7,836 matches
-
la motivația de a învăța, de a verifica și căuta noi strategii. ► Înregistrarea progreselor în diverse țări în rezolvarea acelor competențe-cheie, care să determine integrat succesul în viața socială, în diferite contexte particulare, prin comunicare (precizarea valorilor care contribuie la afirmarea societății și a individualităților, sprijinirea indivizilor în a pune cele mai adecvate întrebări referitoare la varietatea contextelor ș.a.), cele mai importante competențe fiind cunoștințele declarative și procedurale, abilitățile, atitudinile, valorile. La acestea se adaugă încă alte trei categorii de competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interacțiune efectivă cu mediul tehnologic, social, cultural (limbaje, simboluri, texte, informații, tehnologii), • realizarea interacțiunii cu grupuri eterogene și deprinderi de asumare a responsabilității (empatie, colaborare, cooperare, negociere, luare de decizii în grup, autocontrol emoțional, înțelegerea diversității, rezolvare de conflicte), • de afirmare a autonomiei (exersarea responsabilității, păstrarea identității scopurilor, înțelegerea mediului, rezolvarea de proiecte, apărarea intereselor proprii, cunoașterea limitelor proprii și a consecințelor, respectarea normelor sociale). Aceste categorii se intersectează, se integrează, pe baza reflecțiilor asupra manifestării competențelor, pe baza abordării multidisciplinare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrează, pe baza reflecțiilor asupra manifestării competențelor, pe baza abordării multidisciplinare, colaborative în definirea competențelor. Desigur că aceste competențe (pentru nivelul de școlaritate obligatoriu menționat) au fost determinate prin raportare la două categorii de scopuri: pentru succes individual (realizare viitoare, afirmare individuală, participare activă, realizare socială) și pentru succes al societății (productivitate economică, procese democratice, coeziune socială și echitate, dezvoltare ecologică). Dar alături de aceste competențe-cheie, pentru aplicare integrativă s-au dovedit a fi încă necesare anumite capacități, atitudini: flexibilitatea, responsabilitatea personală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
luarea științifică a deciziilor în orice activitate umană), ca și • pregătirea pentru învățarea continuă. Dacă PISA verifică calitatea pregătirii competențelor-cheie la finalizarea școlarizării obligatorii, în întreg sistemul formării, este firesc să pună accent în evaluarea critică pe stadiul atins în afirmarea culturii științifice, în primul rând. Ea va cuprinde atunci competențe de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor în manieră științifică, de utilizare a faptelor științifice, cunoștințe științifice, atitudini științifice, înțelegerea a diferite tipuri de texte. Dar și cultură
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
matematice, grupuri de competențe specifice (de reproducere, de conexiune, de reflecție). Cultura integrativă, activă, științifică rămâne domeniul major în societatea de azi bazată pe cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a evoluției științei și tehnologiei cu rol tot mai important, afirmarea de interese și motivații, atitudini, competențe, distingerea între argumentarea științifică de cea simplă (raționalitate, formulare de opinii argumentate, confruntare de idei și teorii, afirmarea creativității, organizarea unui demers științific, formularea de reflecții critice, valoarea intrinsecă și extrinsecă a cunoștințelor științifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoaștere, pentru evaluarea nivelului de înțelegere a evoluției științei și tehnologiei cu rol tot mai important, afirmarea de interese și motivații, atitudini, competențe, distingerea între argumentarea științifică de cea simplă (raționalitate, formulare de opinii argumentate, confruntare de idei și teorii, afirmarea creativității, organizarea unui demers științific, formularea de reflecții critice, valoarea intrinsecă și extrinsecă a cunoștințelor științifice, aptitudini de cercetare științifică, realizarea de explicații științifice). Patru aspecte ale culturii științifice sunt surprinse atunci în programul de verificare a competențelor prin PISA
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterea mediului și metodele de cunoaștere (cunoștințe), capacitatea de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor în manieră științifică și a trage concluzii potrivit faptelor științifice (competențe) și dovedirea interesului pentru știință, acordarea importanței unui asemenea demers, voința de afirmare științifică, interes, demonstrarea sensului responsabilității (atitudini). 7.5. Evaluarea calitativă versus evaluarea cantitativă: criterii, indicatori, referențiale, standarde, procedee Cercetarea pedagogică recunoaște nevoia de schimbare (Perrenoud, 2004), căci prin evaluările sumative clasice, școala nu mai poate avea în atenție doar cunoștințele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lungul școlarității și continuată apoi, • complementaritatea, acțiunea în sistem a factorilor educației, • evaluarea formativă și pe criterii multiple, nu numai a cunoștințelor și în situații complexe reale, • formarea nouă a educatorilor în spiritul calității educației și al rezultatelor bazate pe afirmarea competențelor. Toate aceste deziderate nu pot fi verificate decât prin alternative procedurale, prin utilizarea în sistem a procedeelor, instrumentelor, sintetizate anterior în abordarea constructivistă (Joița, 2006, pp. 229-236): A. Procedee bazate pe observarea și analiza criterială a modului de cunoaștere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu specific, • susținerea de intervenții în dezbaterile în grup, • afirmarea în analiza și rezolvarea unor situații conflictuale cognitive sau în luarea unor decizii de rezolvare, • interpretarea unor roluri atribuite sau asumate, • formularea de întrebări sau ipoteze pentru înțelegere, • implicarea în tehnici de creativitate, • analiza critică a răspunsurilor altor autori, • semnalarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
programe clare, prin spontaneitate, pe bază de improvizație, prin acumulare de rutină, fără perspectivă, fără criterii precise de evaluare, pe baza bunelor intenții, prin îndeplinirea normativelor date ierarhic. Dimpotrivă, în sinteză, conducerea științifică managerială și leadershipul se bazează pe: • raționalitate, afirmarea și a creativității în adaptarea la situații concrete, • obiectivitate în concepere și aplicare, • participare activă în comunicare și colaborare, • utilizare a sistemului informațional, • coordonare și îndrumare, • cunoaștere și dirijare a resurselor sau a proceselor, • conturare și respectare a unui sistem
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valențe, pe fondul noilor paradigme ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea rolului comunității, perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și a educatorilor, promovarea îmbunătățirii condițiilor pentru activitatea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schimbări în concepție, în proceduri efective ale leadershipului, numiți și lideri transformaționali. Recurgem atunci la un portret făcut lor și recunoscut (Gunter, 2001): au puternice concepții și viziuni, charismă, își focalizează acțiunile pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate de performanțe, exercită o disciplinare conștientă (prin consens, ajutor reciproc, calitate, standarde, excelență, controlul performanței), reduce restricțiile, creează oportunități de afirmare și rezolvare, utilizează un stil democratic, sprijină emanciparea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate de performanțe, exercită o disciplinare conștientă (prin consens, ajutor reciproc, calitate, standarde, excelență, controlul performanței), reduce restricțiile, creează oportunități de afirmare și rezolvare, utilizează un stil democratic, sprijină emanciparea, practică reflecția și autoreflecția asupra performanțelor, problematizează continuu pentru stimularea participării grupului/clasei, sunt preocupați și de cercetarea științifică tematică. În alți termeni, sunt menționate drept competențe de bază pentru un bun
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
creativ, adică dovedind astfel un leadership transformațional. Și astfel leadershipul diminuează persistența: atitudinii conservatoare față de obiective, a respectării întocmai a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal, a afirmării încă a stilului clasic consolidat, a micșorării rezistenței la schimbare și aici. Mulți autori sesizează această modificare de optică managerială asupra educatorului efectiv (McKenzie-Brown, 2007), găsind că un bun management modern în clasă înseamnă de fapt crearea mediului, a contextului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a celor slabe, a restricțiilor, • să permită luarea științifică, rațională a deciziilor adecvate, • să ofere climatul afectiv necesar, • să provoace alternarea procedurilor și rutelor metodologice, • să valorifice experiențele anterioare, • să asigure diferențierea în îndrumare și stimulare, • să faciliteze libertatea de afirmare în clasă. Nu putem ignora în justificarea leadershipului nici dimensiunile morale importante, cu principii reconsiderate, pentru eficientizarea aplicării lui, pentru consolidarea recunoașterii educatorului ca lider real în clasă: ► Să se intereseze inițial, să cunoască experiențele și așteptările elevilor, să le
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lui, pentru consolidarea recunoașterii educatorului ca lider real în clasă: ► Să se intereseze inițial, să cunoască experiențele și așteptările elevilor, să le clarifice, să aleagă sarcinile în acord cu acestea, după curriculum Să creeze în clasă un climat de dezvoltare, afirmare, pornind de la mediul fizic îmbogățit, până la modul de tratare al educaților, susținerea entuziasmului lor, a bucuriei reușitei. Să aplice relații democratice, de colaborare în stabilirea regulilor necesare, bazate pe experiențe și așteptări, a consecințelor pozitive și negative, a responsabilităților. ► Să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înțelegerii, dirijează pas cu pas, nu adaptează curriculumul, are atitudine autoritară), nu mai este recunoscut ca lider, ci ca simplu educator și manager clasic, care-și îndeplinește rolurile formale. Or, îndeplinirea lor efectivă, prin leadership, este mai ales legată de afirmarea și perfecționarea ultimelor, încât apare strânsă relația obiective-capacități și competențe-metodologia realizării-evaluarea pe criterii de succes, progres, eficiență, calitate, performanță. Față de aceasta, educații formulează "atitudini de așteptare", expectanțe care devin apoi, prin cunoașterea lor, impulsuri pentru proiectarea îndeplinirii și autocorectării comportamentului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utiliza criterii generale sau individuale în evaluarea educaților), dilema orientare interioară-orientare spre colectiv (a satisface propriile interese sau ale lor). Conduita educatorului este adesea influențată și de așteptările venite din partea colegilor (competiția profesională și socială), care pot stimula sau inhiba afirmarea, constanța participativă ca lider. ► Cel mai evident este conflictul personalitate-rol în situații de divergență, între așteptările instituției (dimensiunea normativă), așteptările personale (dimensiunea psihologică) și valorile societății (dimensiunea antropologică). Rezolvarea, ponderea acordată unor dimensiuni sau consensul lor depinde de tipul acțiunii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale educației, • democratizarea relațiilor, • poziția centrală a educatului în instruire, • rolul reflecției, • aplicarea și susținerea de alternative în soluționarea problemelor, • valorificarea experienței școlare și extrașcolare, • accentul pus pe stimularea și evaluarea performanței, • valorificarea evaluării continue și a feedbackului, • stimularea acțiunii-cercetare, • afirmarea rolului consilierii în educație, • accentul pus pe participarea educatului în management, • raportarea managementului la contextul real, • accentul pus pe rolul culturii și a culturii manageriale a celor implicați, • promovarea individualizării versus colectivism, • promovarea egalității de gen, • promovarea priorității strategiei pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lider transformațional, conceperea proiectării și a desfășurării reale a activității, metodele pentru stimularea cunoașterii prin explorare proprie, pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, admiterea varietății interpretărilor date, modul de relaționare. În acest sens, el poate recurge la unele măsuri manageriale specifice: formarea și afirmarea motivației intrinseci a cunoașterii, utilizarea metodelor de construcție mentală individuală și prin colaborare, utilizarea de tehnici de îndrumare diferențiată. În același timp, chiar din proiectare, susțin unii autori (Everson, 2006), pentru conceperea climatului participativ, educatorul va avea nevoie de respectarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implică în conceperea de proiecte ale acțiunilor, • îi stimulează în căutarea de aplicații și variante de soluționare, • provoacă formularea de ipoteze, • le stimulează interpretările proprii, • îi antrenează direct în evaluare și reglare, • prevede un context/mediu pedagogic și psihosocial adecvat afirmării elevilor, • le stimulează conștientizarea motivației și a acțiunii disciplinate, • facilitează valorificarea și corelarea cu experiențe nonformale și informale, • le antrenează metacogniția, reflecția. 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul educațional Autoritatea este un concept central în psihosociologia organizațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
autoritate formală, de poziție legitimă, statuată și o alta funcțională, de competență, dar a căror efecte depind și de modul efectiv de realizare. Interacțiunea presupune însă și un anume raport de autoritate a educatorului și de libertate a educaților în afirmarea, participarea lor în leadership. Reanalizarea problemei în actualitate s-a impus ca reacție firească împotriva magistrocentrismului, dar și a influențelor sociale de formare postmodernistă a tineretului pentru o societate democratică, pentru responsabilitate asumată, inițiativă, autonomie, comunicare, colaborare, spirit critic, reconstrucție
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de susținere a formării, dezvoltării, dar și de persoana asupra căreia se acționează-educatul. Și cu cât vârsta, experiența lui sunt mai mici, cu atât responsabilitatea acestui rol este mai mare, pregătind progresiv autonomia, libertatea conștientă a viitorului tânăr și apoi afirmarea deplină a adultului. Educatorul este purtătorul unei autorități pedagogice aici, nu a altei categorii de putere, concepută științific, acțional-situativ și el trebuie s-o respecte, s-o aplice eficient, prin acțiunile sale manageriale și în leadership. De aici și nevoia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
adultului. Educatorul este purtătorul unei autorități pedagogice aici, nu a altei categorii de putere, concepută științific, acțional-situativ și el trebuie s-o respecte, s-o aplice eficient, prin acțiunile sale manageriale și în leadership. De aici și nevoia formării și afirmării unor capacități și competențe anume, pentru "a purta" cu succes autoritatea cu care a fost investit prin statut și pe care și-a asumat-o. El este astfel mai ales purtătorul unei autorități funcționale, de competență pedagogică și managerială, dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inconsecvența ș.a.). Dar pot fi utilizate și în leadership, numai că trebuie reorientate către proiectarea și realizarea obiectivelor conducerii efective bazate pe centrarea pe participarea elevilor, nu numai în simpla disciplinare clasică a lor, obținută prin autoritatea formală, în dauna afirmării libertății lor. Problema se pune acum în relație cu implicarea educatorului, ca manager și lider, în respectarea acestor condiții de principiu, acțiuni, situații, relații, strategii pentru a susține, sprijini dezvoltarea elevilor în deplină securitate, încredere. Putem enunța astfel un set
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]