4,105 matches
-
a fost asistent șef al laboratorului, Prochorov a început să investigheze pe o scară mai largă întrebarea în legătură cu radiospectroscopia și mai tarziu, electronică cuantică. A organizat un grup de oameni de știință, tineri interesați de acest subiect. În 1954, cănd academicianul M.A. Leontovich a început să lucreze la Institutul de Energie Atomică, Prochorov a devenit responsabil al laboratorului pentru oscilații. În 1959, laboratorul pentru astronomia radio, condusă de profesorul V.V. Vitkevitch a fost organizat de unul din departamentele laboratorului de
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
În 1959, laboratorul pentru astronomia radio, condusă de profesorul V.V. Vitkevitch a fost organizat de unul din departamentele laboratorului de oscilații și în anul 1962 alt departament a fost separat că laborator al radiofizicii cuantice (condus de profesorul N.G. Basov). Academicianul D.V. Skobeltzyn, director al institutului și academicianul M.A. Leontovich, au acordat o deosebită asistență în dezvoltarea cercetării privind radiospectroscopia și electronică cuantică. Investigațiile duse de Basov și Prochorov în câmpul spectroscopiei de microunde a rezultat în ideea unui oscilator
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
de profesorul V.V. Vitkevitch a fost organizat de unul din departamentele laboratorului de oscilații și în anul 1962 alt departament a fost separat că laborator al radiofizicii cuantice (condus de profesorul N.G. Basov). Academicianul D.V. Skobeltzyn, director al institutului și academicianul M.A. Leontovich, au acordat o deosebită asistență în dezvoltarea cercetării privind radiospectroscopia și electronică cuantică. Investigațiile duse de Basov și Prochorov în câmpul spectroscopiei de microunde a rezultat în ideea unui oscilator molecular. Aceștia au dezvoltat bazele teoretice pentru
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
Agerstein. Pe 10 mai 1824 colecția a fost deschisă publicului tocmai în clădirea care fusese rezidență lui Angerstein la numărul 100 din Pall Mall. Cu ocazia acestei inaugurării, Parlamentul a numit un Consiliu de Administrație compus din 6 membrii ( cu toții academicieni și politicieni de mare clasa) printre care și celebrul pictor Thomas Lawance, cu datoria de a supraveghea activitatea noii galerii, să prezinte Parlamentului noile propuneri și să administreze cu sfințenie eventualele fonduri disponibile. Printre primele piese achiziționate de el, în
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]
-
n. 20 martie 1916, Vincennes, Val-de-Marne - d. 29 august 2007, Paris), pe numele său complet Pierre Auguste Joseph Messmer, a fost un jurist, orientalist și om politic francez, membru al Academiei Franceze din 1999 (pe locul rămas liber prin decesul academicianului Maurice Schumann) și membru de onoare al Academiei Române (din 2000). provine dintr-o familie animată de patriotism francez. Bunicul său, un țăran din Alsacia, a optat în 1871 să fie francez, când Imperiul German a anexat Alsacia-Lorena. Pierre Messmer a
Pierre Messmer () [Corola-website/Science/307398_a_308727]
-
țărani din Maramureș, unii din care încă mai locuiesc în Sighet. În noaptea de 5/6 mai 1950, peste o sută de foști demnitari din întreaga țară au fost aduși la penitenciarul din Sighet. Printre aceștia se găseau miniștri, politicieni, academicieni, economiști, ofițeri, istorici și jurnaliști. Unii dintre ei au fost condamnați la pedepse grele iar alții au fost închiși fără nici un fel de proces (pedeapsă "adminstrativă"). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante ale României interbelice
Închisoarea Sighet () [Corola-website/Science/303037_a_304366]
-
o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstirești). Papiu-Ilarian a fost primul președinte al societății "Transilvania" pe care a condus-o între 1867 și 1874. În anul 1868 (alături de Mihail Kogălniceanu și George Sion) Papiu a devenit membru al Academiei Române, fiind primul academician care a rostit un discurs de recepție. Discursul, rostit în ședința Academiei din 14 septembrie 1869, se intitula "Viața și ideile lui Gheorghe Șincai din Șinca". Membru al Baroului de avocați din București, Papiu-Ilarian a pledat în numeroase procese. Dintre
Alexandru Papiu-Ilarian () [Corola-website/Science/303096_a_304425]
-
energie ne-reînnoibile includ energia nucleară precum și energia generată prin arderea combustibililor fosili, așa cum ar fi țițeiul, cărbunele și gazele naturale. Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existența zăcămintelor respective și sunt considerate în general (a se vedea teoria academicianului român Ludovic Mrazec de formare anorganică a țițeiului și a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: Toate aceste forme de energie sunt, în mod tehnic, valorificabile putând servi la generarea curentului electric, producerea de apă
Energie regenerabilă () [Corola-website/Science/303090_a_304419]
-
Unirea în Duh, de Aurelian Titu Dumitrescu, coautori Ciprian Chirvasiu, preot Niculae Constantin, preot Alexandru Morariu, Editura Ideea Europeana, 2011 48. Noapte de ianuarie, Editura AGERPRESS, 2013 49. Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, cu o prefață de Academician Sorin Dumitrescu, Editura Fundației Anastasia, 2014 50. "Cartea regăsirii, "Editura Semne, 2014 51. Egrete la sol, Editura Semne, 2015 52. Cartea reculegerii - Teodor Sandu într-o convorbire cu Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Eikon, 2015 53. Cartea singurătății (poeme), Editura Semne
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
(n. 9 mai 1937, Cluj, județul Cluj) este un chimist, profesor la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, academician român, ales pe 5 aprilie 2006 în funcția de președinte al Academiei Române. A fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Născut în Cluj, pe 9 mai 1937, a urmat studiile primare la școala „Ioan Bob”, iar
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
ani de școală prin interesul pentru cunoaștere, prin capacitatea de a acumula, sistematiza și folosi o uriașă cantitate de informație științifică. În 1964 a obținut titlul de doctor în chimie la Institutul „M. V. Lomonosov” din Moscova sub conducerea științifică a academicianului K. A. Andrianov. Toată viața științifică a Academicianului Ionel Haiduc s-a desfășurat la Facultatea de Chimie a Universității din Cluj, începând din 1959 și până în prezent. Profesor la vârsta de 36 de ani, își completează formarea ca cercetător în
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
capacitatea de a acumula, sistematiza și folosi o uriașă cantitate de informație științifică. În 1964 a obținut titlul de doctor în chimie la Institutul „M. V. Lomonosov” din Moscova sub conducerea științifică a academicianului K. A. Andrianov. Toată viața științifică a Academicianului Ionel Haiduc s-a desfășurat la Facultatea de Chimie a Universității din Cluj, începând din 1959 și până în prezent. Profesor la vârsta de 36 de ani, își completează formarea ca cercetător în SUA între 1966-1972, pe durata a 3 stagii
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
puternice școli în acest domeniu la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică din Cluj-Napoca. Membru în diverse organisme academice și sociale s-a implicat în politica științei, management, protecția mediului fiind autorul unui mare număr de lucrări pe aceste teme. Academicianul Ionel Haiduc a adus contribuții importante la diverse capitole ale chimiei anorganice, coordinative și organometalice, munca lui științifică fiind acoperită de 9 cărți (publicate în română, poloneză, engleză și greacă), 25 de capitole în volume colective și peste 340 de
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
lor victorioase". Cum restul discursului lui a reprezentat o înșiruire a victoriilor germanilor și suedezilor în luptele împotriva rușilor, Miller a fost silit de strigătele asistenței să-și scurteze dizertația. Criticile nimicitoare ale lui Mihail Lomonosov, Krașeninnikov și a altor academicieni, l-au obligat pe Miller să-și înceteze muncă asupra acestui subiect până după moartea lui Lomonosov. Deși textul tipărit al discursului original a fost distrus, Miller l-a retipărit în 1768. Unii ruși susțin "teoria normanda", printre ei numărându
Rusii () [Corola-website/Science/302073_a_303402]
-
este doar o clasificare convențională umană, ci populațiile de organisme, adică realitatea biologică în continuă modificare. Conform unor organizații creștine fundamentaliste, evoluția poate fi o considerată doar o nouă formă de religie. Contraargumentele la adresa evoluției sunt considerate de către cercetători și academicieni ca oameni de paie, fiind lipsite de dovezi, logică sau vreo publicație științifică în favoarea lor. Nu toate religiile se opun teoriei evoluției: „Într-o formă sau alta, evoluționismul teist este viziunea asupra creației predată în majoritatea seminariilor protestante "mainline" și
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
Teodoreanu și Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel). Născut la 20 martie 1847 la Ismail, a făcut primele studii în orașul natal. Urmează timp de 4 ani la Seminarul din Huși, după care studiază la Conservatorul din Iași. Se știe că episcopul academician Melchisedec Ștefănescu a reformat Seminarul de la Huși după preluarea conducerii instituției, prin programul aplicat și prin eliminarea pedepselor corporale, care mai mult îndobitoceau decât educau. Atunci când a ajuns episcop, a fondat un cor în catedrala din Huși. Acest cor era
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
și s-a stabilit apoi la mănăstirea Pakra din Slavonia. Acolo a slujit timp de aproape șapte ani ca ierodiacon și ca ieromonah. A trăit câțiva ani într-o peșteră ca sihastru. Nu a avut studii. A fost descris de academicianul David Prodan drept „simplu, incult, apărând în chip de ascet, o figură menită a răscoli fanatismul religios popular, una din acele apariții care aprind imaginația celor simpli”. Patriarhul Arsenie al IV-lea Jovanović Šakabenta, refugiat el însuși pe teritoriul controlat
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]
-
(n. 20 februarie 1927, Oradea) este un matematician, eseist, academician, politician comunist, autor, diplomat (ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York), profesor universitar român. A fost președinte al UNSR (Uniunea Națională a Studenților din România), organizație de masă a Partidului Comunist, până la reunirea tuturor organizațiilor de tineret
Mircea Malița () [Corola-website/Science/302668_a_303997]
-
sunt în plină desfășurare. Renovarea Complexului monastic a necesitat și mai necesită încă, o muncă enormă. De asemenea, în ograda Mănăstirii și în teritoriul adiacent a fost amenajat un parc dendrologic de orară frumusețe. Lucrările s-au desfășurat sub îndrumarea Academicianului Alexandru Ciubotaru, fost director al Grădinii Botanice din Chișinău. Astfel, în Mănăstire au fost sădiți arbori și arbuști, unii de specii rare, care frumos se îmbină cu ahitectura sfintului lăcaș. Astăzi Mănăstirea Curchi și-a schimbat total aspectul față de acum
Mănăstirea Curchi () [Corola-website/Science/302742_a_304071]
-
(n. 21 august 1896, Piatra Neamț - d. 4 noiembrie 1948, București) a fost un matematician, profesor universitar și academician. s-a născut la Piatra Neamț, la 21 august 1896, ca fiu de institutor. Tatăl său, institutorul Mihai Pantazi, deși licențiat în litere, era un pasionat al matematicilor și un bun pedagog. Alexandru Pantazi a urmat școala primară și liceul la
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
și comparată a Facultății de Filologie din București, unde va fi titularizat profesor în 1990. A fost șeful Catedrei de literatură comparată la Facultatea de Litere din București între 1980 și 1984 și după 1990. A fost unul dintre discipolii academicianului Tudor Vianu. În anul 1969, își susține doctoratul cu teza „Shakespeare în cultura română modernă”. În perioada 1970-1971 este detașat ca lector în S.U.A., unde a ținut cursuri de istoria și cultura României și de literatură comparată la universitățile din
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
la București, la vârsta de 76 de ani, la scurt timp după terminarea volumului său de Memorii ("Drumuri printre amintiri"), publicat postum la editura Univers. A fost înmormântat pe data de 18 aprilie la Cimitirul Bellu din București, pe Aleea Academicienilor.
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
Causa al Facultății de Teologie din Atena. În 1992 primește titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București. În 1993, teologul Ioan I. Ică Jr. și Mircea Păcurariu editează volumul omagial: Persoană si comuniune: Prinos de cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la împlinirea vîrstei de 90 de ani, Sibiu, Ed. Diecezană, 1993. În 2002 a apărut prima carte în engleză care discută analitic teologia Pr. Stăniloae: Lucian Turcescu, dir., "Dumitru Staniloae: Tradition and Modernity in Theology" (Center for Romanian
Dumitru Stăniloae () [Corola-website/Science/302953_a_304282]
-
societăților fără istorie clasică, fără documente, fiind adept al duratei lungi. Consideră că istoria nu cuprinde doar documente, fiind nevoie de idei și de imaginație și pledează pentru utilizarea etnografiei, a folclorului, pentru utilizarea textelor literare. Pierre Nora - istoric francez, academician, fondator al revistei "Le Debat" în 1980, a scris "Locurile memoriei", "Republica", "Națiunea", "Franța". Emmanuel Le Roy Ladurie a scris "Țăranii din Languedoc", "Istoria climatului după anul 1000", "Teritoriul istoricului", "Montaillou, sat occitan de la 1294 și 1324" și "Istoria Franței
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
istoria revoluției franceze, a fondat Centrul de cercetări în istoria cantitativă la Caen și a scris "Sevilla și Atlanticul", "Filipinele" "și Pacificul Iberic", "Civilizația Europei clasice", "Civilizația Europei luminilor", "Spania lui Carol Quintul", "Americile", "Istoria cantitativă", "Istoria Socială". Francois Furet, academician și istoric, a scris "Revoluția Franceză", "Atelierul Istoriei", "Dicționarul critic al Revoluției franceze", "Trecutul unei iluzii", "Eseu asupra ideii comuniste în secolul XX" și "Fascism și Comunism". În "Trecutul unei iluzii", descrie fascinația exercitată de ideea de comunism, semnificația capitală
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]