3,653 matches
-
care definesc cetățenia civică și cetățenia socială, se configurează pe diviziunea sexuată a rolurilor, spațiilor și valorilor, tinzând să reproducă, astfel, inegalitățile structurale de gen existente în societate 15. De asemenea, conceptualizarea raportului public-privat în termeni de opoziție a generat accepțiuni înguste și exclusiviste ale politicului și ale cetățeniei, definite în termenii valorilor și activităților masculine și soldată cu excluderea femeilor din istorie 16. Privit din această perspectivă, obținerea dreptului de vot de către femei și participarea la ritualul electoral, însumând adesea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
o sporire a interesului public și al presei privind standardele în viața publică (sau, mai precis, privind atotcuprinzătoarea sintagmă de ,,caracter sordid"), iar în 1994, Registrul intereselor membrilor Parlamentului a obținut în cele din urmă, nu fără ,,vărsare de sânge", accepțiunea bipartizană de parte necesară a acelui proces. Astfel că, de la o situație în care membrii au pus la cale în mod deschis și uneori amuzați ascunderea intereselor ambigue sau exploatarea mijloacelor de scăpare sau a omisiunilor accidentale, eșecul de a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
paradigmelor întâlnim foarte des cuvântul "ruptură" (breakthrough). În cea de-a doua ediție a cărții sale din 1969, precum și în Reflexions on my Critics, din 1970, Kuhn însuși a înlocuit cuvântul paradigmă cu cel de "matrice disciplinară" care înseamnă, în accepțiunea lui, "generalizări simbolice împărtășite", "modele împărtășite" și "valori împărtășite"7. Amintind motto-ul "un cuvânt, o semnificație", Wendel Bell protestează împotriva acestui "turn Babel" și îi invită pe sociologi și pe ceilalți practicanți din științele sociale să facă o pauză
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
implicați. Evoluția conceptului de securitate națională a urmărit cele trei paliere descrise, pornind de la apărarea de către stat a intereselor sale suverane, utilizând mijloace de sorginte militară (în perioada de până la terminarea Războiului Rece), până la includerea dimensiunilor nemilitare ale securității. În accepțiunea tradițională, termenul securitate se referă la efortul de apărare a integrității teritoriului național, la protejarea populației țării, la protecția independenței politice și a suveranității naționale împotriva exercitărilor de forță din exterior. Principalul actor responsabil pe acest palier este statul-națiune, în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tradițională, termenul securitate se referă la efortul de apărare a integrității teritoriului național, la protejarea populației țării, la protecția independenței politice și a suveranității naționale împotriva exercitărilor de forță din exterior. Principalul actor responsabil pe acest palier este statul-națiune, în accepțiunea sa modernă. Modalitatea de asigurare a securității este, predominant, cea militară. În contextul Războiului Rece, confruntarea militară Est-Vest și cursa înarmării nucleare au dat naștere unei „dileme de securitate” greu de depășit. În dorința de a asigura capacitățile militare necesare
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
România - speranța mea este că așa ceva nu se va mai petrece. Este o teză concepută în cel mai bun stil teuton, cu foarte multă aplicație, cu exces de aparat critic pentru a convinge și scriitorul cel mai puțin avizat că accepțiunile, concluziile cărții au temei. Este o carte „rotundă”, care începe bine și se sfârșește bine. Și - ceea ce-i spuneam colegului nostru, domnului Țîrău, cu câteva minute înainte, în cabinet, când l-am invitat ca să vadă cum arată sancta sanctorum a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o relație pe care încercăm să o reconstruim cu atenție și cu cât mai multe oferte în balanță, față de condițiile pe care până acum le expuneam ca fiind fundamentale pentru bunul nostru negoț între București și Moscova - negoț, într-o accepțiune foarte largă. Relația cu Moscova este o relație din care încercăm să ieșim câștigați pragmatic, atât la nivel economic, evident, cât și la nivel politic. La nivel economic, înțelegem să ne măsurăm forțele cu ceea ce putem contribui eficace la dezvoltarea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
În anumite zone geografice, femeile lucrează mai ales în medicină de familie, pediatrie, prevenție, nutriție și îngrijiri paleative. Genul feminin este mai puțin reprezentat în specialitățile chirurgicale, în special neurochirurgie și chirurgie cardiovasculară. Psihologii și sociologii apreciază că în propria accepțiune femeile au tendința de a-si minimaliza calitățile de leader sau organizator. Ultimele decenii au înregistrat progrese, dar și constrângeri în gestionarea resursei umane în domeniul medical. În spitale au fost introduse norme noi în paralel cu diversificarea tipurilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
se plasa în registrul conformității teologice sau al condiționării vitaliste generice, individul era justificat printr-o relație supraordo-natoare, care-l determina comportamental și volitiv independent de rațiunea lui subiectivă 4. Atâta timp cât astfel de aserțiuni le făceau metafizicienii sau "literații" - în accepțiunea franceză a termenului -, nefiind autentificabile decât că exercițiu de coerență doctrinara, puteau fi tratate că opinii, ca puncte de vedere sub semnul relativului, asadar promovarea lor în practică ținea de opțiunea fiecăruia, nicidecum de vreun imperativ obiectiv. Situația s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Umanismul juridic s-a precizat în contextul confruntării ideologice cu nazismul, care a implicat reactualizarea trimiterilor la voința pozitivă a subiectului în opoziție cu principiul metafizic al conducătorului, precum și circumscrierea substanțială a genului uman în coordonatele reprezentativității democratice. Inclusiv în accepțiunea sovietică, așa-numita democrație populară nu constituia negația, ci tocmai desăvârșirea formulei burgheze de inspirație luminista. A fost viziunea consacrată instituțional de către Declarația Universală a Drepturilor Omului și jurisprudența crimelor împotriva umanității, viziunea de la care s-au revendicat mișcarea de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
inspirație darwinista, omul se relevă așadar că personalitate participativa, predispusa afectiv la sociabilitate, în temeiul arhetipurilor care asigurau unitatea mentală a genului și coerentă valorica a producțiilor sale culturale 17. Doctrina adleriană cultiva, de asemenea, sentimentul comuniunii sociale, dar în accepțiunea unui precept metafizic exterior sau adăugat eului - funcție a relaționării sănătoase cu semenii și totodată ideal de moralitate 18. Potrivit psihologiei analitice însă, integrarea echivala cu împlinirea posibilităților eului însuși, mai degrabă ca devenire ontologica interioară decât că edificare etică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
așadar între fundamentarea gnoseologica și relativismul interpretărilor. Perspectivele umanismului, ca viziune cuprinzătoare asupra omului și a posibilităților sale în societate, depind de sensul în care se va rezolva această dispută. Note 1 Probabil cel mai concludent exemplu pentru a doua accepțiune l-a oferit idealismul german, îndeosebi panlogismul hegelian. Amintim, de asemenea, filosofia fichteiană, care echivala știință cu cercetarea ansamblului de reprezentări subiective desemnat drept experiență. A se vedea Johann Gottlieb Fichte, Doctrina științei, Editura Humanitas, București, 1995, p. 14. 2
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
două milenii, trebuia creată 12. În calitate de producători și totodată de proprietari ai bunurilor produse în RSR, muncitorii aveau nevoie de sindicate pentru a își putea beneficia de pe urma drepturilor, dar și a obligațiilor care le reveneau. La fel ca în cazul accepțiunii leniniste a sindicatelor, aceste organizații trebuiau să se implice activ în planificarea economică și în asociațiile publice, numai că rolul lor trebuia să fie unul "activ, nu formal, făcând acolo doar un simplu act de prezență"; în absență militantismului partinic
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
tuturor oamenilor muncii de la orași și sate la discutarea problemelor de interes general și la rezolvarea treburilor obștești, la dezvoltarea conștiinței politice și a răspunderii civice a tuturor membrilor societății"32. FDUS nu exercita însă numai funcții persuasive, pastorale, în accepțiunea foucauldiană a termenului, ci și funcții coercitive, urmărind cu atenție respectarea legilor și aducând în atenția autorităților diferitele cazuri de devalizare a proprietății publice 33. Dar controlul activităților de productie trebuia organizat și dus la îndeplinire de către muncitorii înșiși, Frontul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
transpunerea lor în viața de zi cu zi, aplicarea lor. Iar prin faptul că autoritatea statului laic este, pentru Kant, superioară autorității religioase, lumea prezenta capătă corelativ o importanță mai mare decât lumea de apoi. Pentru a înțelege mai bine accepțiunea kantiana a binomului libertate-necesitate, se impun anumite precizări terminologice relativ la filozofia kantiana în general. Autorul Criticii rațiunii pure consideră cunoașterea umană că depinzând de experiență, dar experiență la rândul ei devine posibilă prin intermediul unor "intuiții pure" (spațiu și timp) total
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
morală (separația dintre bine și rău) și cognitivă (separația dintre adevărat și fals). Dovadă că acest lucru se întâmplă este chiar firul narativ al cărții. Așa cum există o dialectica a rațiunii, indiscutabil există și alta a conștiinței (atâta timp cât se păstrează accepțiunea hegeliana, dinamic-constructivă, a dialecticii). Dacă asemănarea este de formă, deosebirea ține de substanță. Așa cum a fost arătat că dialectica rațiunii, în cazul de față, presupune conștientizarea unor opoziții în realitatea exterioară, dialectica conștiinței presupune opoziții în realitatea interioară. Chiar dacă stimulul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Economiile dezvoltate permit finanțarea adecvată a sistemelor de securitate și alocarea de resurse pe termen lung pentru prevenirea, respectiv gestionarea riscurilor. Considerăm oportună analiza documentelor programatice de securitate vest- europene prin prisma percepției mediului de securitate. Prezenta riscurilor asimetrice în accepțiunea securității statelor europene poate duce la concluzii pozitive, pertinente ale demersului nostru științific. În același timp, modul de structurare a strategiilor de securitate exersate ne pot oferi exemple de urmat în formularea unei viitoare strategii naționale de securitate. Marea Britanie O
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securitate stabilește o serie de incidente de securitate 13 care pot reprezenta amenințări la adresa securității naționale a regatului. Sunt stabilite trei categorii mari de amenințări: clasice, socio-economice și ecologice. Din analiza noastră, rezultă că termenul de incident de securitate, în accepțiunea olandeză reprezintă situații de risc care pot duce la materializarea unor amenințări directe sau indirecte. Documentul nu face referire explicită la riscuri neconvenționale sau asimetrice, amenințările clasice fiind o categorie largă, ce cuprind problematică de altă natură decât cea economică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din perspectiva militară. Documentul menționat nu face o listare explicită a riscurilor la adresa securității naționale, riscurile fiind menționate ca fiind asociate unei game diverse și sofisticate de instrumente, nu doar cele care implică folosirea de armament. Riscurile sunt definite, în accepțiunea italiană ca fiind rezultatul configurării unei pluralități de acțiuni asimetrice în combinații diverse. Terorismul este prezentat că un factor catalizator și multiplicator al riscurilor 15. Amenințările asimetrice nu sunt definite în documentele programatice de securitate italiene, dar sunt menționate pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de decalajul economic între statul polonez și statele vestice este prezentată ca risc major pentru securitatea Poloniei. Aceasta este potențata de emigrație și îmbătrânirea populației, precum și de diferitele ritmuri de dezvoltare ale regiunilor Poloniei. Emigrația și îmbătrânirea populației reprezintă, în accepțiunea poloneză, riscuri pentru toate statele europene forțând creșterea numărului de imigranți pentru menținerea ritmului dezvoltării economice. Această necesită abordarea de politici și măsuri practice de integrare în societate a emigranților, concomitent cu politici de prezervare a culturii acestora, în scopul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
crizele economice și sociale. Descentralizarea structurilor teroriste, capacitatea de infiltrare în societățile democratice și posibilitatea folosirii de materiale radioactive sau agenți toxici și biologici, precum și posibilitatea accesului la baze de date sau folosirea de echipamente sofisticate ridică acest risc - în accepțiunea bulgară - pe prima poziție în ceea ce privește capacitatea de a produce efecte asupra securității naționale. Proliferarea armelor de nimicire în masă este accentuată de faptul că diferite state urmăresc achiziționarea acestora. Menținerea unor stocuri importante de materiale de această natură reprezintă un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
energetice, lipsa finanțării corespunzătoare a diferitelor programe naționale, incertitudinile sociale și stratificarea excesivă a societății, precum și lipsa de coerență și de orizonturi de timp precise în restructurarea diferitelor componente ale sistemului național de securitate. Mediul de securitate este caracterizat, în accepțiunea bulgară, de următoarele caracteristici generale: suprapunerea unor factori multipli asimetrici, dinamism înalt în evoluția mediului de securitate, ambiguitate în definirea riscurilor, dificultăți în previzionarea acestora. Posibilitatea izbucnirii unor crize multiple, simultan în diferite părți ale globului, întărește necesitatea conjugării eforturilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
orice interacțiune pe care o avem cu mediul înconjutător. Cunoașterea empirica, bazată pe intuiții, este ordonată de către intelect, în absența căruia niciun tip de cunoaștere nu este posibil 5. Intelectul observa regularitățile care au loc în natură, aceasta însemnând, în accepțiune kantiana, "suma tuturor obiectelor experienței"6 - si derivă de aici anumite reguli de tip cauză-efect pentru "a le reuni astfel într-o conștiința"7, de care rămâne însă diferit. Alcătuită "numai din reprezentări, adică din determinări inerente ale simțirii noastre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
el reprezentat că necesar și întemeiat pe principii"22. Pe scurt, intelectul are ca întrebare cardinala "Ce vreau eu?", facultatea de judecare " De unde provine?", iar rațiunea "Ce rezultă?"23. Finitudine și negativitate sau eul și sesizarea alterității fenomenologice: intelectul în accepțiune hegeliana Hegel însuși recunoaște și apreciază distincția kantiana între intelect și rațiune 24, admițând de altfel prompt, fără ezitare, numeroasele merite filozofice ale predecesorului său. Așa cum am constatat, intelectul kantian este "eul însuși", care gândește și ordonează materialul provenit din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
24, admițând de altfel prompt, fără ezitare, numeroasele merite filozofice ale predecesorului său. Așa cum am constatat, intelectul kantian este "eul însuși", care gândește și ordonează materialul provenit din cunoașterea sensibilă, din experiența, aceasta fiind indispensabilă pentru existența sa25. Deși preia accepțiunea kantiana a intelectului că funcție de reglementare a experienței, Hegel îi conferă noi valente, atât pozitive cât și negative. În primul rând, Hegel afirmă că atunci când se apleacă asupra realității exterioare, intelectul distinge între "formă și conținut", ultimul fiind indiferent în raport cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]