15,776 matches
-
anul 2004 cu privire la protecția copilului din România (este vorba de următoarele Legi: Legea nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 273 privind regimul juridic al adopției, Legea nr. 274 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopție și Legea nr. 275 privind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului), forurile superioare ale Europei, legat de problematica copilului, au finanțat o amplă Campanie de implementare a Legii nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prin organizarea unor cursuri
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la nivel de județ (astăzi Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului), iar în 2004 adoptarea pachetului legislativ cu privire la protecția copilului format din: Legea nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 273 privind regimul juridic al adopției, Legea nr. 274 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopție și Legea nr. 275 privind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. România a ratificat Convenția ONU în 28 septembrie 1990 prin Legea nr. 18/1990 și s-a
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Copilului), iar în 2004 adoptarea pachetului legislativ cu privire la protecția copilului format din: Legea nr. 272 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea nr. 273 privind regimul juridic al adopției, Legea nr. 274 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopție și Legea nr. 275 privind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. România a ratificat Convenția ONU în 28 septembrie 1990 prin Legea nr. 18/1990 și s-a inspirat din aceasta atunci când a elaborat Legea nr. 272/2004 privind protecția
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
private și nici la asistenți maternali profesioniști, iar la finele lui 2004, înainte de a intra în vigoare (începând cu data de 1 ianuarie 2005) pachetul legislativ emis în 2004 cu privire la protecția și promovarea drepturilor copilului și cu privire la regimul juridic de adopție a copilului, un procent de 7% din copiii instituționalizați erau în centre de plasament private, iar în procent de 19% se aflau la asistenții maternali profesioniști. Peste 200 de instituții de tip vechi de protecție a copilului au fost închise
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
vedere juridic, domeniul protecției copilului s-a îmbunătățit considerabil la nivel legislativ culminând așa cum spuneam cu pachetul de legi din anul 2004: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției; Legea nr. 274/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții; Legea nr. 275/2004 privind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cuprinde în aria sa de reglementare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
așa cum spuneam cu pachetul de legi din anul 2004: Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției; Legea nr. 274/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții; Legea nr. 275/2004 privind Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cuprinde în aria sa de reglementare pe toți copiii, indiferent unde se află aceștia, în familie sau în sistemul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
directă a Consiliului Județean Caraș-Severin, având personalitate juridică. Ca atare, în această perioadă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin a asigurat funcționarea celorlalte servicii de specialitate, și anume, Serviciul de Protecție de Tip Familial a Copilului, Serviciul Adopții și Serviciul pentru Protecția Specială a Persoanelor cu Handicap. La data preluării, s-a constatat că în cadrul Complexului de Servicii Sociale "Sf. Maria" Reșița erau ocrotite un număr de 13 persoane adulte, o situație similară a fost depistată și la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
României, nr. 239 din 16 martie 2006. 158. ***Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004. 159. ***Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției republicată în anul 2009 Legea adopției în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 19 noiembrie 2009. 160. ***Legea nr. 274/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopție și republicată în anul 2010 în Monitorul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
2006. 158. ***Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004. 159. ***Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției republicată în anul 2009 Legea adopției în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 19 noiembrie 2009. 160. ***Legea nr. 274/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopție și republicată în anul 2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției republicată în anul 2009 Legea adopției în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 788 din 19 noiembrie 2009. 160. ***Legea nr. 274/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopție și republicată în anul 2010 în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 108 din 17 februarie 2010. 161. ***Legea nr. 292/2011 privind sistemul național de asistență socială în Monitorul Oficial al României nr. 905 din 20 decembrie 2011
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
plus fort par l'orientation religieuse, qui représente une variable prédictible significative pour la mobilisation relationnelle des sujets. Mots-clés: sociologie de la religion, religiosité, service social, l'Eglise, protection de l'enfance, orientation religieuse În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Adopția copiilor în România, Anca Bejenaru • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Biserica și asistența socială din România, Ion Petrică • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Dimitrie Nenițescu și Alexandru Bădărău. De asemenea, am avut în vedere și câteva date biografice ale unor politiceni locali, care au ajuns în mai multe rânduri în Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași (Constantin Maltezianu), Craiova (Ullyse Boldescu, Grigore D. Pencioiu), Galați (Mihail Rodocalat, Emil Vulpe), Târgu Jiu (Eugen Cuca Pariano Pârâianu) sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
stil propriu către cultura, limba, tradiția țării gazdă. Nivelul ridicat de cunoaștere a limbii este însă o condiție necesară. Problema majoră a scriitorilor din exil rămâne receptarea în limba maternă. Scriitorii trebuie să-și însușească limba și cultura patriei de adopție. Acest lucru perturbă limbajul, inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale sunt "sisteme
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a unor intelectuali precum Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia, Alexandru Busuioceanu etc. Problema majoră a scriitorilor în exil rămâne receptarea de către public în limba maternă. Ca să aibă cititori, scriitorii trebuie să folosească limba și cultura patriei de adopție. Scriitorii se pot regăsi în altă limbă, chiar dacă întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se adapteze noului context și să aleagă între a scrie în limba maternă sau în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de aceasta și, de aceea, cei care o folosesc trebuie să renunțe la unele elemente ale limbii populare și să adopte altele inexistente la nivelul ei. Utilizatorul limbii literare face deci de fiecare dată o opțiune, o selecție și o adopție de fapte de limbă și acest lucru se poate întîmpla numai prin orientarea sa către o anumită variantă a limbii. Norma rămîne și în acest caz tot cutumiară, o încadrare în tradiție, numai că această încadrare se produce printr-un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și idealul de viață ce și l au stabilit. Trăinicia familiei este asigurată și de apariția copiilor, care focalizează dragostea, grija permanentă și preocupările părinților. Absența copiilor într-un cuplu pune sub semnul întrebării stabilitatea familiei respective. Recurgerea la surogate (adopții sau alte forme) poate constitui o soluție, dar nu este cea ideală - proprii copii. Familia este o microlume și un microunivers. În familie, prin copii, se asigură perpetuarea spiței, a numelui marii familii. Orice cuplu își dorește urmași care să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
suplinitoarele de până atunci care se schimbau în fiecare an. Mulți dintre ei nici nu știau cum o cheamă și au numit-o simplu: dăscălița noastră. Așa i-a rămas numele, nume care include sentimentul de respect și ideea de adopție, de integrare în marea familie a comunității. Cei 13 copii aparținând celor patru clase ale ciclului primar, învățau în aceeași încăpere, după un program pe care proaspăta absolventă și l-a însușit la școala normală: cu două clase începea cursurile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Betleemul, lovit de foamete, împreună cu soțul și cei doi fii ai ei și se instalează pe câmpia Moabului. Unul dintre fiii ei se căsătorește cu moabita Rut. După moartea soțului și a celor doi fii, ea își abandonează țara de adopție cu cele două nurori rămase văduve. Pe drum, le îndeamnă să se întoarcă fiecare la mama ei și le permite să se recăsătorească. Rut decide să nu se întoarcă și să-și însoțească soacra până la Betleem, refuzând s-o lase
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Statele Unite" (Pozzettaxe "Pozzetta, G.E.", 1992; Ralstonxe "Ralston, H.", 1996; Friedman-Kasabaxe "Friedman-Kasaba, K.", 1996). Adesea, ei fac mai multe opriri de-a lungul rutei lor de migrație și dezvoltă o identitate transnațională, care cuprinde societățile de origine și pe cele de adopție și popoarele lor. Unele dintre respondentele la studiul de față par să corespundă acestui model. Asistenta administrativă B a petrecut câțiva ani în Anglia, unde s-a mutat familia ei înainte de a-și urma soțul în Statele Unite; psihoterapeuta C a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fizică/cetățean poate fi subiect al tuturor raporturilor juridice de cetățenie, adică al acelor raporturi juridice al căror conținut îl formează drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Apartenența unei persoane la un anumit stat poate avea mai multe cauze: nașterea, adopția, repatrierea, autorizarea cererii adresate autorităților statale competente de către o persoană fizică. Izvorul juridic al cetățeniei este fie faptul natural al nașterii, căreia legiuitorul îi predetermină efecte juridice în ceea ce privește raporturile de cetățenie între cel născut și stat, fie faptul juridic al
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
repatrierea, autorizarea cererii adresate autorităților statale competente de către o persoană fizică. Izvorul juridic al cetățeniei este fie faptul natural al nașterii, căreia legiuitorul îi predetermină efecte juridice în ceea ce privește raporturile de cetățenie între cel născut și stat, fie faptul juridic al adopției sau repatrierii unei persoane ori acordarea cetățeniei la cerere<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., p. 116. footnote>. 2) Principiile generale ale cetățeniei române Aceste principii stabilesc cadrul juridic general de dobândire și de exercitare a calității de cetățean român
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cetățeniei soților, iar schimbarea cetățeniei unuia dintre soți nu produce efecte asupra cetățeniei celuilalt soț; cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere. 3) Dobândirea cetățeniei române Cetățenia română se dobândește prin: a) naștere; b) adopție; c) acordare la cerere. a) Nașterea Modul de dobândire a cetățeniei se face conform principiului ius sangvinis. Astfel, în stabilirea cetățeniei române a unei persoane primează legătura de sânge a acesteia cu părinții săi. Dacă aceștia au cetățenia română, automat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
niciunul dintre părinți nu este cunoscut<footnote Art. 5 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991: Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut footnote>. b) Adopția Cetățenia română se dobândește de copilul cetățean străin sau fără cetățenie, prin adopție, dacă adoptatorii săi sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. Dacă numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia minorului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cetățeniei române nr. 21/1991: Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă niciunul dintre părinți nu este cunoscut footnote>. b) Adopția Cetățenia română se dobândește de copilul cetățean străin sau fără cetățenie, prin adopție, dacă adoptatorii săi sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. Dacă numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia minorului adoptat va fi hotărâtă de comun acord, de adoptatori. Dacă aceștia nu ajung
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. Dacă numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia minorului adoptat va fi hotărâtă de comun acord, de adoptatori. Dacă aceștia nu ajung la nicio hotărâre comună, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Legea cetățeniei prevede că se cere și consimțământul minorului dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani. În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]