară. footnote> și dezvoltare de firme. Dacă, în perioada de tranziție, cele mai frecvente au fost fuziunile și achizițiile, în cazul vânzării activelor statului către un investitor strategic, care poate fi o corporație transnațională sau un investitor acționar unic, investițiile la „firul ierbii” sau greenfield, denumite și investiții de novo, au reprezentat un factor sui generis al tranziției, cu particularități distincte față de prima categorie, în sensul că investitorul străin a pornit o afacere în economia românească de la început
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
societatea comercială cu participare străină de capital se caracterizează prin participarea integrală sau parțială a unor persoane fizice sau juridice la capitalul social al firmelor cu sediul în România. Investitorul străin poate fi o persoană fizică sau juridică, asociat sau acționar la o societate din România, dar care are sediul social sau domiciliul în altă țară. Participarea cu capital străin poate să fie în numerar sau în natură (in kind), pe care asociatul străin unic sau în coproprietate cu alți asociați
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la 49%; încă se practică dreptul de veto sau acțiunea de aur (golden share), în virtutea căreia statul poate deține o singură acțiune la capitalul majoritar străin al unei societăți care conferă dreptul de a se opune în cadrul adunării generale a acționarilor (AGA) la anumite decizii ale AGA sau ale consiliului de administrație care contravin intereselor economice generale ale țărilor-gazdă ori au implicații sociale sau de mediu dăunătoare dezvoltării durabile a unei țări. O altă problemă de sferă de cuprindere a investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
luarea de măsuri la nivelul factorilor decizionali, publici și privați, care să contracareze efectele defavorabile ale ISD pentru economia României. În cadrul ISD, este interesant de analizat structura acționariatului, întrucât aceasta reflectă interesele și raportul de forță ale diferitelor categorii de acționari străini și autohtoni. Potrivit cercetărilor noastre, distingem următoarea tipologie a structurii acționariatului ISD, și anume: a) societăți cu capital străin integral, în care controlul este deținut 100% de investitorul străin; b) societăți cu capital străin majoritar, dar numai în proporție
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu capital străin majoritar, dar numai în proporție de peste 51%, restul acționariatului fiind disipat între doi investitori autohtoni, și anume: Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea. În cazul acestui tip de acționariat, investitorul străin majoritar a dorit să se asocieze cu acționari autohtoni din sectorul public, având interes să primească sprijin din partea acestora în mai multe direcții, în vederea satisfacerii propriilor interese, ca de exemplu: propuneri legislative favorabile, influență asupra altor investitori autohtoni, influențe și management cu specific național etc.; c) societăți cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
din sectorul public, având interes să primească sprijin din partea acestora în mai multe direcții, în vederea satisfacerii propriilor interese, ca de exemplu: propuneri legislative favorabile, influență asupra altor investitori autohtoni, influențe și management cu specific național etc.; c) societăți cu un acționar străin majoritar, între 50-70% și mai mulți acționari privați autohtoni sau străini minoritari al căror capital a fost utilizat la achiziționarea sau înființarea companiei, dar care nu au putere de decizie în cadrul societății; d) societăți cu capital autohton integral, controlul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
din partea acestora în mai multe direcții, în vederea satisfacerii propriilor interese, ca de exemplu: propuneri legislative favorabile, influență asupra altor investitori autohtoni, influențe și management cu specific național etc.; c) societăți cu un acționar străin majoritar, între 50-70% și mai mulți acționari privați autohtoni sau străini minoritari al căror capital a fost utilizat la achiziționarea sau înființarea companiei, dar care nu au putere de decizie în cadrul societății; d) societăți cu capital autohton integral, controlul fiind deținut în proporție de 100% de investitor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
încă departe de a avea un răspuns. 1) Ce efect vor avea „condițiile inițiale” asupra dezvoltării ulterioare a sistemelor economice? 2) În ce sens sunt sistemele economice adaptive? Cum devin ele adaptive? Care este rolul proprietarilor/managerilor și al altor acționari în relație cu aceasta? 3) Similar, cum un sistem economic devine „potrivit” cu peisajul său fitness? Ce atribute, capacități și resurse sunt necesare pentru a optimiza fitnessul în cadrul unui „peisaj” particular? 4) Ce grad de „conectivitate” are un sistem economic
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
regulă, riguros stabilite; activitatea, structura, dimensiunea, poziția pe piață etc. sunt permanent în schimbare, cu ritmuri și intensități diferite - activitatea firmei se desfășoară într-un mediu extern foarte complex, greu previzibil, față de care își raportează acțiunile, care cuprinde concurenți, consumatori, acționari, parteneri, facilități, taxe, legi, condiții de mediu etc.; diversificarea gamei sortimentale de bunuri și servicii oferite de firmă poate fi asigurată doar prin mărirea numărului de activități, comparti mente, factori de producție, specializări, materii prime, informații etc.; activitatea normală a
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
existența unui subsistem prin care: să se asigure resursele financiare necesare firmei în diferitele etape ale activității sale; să se gestioneze resursele financiare ale firmei pe parcursul activității sale; să asigure legătura firmei cu piața financiară; să onoreze obligațiile firmei către acționari și stat; Ținând cont de natura acestor activități, pentru desfășurarea acestora, este utilizat, în general, un personal specializat (contabili, juriști, economiști etc.), care formează în marea majoritate a firmelor un compartiment distinct și constituie subsistemul financiar al firmei, privită ca
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
preț se va face acest lucru. În urma încheierii unor contracte de creditare, întreprinderea primește credite care apoi sunt distribuite pentru diferite activități care necesită finanțare (procurarea de factori de producție, plata salariilor și a altor obligații către stat, bănci și acționari). Din creditele acordate, întreprinderea suportă și desfășurarea diferitelor proiecte de investiții în curs, în funcție de necesarul de investiții primit de la SPCP. În figura 1.9 sunt reprezentate toate aceste subsisteme ale întreprinderii, împreună cu mecanismele și buclele feedback care se formează. \n
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
un grup de persoane sau subsisteme care aparțin întreprinderii respective. Tipul de rețea este dat de natura relațiilor dintre aceste noduri, relații care mai sunt denumite și legături. De exemplu, relația de proprietate asupra întreprinderii poate genera o rețea a acționarilor, în care nodurile corespund fiecărui acționar, iar legăturile reprezintă relația de proprietate pe care acesta o are cu întreprinderea (eventual, legătura respectivă poate fi reprezentată indicându-se în ce proporție acționarul respectiv deține acțiuni la întreprindere). Fiecare întreprindere are o
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care aparțin întreprinderii respective. Tipul de rețea este dat de natura relațiilor dintre aceste noduri, relații care mai sunt denumite și legături. De exemplu, relația de proprietate asupra întreprinderii poate genera o rețea a acționarilor, în care nodurile corespund fiecărui acționar, iar legăturile reprezintă relația de proprietate pe care acesta o are cu întreprinderea (eventual, legătura respectivă poate fi reprezentată indicându-se în ce proporție acționarul respectiv deține acțiuni la întreprindere). Fiecare întreprindere are o astfel de rețea a acționarilor, care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de proprietate asupra întreprinderii poate genera o rețea a acționarilor, în care nodurile corespund fiecărui acționar, iar legăturile reprezintă relația de proprietate pe care acesta o are cu întreprinderea (eventual, legătura respectivă poate fi reprezentată indicându-se în ce proporție acționarul respectiv deține acțiuni la întreprindere). Fiecare întreprindere are o astfel de rețea a acționarilor, care poate să cuprindă de la un nod (întreprinderile deținute în proprietare de o singură persoană) și până la milioane de noduri (societățile pe acțiuni). Interesant este faptul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fiecărui acționar, iar legăturile reprezintă relația de proprietate pe care acesta o are cu întreprinderea (eventual, legătura respectivă poate fi reprezentată indicându-se în ce proporție acționarul respectiv deține acțiuni la întreprindere). Fiecare întreprindere are o astfel de rețea a acționarilor, care poate să cuprindă de la un nod (întreprinderile deținute în proprietare de o singură persoană) și până la milioane de noduri (societățile pe acțiuni). Interesant este faptul că o astfel de rețea o putem extinde, asociind fiecărui acționar și alte noduri
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]