18,707 matches
-
că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass, 2013). Politica românească a regretului. Restructurări ale memoriei naționale. Statul român s-a racordat cu întârziere la noua cultură europeană a căinței, exprimându-și regretele formale prin două documente menite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai are încă de pierdut bătălia cu memoriile private ale indivizilor care, deziluzionați de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a servi scopurilor legitimatorii. Fără să fie nici un sistem de "tradiții inventate", dar nici "icoana trecutului" în care sunt redate cu fidelitate experiențele istorice ale comunității, memoria istorică se construiește prin interacțiunea dintre forțele rezistive ale tradiției instituite de aducere aminte a trecutului și interesele politice ale prezentului. Ca atare, memoria este întotdeauna un compromis între ceea ce a fost, ce ar fi trebuit să fie și ce ar trebui să fie, profund nemulțumitor atât pentru profesioniștii trecutului (istoricii), care văd
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proiectului primitiv - a fost părăsită. Pe de o parte în Senat stăruințele guvernului pentru a obține această modificare au întîmpinat rezistențe neașteptate, pe de altă parte guvernul se temea de un scandal ce s-ar fi produs în Cameră prin aducerea proiectului modificat de Senat. Astfel d. I. C. Brătianu a preferit să ceară în Senat amânarea dezbaterii. Pe lângă aceasta d-sa a cerut maturului Corp să numească o comisie de senatori care, împreună cu guvernul și cu toți agenții guvernului ce se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trecători; în ziua de anul nou copii macedoromâni se primblă cu o ramură de oliv, pe când în România, ramurile naturale lipsind, se {EminescuOpXII 336} fabrică artificiale; Moșii, sărbătoarea străbunilor, e aceeași la nordul ca și la sudul Dunării și, spre aducerea aminte a luării Romei de către barbari (gali ), populația, atât în România cât și regiunile balcanice, are obiciul de a bate cânii într-o anume zi din fevruarie. Douăzeci de alte exemple de aceeași natură se pot cita. Oare toate acestea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
valoarea clădirilor pe care le administrează. În schimb, proprietarii privați urmăresc obținerea unui profit cât mai mare. În general această categorie de proprietari nu are În vedere un plan pe termen lung, rolul managerului fiind În acest caz esențial pentru aducerea la Îndeplinire a obiectivelor proprietarului. Cei mai mulți dintre acești proprietari sunt interesați doar de colectarea chiriei, și mai puțin de menținerea clădirii În stare de funcționare. Corporațiile au obiective bine stabilite și sunt interesate de oferirea unui anumit confort chiriașilor. Ei
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
suferințele și Încercările sunt răscumpărarea păcatelor pe care le‑am săvârșit ; 7. Face capabil pe om să primească slava lui Dumnezeu ; 8. Prin ea Dumnezeu Îndepărtează consolările pământești, făcând să fie așteptate cele cerești, care vor veni ; 9. Stabilește o aducere aminte reciprocă Între Dumnezeu și cel care Îl iubește, suferind ; „orice suferință fără voie să te Învețe să‑ți aduci aminte de Dumnezeu ; În acest caz nu‑ți va lipsi prilejul spre pocăință”223 ; 10. Face pe om să se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
creștină este legată În chip deosebit de rugăciune. Sufletul care iubește pe Dumnezeu nu poate să nu se roage, fiindcă iubirea izvorăște din rugăciune și rugăciunea Între‑ ține iubirea. „Cel ce iubește pe Domnul Își aduce aminte pururea de El și aducerea aminte de Dumnezeu naște rugă‑ ciunea”274. Dumnezeu ne‑a Înzestrat cu ceva cu care să putem men‑ ține legătura permanentă cu El, să ne dezlipim sufletul de lume și de cele lumești, pentru a‑l pune În dialog cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noii sale „gramatici” a poeziei, așa cum se conturează ea în articolele publicate între anii 1924-1927 în revistele 75 H.P., Punct și Integral: negare radicală a gramaticii și logicii ca tipare ale limbajului conceptual, respingere, ca atare, a discursivității („anecdota cuvintelor”), aducere la zi a concepției mallarméene privind cedarea de către poet a „inițiativei cuvintelor” și a rimbaldienei „alchimie du verbe”, în sensul considerării cuvântului ca material cu semnificație și valoare în sine, putându-se dispensa, ca atare, de simbol (deplasare a accentului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
reliefuri. Drumul poetului (și al poemului) e trasat din primele momente într-un spațiu oniric („Da, pe drumul acesta / Mai fusesem poate cândva / Într-o după-amiază sau într-o toamnă /... Și totuși gesturi dintr-o adormire apropiată sau dintr-o aducere aminte cu totul vagă, / Țeseau în jurul meu o ceață făcută din berze foarte obosite, / Nu știam când mai văzusem toate acestea / Sau poate acum eram o amintire dintr-un viitor presimțit”) prin care „călătorul” e condus de o incertă „călăuză
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
viziuni de tip simultaneist, prin excelență deschisă, aptă de cuprinderi din ce în ce mai vaste, practic inepuizabile, ale spectacolului vieții moderne. Sfărâmarea, atomizarea discursului se impunea, așadar, iar miza pe imagism devenea o soluție adecvată acestei aspirații: linearitatea „meditației” putea fi dinamitată prin aducerea eului liric într-o stare de absolută disponibilitate asociativă, oferindu-și mereu noi pretexte de punere în ecuație a „impresiilor” și „stărilor” de spirit, - de unde senzația de dinamism și de imprevizibil, de unică supunere a rostirii la creșterile și descreșterile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Aceasta se refer] la dezvoltarea caracterului prin rug]ciuni private și publice (ambele implic] reflecția asupra Bibliei) și discuții cu frații creștini (și cu alte persoane, dac] este cazul), pentru că puterea de înțelegere și de discern]mânt s] se consolideze. Aducerea de argumente pentru anumite decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat de o bun] reputație în perioada contrareformei, întrucât a generat o serie de reguli ce permiteau abaterea de la îndatoriri morale evidente, măi degrab] decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iubirea. Se insist] pe modul de interpretare a afirmațiilor radicale din Predică de pe munte (Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bisericii Romano-Catolice asupra unor probleme delicate precum contracepția și masturbarea. Includerea acestei cerințe printre exigențele rațiunii practice și al]turarea ei la cerințe ireproșabile, precum grijă pentru binele comun și nejustificarea preferințelor arbitrare pentru valori sau printre indivizi, au însemnat aducerea teoriei la linia doctrinei romano-catolice și renunțarea la plauzibilitatea general]. Aceasta nu înseamn] c] morală catolic] nu poate fi corect], ci doar c] nu poate fi stabilit] doar prin enunțarea unor principii generale ale moralei și ale rațiunii practice. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip rețea între diferiții actori sociali (societatea civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute și finanțate de Comisia Europeană, prin programul său de pregătire profesională Leonardo da Vinci, care, din 2007
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupului de dezbatere, mai ales dacă ea se realizează în plen. Se consideră că este productivă pentru grupuri care ar putea varia între cinci și 12/15 participanți.Mărimea grupului depinde mult de scopul discuției. Tehnologia modernă a micșorat nevoia aducerii oamenilor față în față pentru discuții, e-mailul de grup sau platformele virtuale de discuții reușind să aducă împreună oamenii, fără ca ei să se deplaseze. Totuși, onestitatea comunicării rămâne un aspect esențial al sesiunilor de discuții. Această metodă este folosită pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tip rețea între diferiții actori sociali (societatea civilă, autoritățile locale și regionale, investitorii privați etc.); - promovarea învățării la locul de muncă, încurajarea modalităților de validare a rezultatelor învățării, pentru a construi articularea între învățarea formală, non-formală și cea informală etc.; - aducerea ofertelor educaționale mai aproape de domiciliu, în proximitatea individului, dezvoltarea lor pentru a fi mai atractive, mai flexibile, introducerea modalităților alternative (de exemplu, prin educație la distanță). Toate aceste blocuri de acțiune presupun măsuri specifice de implementare, susținute și eșalonate pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute și finanțate de Comisia Europeană, prin programul său de pregătire profesională Leonardo da Vinci, care, din 2007
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupului de dezbatere, mai ales dacă ea se realizează în plen. Se consideră că este productivă pentru grupuri care ar putea varia între cinci și 12/15 participanți.Mărimea grupului depinde mult de scopul discuției. Tehnologia modernă a micșorat nevoia aducerii oamenilor față în față pentru discuții, e-mailul de grup sau platformele virtuale de discuții reușind să aducă împreună oamenii, fără ca ei să se deplaseze. Totuși, onestitatea comunicării rămâne un aspect esențial al sesiunilor de discuții. Această metodă este folosită pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ilfov Înaintează o adresă judecătorului de instrucție, prin care Îi cerea deschiderea de urgență a unei anchete „având În vedere crima Încercată astăzi la Ploiești În contra securității interioare a statului” . În același context, judecătorul de instrucție a expediat mandate de aducere pe numele a 39 de persoane, pe baza listei Întocmite de procuror. Cu rapiditate se fac și arestările, printre cei aduși la Închisoarea de la Văcărești aflându-se B. P. Hasdeu, actorul C. Demetriade, maiorul Radu Mihai, căpitanul Mălinescu, locotenentul Tănase
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
și schimbă neîncetat sensul ceremoniilor În care se manifestă ignoranța și ciudățenia populară. Populară fiind, este comentată, cenzurată: sărbătoarea „populară” veche este Întotdeauna obiectul unei Îndoite dorințe a elitelor, care ar dori-o ocrotită, ca loc de observație și de aducere aminte, și nimicită, ca loc al extravaganțelor. Controlul asupra diferitelor ritmuri și paliere ale timpului social - la prima vedere, o formă de exercitare a dominației cam vagă și prea abstractă - prezenta, de fapt, o importanță deosebită pentru factorii de putere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frumusețe, Înglobând, Într-un tot armonios, cultura, istoria, peisajul: Ochiul privește clasicele locuri de atâtea ori menționate: munții, colinele, văile... Nume care de pe băncile gimnaziului ne Însoțeau necontenit... Locuri cântate de Virgil și pentru mine obiecte de sacră pietate și aducere aminte de mama Roma. 5. Țara comorilor artistice Unul dintre elementele care se impun ca o evidență la o lectură a realităților italiene este mesajul lor artistic. La 1850, ardelenii care vin În Italia, În măsura tot mai sporită În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literatură, V, 1842, nr. 28, pp. 223-224 (reproducere din publicația ieșeană Icoana lumii, I, 1841, nr. 51, pp. 403-404). Alte biografii ale lui Franklin: „Biografia lui Franklin”, În Albina românească, V-VII, 1833-1834, supliment la nr. 7, pp. 1-2; „Oarecare aduceri aminte din biografia lui Veniamin Franklin”, În Muzeul național, I, 1836-1837, nr. 22, pp. 86-88. Foaie literară, I, 1838, nr. 23, pp. 183-184: „Varietăți”; Foaie pentru minte..., III, 1840, nr. 20, p. 160: „Singurul aristocrat În Anglia”; nr. 44, p.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]