4,780 matches
-
o activitate ostilă regimului democrat. 3. Arestarea legionarilor care, constituiți în organizații au fost descoperiți după 6 martie 1945, trimiși în cercetări și puși în libertate în decembrie 1945 în baza ordinului Ministrului de Interne. 4. Arestarea persoanelor identificate ca activiști în organizațiile legionare. Modul de execuție. Pe baza evidenței avute, se vor constitui tabele cu persoanele ce urmează a fi arestate, stabilind domiciliul persoanelor, al rudelor și al cunoscuților. Echipa: formată din trei persoane; șeful ei va fi de la Siguranță
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1936, și tot aici cursurile Facultății de Drept, fără a-și lua licența. În 1940 era corector la ziarul bucureștean „Ordinea” și ceva mai târziu colabora la „Bucovina” din Cernăuți (1941-1944). Imediat după august 1944 intră în viața politică ca activist și e numit prefect în județul Rădăuți. În 1946 fondează la Suceava, împreună cu alții, ziarul „Lupta poporului”. Între 1947 și 1950 e redactor la „Scânteia”, răspunzând de secția agrară și editând „Scânteia satelor”. Ulterior va fi redactor-șef adjunct la
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
dezvolta și îl vor explicita romanele realiste publicate în anii următori. Deși modest ca reușită estetică, romanul Lumină pentru cei singuri (1975; Premiul Comitetului Central al UTC) se instalează într-o perspectivă critică bine determinată: personajul principal este un tânăr activist la Centrul Universitar, victimă a inadecvării sale existențiale și, în cele din urmă, sociale. Eroul romanului respinge lumea în care trăiește, realitatea cotidiană devenind pentru el din ce în ce mai apăsătoare, până la a ajunge să-i distrugă eul. Analiza psihologică se centrează pe
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
Muncitorească din București (1954-1958) și tot aici, Facultatea de Filologie a Universității „C. I. Parhon”, făcând parte din primul cenaclu studențesc înființat după război. Funcționează ca bibliotecar la Șantierul Naval din Oltenița, director al Bibliotecii Raionale din Urziceni și ca activist cultural la Bacău, unde este și corector la revista „Ateneu”. În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară” ș.a.
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
1950) nu ies din schema pedagogiei explicit comuniste. Romanul Zorii robilor transformă în proză cu pretenții de frescă imperativul comuniunii dintre muncitori și țărani, aflându-și pretextul epic în răscoala din 1907. În Bărăgan (I-II, 1954-1959) este ilustrat șablonul activistului care coboară de la centru într-o zonă de periferie marcată de nereguli și dezordine, minată de sabotaje, pentru a-i îndruma pe cei aflați acolo să distingă termenul pozitiv al relației dialectice, altfel clare, dintre bine și rău. Romanul, care
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
însă dominantă: pescarii dintr-un sat din Deltă, aflați pe vaporul „Steaua lui Octombrie”, reușesc să dezamorseze acțiunea de sabotaj pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid, provenit din rândurile pescarilor. Ce urmează se poate ghici. O abatere de la schemă se observă în capitolul liminar (descrierea reușită a unei furtuni pe mare) și, în final, în prezentarea inspirată a unei scene apocaliptice: omul singur (în
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Arghezi. Volumul de povestiri Ioana din primăvară se bizuie pe virtuțile amintirii și evocării, specifice scriitorilor din Moldova. De semnalat arta autorului de a face o mișcare de translație dinspre trecut înspre prezentul cotidian, creionând câteva portrete satirice memorabile ale activistului obtuz sau ale responsabilului de cadre bicisnic. În 1989, D. publică rezultatul unor îndelungi cercetări asupra operei lui Eminescu, sub titlul Poetică eminesciană, un prim volum fiind Temeiuri folclorice, în care-și propune să definească „miezul și rațiunea de a
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
filozofii romantici: „Acești filozofi germani au inventat cuvîntul metapolitică, echivalentul metafizicii pentru fizică. Se pare că această nouă expresie este foarte bine găsită pentru a exprima metafizica politicii: pentru că așa ceva există și merită toată atenția observatorilor.” și pe cel al activistului politic eficace. Or, e limpede că „metafizica politicii”, ca activitate intelectuală, poate crea adeziune, dar nu face mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Orgolii de Augustin Buzura). Autorul a utilizat „tehnica relatării faptelor prin două șiruri de confesiuni diferite, întrerupte și reluate succesiv” (Ov. S. Crohmălniceanu). Figurile centrale ale romanului sunt doctorul Comes - suferind de leucemie, confruntat cu iminența morții pretimpurii - și activistul de partid Jerca. Romanului i s-a reproșat finalul, neplauzibil, construit după o formulă „șablonardă” (Ov. S. Crohmălniceanu), cu tentă politizat „polițistă”. Romanul Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
în însușirea ritmurilor și a limbajului poetic-cazon. Vocea din off a comentatorului: „Dascălul comunist se dovedește, în realitate, un salariat obtuz și ineficient al sistemului pe care îl reprezintă și îl perpetuează”, el devine - alături de metodistul de partid și de activist - un distribuitor al ideologiei „umanismului socialist”; iar învățământul, ca sistem, suferă de o „boală cronică: imbecilizarea și nevroza”. Manualele, începând cu Abecedarul, sunt pline de stereotipuri, scopul este „politizarea” (adică impregnarea minții copiilor), familiarizarea lor cu mărețele realizări ale epocii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în imagini și legături mentale, în stil acțional. O altă cale de a persuada, de a induce încorporarea modelului nou de om și de a obține un comportament angajant, militantist este impregnarea universului adolescenței cu modele de luptători (ilegaliști, idealiști, activiști) pentru cauză. Angelo Mitchievici („Romanț(a) pentru tânărul ilegalist”) întreprinde o completă inventariere și interpretare a tuturor tipurilor de eroi pozitivi, creați parcă după modelul propus cândva de Cernîșevski. În romanul Ce-i de făcut?, scris în închisoare, acest ideolog
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vedere, alteori ascuns, ingenios drapat. Trei tipuri de romane au fost confecționate având ca obiectiv impregnarea tinerei generații: romanele ilegalității (eroii sunt muncitori comuniști sau uteciști care sabotează statul capitalist, împrăștie manifeste sau desfășoară acțiuni agitatorice), romanele colectivizării (eroii sunt activiști cărora li se încredințează sarcina să lămurească țăranii neștiutori despre avantajele colectivizării și să lupte pentru întemeierea unor gospodării colective) și romanele șantierului, realizate după scheme cognitiv-acționale de proiectare-realizare a unui vis, după un model ideal). Nu lipsesc nici eroii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o altă identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl adoptă și-l utilizează pentru a-l dubla pe fiul cel drept care nu avea nici pe departe calitățile celui înfiat. Copil teribil al anilor ’60, sprijinit de activiști „luminați”, afișând uneori o gesticulație de critic și reformator, poetul cucerește cititorii și pe unii dintre confrați. Prinzând gustul elogiilor și al cuceririi mulțimilor, dornic să ocupe primul loc între cei din generația sa, poetul nu se mai mulțumește cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 1968 apărându-i și prima plachetă lirică, intitulată Ce se numește toamnă. Între 1969 și 1972, poetul-ziarist este secretar „pe probleme de școli” al Comitetului Județean UTC Iași, apoi director al Casei de Cultură a Tineretului și Studenților și activist (în sectorul cultural) al Comitetului Județean al PCR. În acest răstimp urmează un curs de cultură și civilizație universală la Antibes, Franța, Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1986-1988), iar mai târziu, o specializare în muzeologie, în urma căreia este
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
tradiție suprarealistă”. Ludicul va rămâne o trăsătură definitorie a universului său poetic. Împreună cu Mihu Dragomir, va folosi și pseudonimul Const. Adam, în anii ’50 (în „Viața românească”). În 1948, divorțează de Vladimir Colin și se căsătorește cu Al. I. Ștefănescu, activist politic în domeniul cultural, devenit scriitor la îndemnurile și, din ambițiile soției, director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Prin el, C. a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
la adresa autorităților comuniste îți putea aduce arestarea, suferința și chiar moartea! Nu mai vorbim despre absența din conștiința opiniei publice a modelelor normale de acțiune politică, sau invers, despre prezența modelelor viciate de acțiune politică, adică cele specifice politicii comuniste: activistul de partid, agitatorii, secretarul de partid sau securistul. Și, din nefericire, întreaga noastră clasă politică actuală provine din regimul comunist, iar politicienii actuali sunt de fapt din eșaloanele II și III ale Partidului Comunist sau sunt în mare parte urmașii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
securistul. Și, din nefericire, întreaga noastră clasă politică actuală provine din regimul comunist, iar politicienii actuali sunt de fapt din eșaloanele II și III ale Partidului Comunist sau sunt în mare parte urmașii sau afinii sau acoliții foștilor securiști și activiști de partid. Or, activiștii de partid și securiștii au fost crescuți și obișnuiți preț de 50 de ani în disprețul legii, cu privilegiul faptului că sunt intangibili și au drept de viață și de moarte asupra celorlalți, că le este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întreaga noastră clasă politică actuală provine din regimul comunist, iar politicienii actuali sunt de fapt din eșaloanele II și III ale Partidului Comunist sau sunt în mare parte urmașii sau afinii sau acoliții foștilor securiști și activiști de partid. Or, activiștii de partid și securiștii au fost crescuți și obișnuiți preț de 50 de ani în disprețul legii, cu privilegiul faptului că sunt intangibili și au drept de viață și de moarte asupra celorlalți, că le este permis orice, că ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a petrecut aceasta, dacă cei care urmau să fie eliberați au fost obligați să semneze, drept condiție pentru eliberare, un angajament de colaborare cu Securitatea, cum au ajuns acasă, dacă soțiile i-au așteptat sau au fost presate de către activiștii comuniști să divorțeze și în general cum au fost primiți și priviți de către familii și cunoscuți. Arestarea și condamnarea unui om nu-l afecta exclusiv pe acesta, ci stupoarea privitoare la motivul real al arestării, anchetei și condamnării precum și frica
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
condamnare în tribunal, și-a putut relua studiile liceale) și au ajuns să facă munci necalificate sau mult sub calificarea pe care o aveau. Dar chiar și pentru această muncă necalificată au fost nevoiți să treacă peste obstacolele ridicate de către activiștii comuniști responsabili cu dosarele de cadre și au avut nevoie de bunăvoința și omenia unor directori care le-au oferit un loc de muncă în pofida dosarului de fost deținut politic. Apoi, frica de a nu-și pierde locul de muncă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
asemenea, i-am întrebat pe foștii deținuți politici dacă n-au fost ispitiți să devină membri de partid pentru a-și ușura existența la locul de muncă sau pentru a promova sau dacă au fost presiuni exercitate asupra lor de către activiștii de partid pentru a deveni membri ai Partidului Comunist. Acestea au fost însă intențiile teoretice și metodice cu care m-am pregătit pentru interviuri. Dar, un interviu nu poate fi în niciun fel comparat cu o anchetă sau cu un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de Rulmenți" din Bârlad. Trenurile cu care se retrăgeau trupele sovietice ajungeau la Bârlad pe la ora 10. Trenul oprea în toate gările mari și fanfara militară și activul de partid erau în gară, cu dansuri, aplaudau... Și a venit un activist în secție și ne-a întrebat care am vrea să mergem în gară ca să ne luăm rămas bun de la armata sovietică și prietenă. Eu am zis că merg, că eu trăisem cu rușii aceia pe acolo pe la Râmnicu Sărat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne luăm rămas bun de la armata sovietică și prietenă. Eu am zis că merg, că eu trăisem cu rușii aceia pe acolo pe la Râmnicu Sărat și poate cunosc pe vreunul dintre ei. Și ne-am dus în gară. Fanfara și activiștii erau pe peron, dar stăteau mai retrași. Eu m-am dus chiar lângă linii, pe lângă tren, ca să-i văd la față pe ruși. Erau tunuri, tancuri puse pe tren, iar militarii erau sus pe vagoane. Și la un moment dat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceea, când lucra la Brașov, nu s-a înscris în partid. A intrat în partid târziu de tot, aici la Bârlad, cu vreun an înainte de a ieși la pensie. A fost doar un an membru de partid. L-au obligat activiștii, că voiau să-l dea afară din serviciu și așa, aproape de pensie, s-a făcut membru de partid. Și băiatul meu a trebuit să devină membru de partid pentru că l-am trimis la o școală de ofițeri de marină și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și acum iconița aia. Și m-au făcut utecist. Mai târziu au vrut să mă facă și membru de partid, când am trecut la controlul tehnic de calitate, dar am refuzat și tot mă chemau. A venit de la Vaslui un activist pe nume Porumb, că venea să vadă cum locuiește tineretul. Mergea pe la toți tinerii de la cele două etaje unde locuiam și vorbea cu mai toți. C. I.: Și până la urmă cum v-a propus să intrați în partid? R. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]