3,979 matches
-
e ale lui Iorga ? i natură oscilant? a predominantei anarhii revolu? ionare. Dar poate c? cel mai important factor a fost acela c? semin? ele revolu? ionare ruse? ți c? zuser? pe o st�nc? rom�neasc? steril?; iar Reforma Agrar? ? i �mpropriet? rirea oamenilor a f? cut că st�nca aceasta s? fie ? i mai solid?. Dar devenise clar tuturor c? pentru imunizarea spiritului rom�nesc fă?? de contagiunea revolu? ionar? ? i pentru ridicarea general? a moralului era nevoie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nevoie de mai mult dec�ț c�teva cuvinte. Dup? propria relatare a lui Iorga, urm? torul pas important era improviză? ia. �ntors de la Socola, Iorga (�ndemnat de Barbu ? tirbei), a scris, pe str? zile Ia? ului, pe palme, proclama? ia reformei agrare ? i �mpropriet? rirea poporului, spun�ndu? i c? �?tefan cel Mare a dat ? i el p? m�nt osta? ilor lui�. �n aceea? i zi memorabil? , 23 martie 1917, pe la c? derea nop? îi, apelul a fost dus la �Monitorul oficial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mintea ? i ? i?a desc? rcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urm? rirea intereselor de clas? ? i dedarea la jocurile politicianismului; �mprejur? rile erau prea serioase pentru aceasta. Astfel �nc�ț criză s? a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrar? drept un fel de �supap? de siguran?? � pentru clasa conduc? toare. Care a func? ionat eficient, �ntr? adev? r. Nu numai c? soldatul ?? ran rom�n a r? mas neclintit �n mijlocul spectacolului demoralizator zilnic al destr? m?rîi Armatei Ruse, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? cușer? o treab? bun? , dup? c�te se p? rea. Aceast? armat? rom�n? nu era de neglijat; era o for?? alc? tuit? din 300.000 de osta? i fortifica? i acum ? i psihologic de declară? ia regelui privind o reform? agrar? ? i �mpropriet? rirea 92. Linia frontului r? m�nea pe loc. Numai Moldova era �nc? �n m�inile rom�nilor. Marele eveniment a fost intrarea �n r? zboi a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape f? r? rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
internă? ional?. Unitatea na? ional? a Rom�niei lua sf�r? it prin violen?? , �n 1940. �n 1918, toate acestea erau departe. Pe l�ng? realizarea unit?? îi na? ionale, Rom�nia a �nceput aceast? era plin? de speran? e cu o reform? agrar? , cea mai radical? din Europa postbelic? , f? c�nd dreptate la mai mult de 80% din rom�ni: ??r? nimea. Rom�nia Unit? (numit? �Rom�nia Mare�) a debutat �n nouă via?? cu o constitu? ie democrat? ? i votul universal 2. De? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preten? iile revizioniste ale ungurilor ? i bulgarilor. Rusia era cu totul altceva. Dar Rom�nia f? cea parte din sistemul de alian?? francez ? i avea un rol clar de jucat �n cadrul acestuia ? i al �cordonului sanitar� care izola Rusia Sovietic?. Reforma agrar? radical? a fost ini? iat? �n Basarabia �n 1917 ? i 1918. Era u? or de aplicat o reform? agrar? �n Bucovina ? i Transilvania, deoarece majoritatea mo? ierilor nu erau rom�ni. �n sf�r? it, �n 1921, reforma p? m�ntului s? a extins ? i asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din sistemul de alian?? francez ? i avea un rol clar de jucat �n cadrul acestuia ? i al �cordonului sanitar� care izola Rusia Sovietic?. Reforma agrar? radical? a fost ini? iat? �n Basarabia �n 1917 ? i 1918. Era u? or de aplicat o reform? agrar? �n Bucovina ? i Transilvania, deoarece majoritatea mo? ierilor nu erau rom�ni. �n sf�r? it, �n 1921, reforma p? m�ntului s? a extins ? i asupra Regatului. ??rănii de acolo nu aveau experien?? �n administrarea gospod? rîilor lor. Erau lipsi? i de cuno? țin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d �Tr? iasc? Republică! � S? a tras �n mas? �mpotriva demonstran? ilor. Mi? c?ri similare s? au produs ? i la Ia? i ? i �n alte p? r? i7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand ? i?a reafirmat promisiunile privind votul universal ? i reforma agrar?. Dup? reintrarea Rom�niei �n r? zboi, �n noiembrie 1918, regele a renun? at la colaborarea cu guvernul Marghiloman ? i l? a numit prim? ministru pe generalul C. Coand?. Dat fiind c? acesta primise o educa? ie francez? , era cea mai indicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mul? i dintre ei s? au ridicat �n picioare c�nt�nd: De? teapt?? te Rom�ne! Cu c�teva zile �nainte de dizolvare, Iorga, ac? ion�nd cu o nes? buit? dexteritate politic? , a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a �n? eles c? timpul nu era de partea lor. �n ultima să cuv�ntare că purt? tor de cuv�nt (r? spunz�nd amenin?? rîi unei posibile instaur? ri a dictaturii), l? a avertizat pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? cute transilv? nenilor relativ la p? strarea statutului lor de autonomie �n Rom�nia Mare constituie un remediu pentru aceste e? ecuri. Guvernul generalului Averescu, care �n? bu? ise at�ț de brutal R? școală ?? r? neasc? din 1907, a elaborat o reform? agrar? , o variant? moderat? a celei propuse de Mihalache ? i de Partidul ?? r? nesc. Dar, �n ciuda deficien? elor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a �mp? r? it �n sf�r? it ?? rănilor majoritatea marilor propriet?? i funciare chiar ? i �n Regat. A fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Guvernul generalului Averescu, care �n? bu? ise at�ț de brutal R? școală ?? r? neasc? din 1907, a elaborat o reform? agrar? , o variant? moderat? a celei propuse de Mihalache ? i de Partidul ?? r? nesc. Dar, �n ciuda deficien? elor ei, Legea Reformei Agrare din 1921 a �mp? r? it �n sf�r? it ?? rănilor majoritatea marilor propriet?? i funciare chiar ? i �n Regat. A fost elaborat? ? i o alt? m?sur? foarte necesar? unific? rîi, reforma monetar?. Fostul adversar al lui Iorga, acum aliat politic, Take
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
G.�G.�Mironescu, care a fost cur�nd �nlocuit de Maniu ca prim? ministru. Economi? ții na? ional??? r? ni? tilor erau mai liberali dec�ț cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea ?? rănilor care beneficiaser? de reformă agrar? s???i v�nd? gospod? rîile. Ei au suspendat xenofobele legi �Prin noi �n? ine� , care barau calea investi? iilor str? ine, ? i au stabilizat leul rom�nesc. Aceste m? suri nu aveau nici o ? ans? din cauza Depresiunii. Pre? ul gr�nelor s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mo? i rom�ni. Aceast? stipulare era clar �ndreptat? �mpotriva familiei Zelinschi. At�ț �n privin? a formei. C�ț prive? te principiile fundamentale, ea r? m�nea �n cea mai mare parte neschimbat?. Mizeria ?? r? nimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceea? i. Dar noile complexe industriale ? i IAR? ul (industria aeronautic? rom�n? pentru care fiecare rom�n pl? tea taxe de accize pe timbrele po? tale) garantau profituri fabuloase camarilei ? i celor c�? iva află? i destul de aproape de ciolan. Analiz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm? toare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (a? a cum mul? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eamul rom�nesc�, 2 noiembrie 1921 60 Un element revelator: �n 1923-1924, guvernul a cheltuit ? ase sute de milioane de lei pentru extrem de importantă mi? care cooperatist? , al c? rei succes ar fi putut, �n mare m? sur? , s? decid? asupra problemei Reformei Agrare. �ntre timp, b? ncile particulare au primit ? apte miliarde ? i jum? țațe pentru aceea? i perioad?. Henry Roberts, Rom�nia: Political Problems of au Agrarian State, New Haven, 1951, p. 127 61 O analiz? atent? a condi? iilor predominanțe existente �n ace
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
obiceiul s? accepte s? ia autostopi? ți 88�Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, Bucure? ți, 1933 ? i cealalt? edi? ie din 1943 89��Neamul rom�nesc�, 14 unie, 1 iulie ? i 18 octombrie 1932. Vezi ? i 10 ianuarie 1933 90�Partidul Agrar al lui Argetoianu a continuat �n mod inutil tergiversarea 91��Neamul rom�nesc�, 18 ianuarie 1933 ? i 6 martie 1934 92��Neamul rom�nesc�, 18 decembrie 1932 93��Neamul rom�nesc�, 7 februarie 1933 94�Tat? l lui Ion Mo? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de salut din partea șefului delegației parlamentare române, M. Ivașcu, și a conducerii Marii Adunări Naționale. În continuare, răspunzând solicitării președintelui, am expus sintetic câteva jaloane ale istoriei României moderne, specificând că, deși cu câteva decenii în urmă era considerată "eminamente agrară", în perspectiva Mileniului III, dorește să devină o țară dezvoltată. Am amintit că Țările Române au plătit imperiului otoman un tribut evaluat la multe miliarde lei aur, că industria s-a aflat în mâinile străinilor, care între 1889 și 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
are vizibile amprente optimiste asupra teoriei individualiste occidentale, dar este mai puțin idealist] decât viziunea lui Mencius. El afirm] c], în absența limbajului și a îmbog]țirii culturale, oamenii ar fi suficient de sociabili încât s] formeze mici comunit]ți agrare (sate) și ar avea o existent] pașnic] deoarece le-ar lipsi curiozitatea de a intra în contact cu alte comunit]ți; acest comportament primitiv și firesc este în același timp și constant (chang tao), el fiind posibil doar prin refuzul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se reg]sește în percepția lor diferit] asupra mecanismelor ereditare umane. În opinia lui Lao Tzi, zestrea ereditar] a ființei umane, lipsit] de podoaba culturii și a limbii, ar fi capabil] s] mențin] societatea doar la nivelul unei comunit]ți agrare. Aceast] viziune ar putea fi numit] și taoism primitiv sau incipient. De asemenea, putem considera ideea înl]tur]rii valorilor asociate denumirilor ca fiind expresia unui scepticism pur. Prin această, teoria lui Lao Tzi se aseam]n] cu cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relațiile între indivizi devin impersonale, iar regulile formale dominante; sau Weber (1968, 1993) în procesul raționalizării; la contemporani precum Inglehart (1997) în trecerea de la modernitate la postmodernitate; Toffler (1973, 1983) în metafora celor trei valuri, adică în trecerea de la societatea agrară la societatea industrială și apoi la cea informațională; Naisbitt în postularea celor zece megatendințe ale sfârșitului de secol XX, de exemplu: trecerea de la societatea industrială la societatea informațională, de la tehnologia forțată la tehnologia înaltă, de la economia națională la cea mondială
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
șaptezeci, un indefinit post de desenator la singurul "organ" local. Vă dați seama al cui era "organul". Ei bine, îmi revenea, prin destin pictoricesc, să fac și retuș de fotografie. Și, slavă Domnului, era ce retușa! Se-ntorceau frații de la "agrară" din teren (cum se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe concepția clasică a adevărului (unic și privilegiat), ci al unei filosofii a cunoașterii plurale a obiectului științific (Topolsky 20). Reluarea în cadrul școlii de la Annales a temei culturii spirituale și relativa îndepărtare de cea a culturii materiale de tip economic, agrar etc. au dus la apelul către clasicii unor discipline și la reevaluări importante ale domeniilor înglobate în istoria civilizației, precum: istoria literară (pentru cea medievală, Paul Zumthor), istoria artei (readucerea în prima linie a lui Erwin Panofsky și Ernst H.
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
structuri imaginative comune (transmise în general prin formele culturii nescrise). Aducând sub conducerea domnitorului, din cauza deselor înfruntări armate, o jumătate din populația activă, deplasând o asemenea forță (militară, dar și forță de muncă, forță socială) dintr-un univers relativ pașnic, agrar, în teritoriul marilor probe eroice ale războiului, schimbând destinele, și ale celor aflați sub steaguri, și ale celor rămași fără apărare în sate și târguri, evul mediu a forțat și lumea românească să suprapună mental și simbolic inițierea din basme
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
când ferma este certificată. - Producțiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR. - Costurile prezentelor calculații sunt evaluate în prețurile anului 2004, luând în calcul rata inflației. - Sursa pentru cifrele furnizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București, DADR Constanța și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția de Dezvoltare Rurală din MAPDR. - Toate calculațiile de plata se bazează pe informațiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
Institutul de Economie Agrară din București, DADR Constanța și MAPDR. Informațiile de baza utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția de Dezvoltare Rurală din MAPDR. - Toate calculațiile de plata se bazează pe informațiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcțiile pentru Agricultura și Dezvoltare Rurală ale MAPDR. Submăsura A: Conservarea solului și protecția împotriva eroziunii A1 Transformarea terenului arabil în pajiști anul 1 *Font 9* Practica convențională │Practica de agromediu (4.200 Total
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]