6,939 matches
-
alta își îndrepta primele sale ostilități asupra populației de pe malul stâng al Dunării. În fața unei asemenea stări de lucruri, răbdarea guvernului român nu se mai putea prelungi fără pericol pentru țară, cu atât mai mult că aceste prime acte de agresiune dovedeau că Turcia, fără să fi declarat război României se pregătea a aduce războiul pe teritoriul ei. De aceea guvernul român, pe de o parte, luă măsuri pentru respingerea prădătorilor, iar pe de alta, prin circulara lui Kogălniceanu din 2
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aduse la cunoștința puterilor europene acele provocări ale Turciei și le puse în vedere că Poarta, rupând însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România e silită a lua măsuri pentru a respinge prin forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta luase toate precauțiile pentru a nu-i lăsa la cel mai mic pretext de agresiune. Proclamarea independenței fu adusă la cunoștința puterilor europene printr-o notă adresată de Mihail Kogălniceanu către agenții diplomatici acreditați în străinătate 9. C. Erbiceanu vede în Mihail Kogălniceanu, unul ce a scos la iveală originea, drepturile și însemnătatea neamului nostru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de a urmări. La 29 aprilie, Camera constată o stare de război, prin care poarta rupea legăturile ei cu România, a cărei independență rămânea să fie recunoscută la pacea viitoare. Prin nota circulară din 22 mai, Mihail Kogălniceanu arăta că „ agresiunile neîncetate și nedrepte ale armatei otomane pe tot parcursul frontierei noastre, au produs în toată țara o mare 25 surescitare. Corpurile noastre legiuitoare, au adoptat atunci spontan, o moțiune, tinzând să pună România în poziția de independență francă”. România dorește
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
cu Rusia și atenția mărită față de atitudinea Turciei și acordă un deosebit interes poziției pe care o vor lua guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu urmărea ca participarea noastră la război să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției a fost de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse e reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei, să le punem o stavilă puternică, și să facem astfel ca ele să nu se mai repete în viitor. Puterile se vor convinge că, puși precum suntem, între două 63 mari puteri și puternice Imperii, simțământul de conservare însuși
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
109 Spirit cazon, intolerant și agresiv, căpitanul Corabu intenționează să răzbune ofensa și încearcă să-și lovească proepinentul. Se observă, însă, în acest episod, un amănunt straniu, pe care îl vom întâlni și în Patul lui Procust: cel ce provoacă agresiunea fizică devine inhibat de privirea hotărâtă, paralizantă a adversarului. La Movila, Fred Vasilescu, având reputația unui puncheur remarcabil, se va retrage brusc la masa lui, speriat de ochii cu luciri de oțel ai lui Ladima, care efectiv îl hipnotizează. În
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
boala lui Fölling, tulburări ale metabolismului tirozinei, tulburări ale metabolismului metoninei, idioția ameurotică, boala Tay-Sachs); • cromozomopatii (sindromul Langdon-Down); • embriopatii (rubeolice, diabetice, iatrogene, fetopatii); • prematuritatea (sub 2500 gr. la naștere, născut înainte de termen); • cauze perinatale (factori mecanici, factori chimici, travaliul prelungit, agresiuni instrumentale de exemplu, manevrarea defectuoasă a forcepsului -, vicii de prezentare a fătului ce pot induce, de pildă, asfixia alabastră); • cauze postnatale (dobândite): encefalite acute (ce se manifestă prin paralizii, convulsii, somnolență, mișcări involuntare), encefalite epidemice (care determină hiperkinezie, agitație psihomotrică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
apărea: • perinatal (manevre greșite ale medicului); • dobândită în copilărie: afecțiuni ale scheletului (osteomelită, TBC osos, fracturi greșit sudate, deviație de șold, cifoză, scolioză, lordoză); afecțiuni ale mușchilor (atonii, hipertonii); afecțiuni ale encefalului (meningită, meningoencefalită, poleomelită); afecțiuni hormonale, metabolice; accidente, degerături, agresiuni din partea animalelor 162. Din punctul de vedere al incidenței, deosebim, în cadrul tulburărilor morfologice, tulburări globale și tulburări parțiale: • tulburările globale pot fi: de creștere, de nutriție, de atitudine (poziția scheletului), sau ale tegumentului (uscat, umed, pigmentat/depigmentat, cu/fără păr
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
înlocuiri, în special de oase; • temporară (corsete, ochelari, aparat auditiv etc.). Un aspect important îl reprezintă psihomotricitatea, care este bulversată în majoritatea cazurilor. Deoarece în cele mai multe cazuri nu ne vom întâlni doar cu problemele unei motricități alterate, ci și cu agresiuni asupra stării sufletești generale a subiectului, se va insista pe recunoașterea schemei corporale, a adaptării la conduitelor motrice de bază (ritm, echilibru, respirație), pe conduitele perceptiv motrice (atât asupra orientării, cât și asupra motricității fine), pe o relaxare normală și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de prihanaliză, Laplache și Pontalis (1994,pp.34Ă definesc agresivitatea drept “tendința sau ansamblu de tendințe ce se actualizează În conduite reale sau fantasmatice care țintesc să facă rău altuia, să-l distrugă, să-l constrângă, să-l umilească etc. Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildăă, pozitivă, simbolică (ironia, de exempluă sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
-l umilească etc. Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildăă, pozitivă, simbolică (ironia, de exempluă sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale (injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoareă si
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de prihanaliză, Laplache și Pontalis (1994, pp.34 definesc agresivitatea drept “tendința sau ansamblu de tendințe ce se actualizează În conduite reale sau fantasmatice care țintesc să facă rău altuia, să-l distrugă, să-l constrângă, să-l umilească etc.Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă, pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu sau efectiv realizată care să nu poata funcționa ca agresiune”. În literatura de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
-l umilească etc.Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă, pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu sau efectiv realizată care să nu poata funcționa ca agresiune”. În literatura de specialitate anglo-saxonă se folosesc o serie de termeni pentru a nuanța conceptul de agresivitate: · Aggression (comiterea unui atac fără o provocare, atac consumat În plan fizic sau verbal; · Aggressivity (componenta normală a personalității, agresivitatea latentă, potențialul de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
termeni pentru a nuanța conceptul de agresivitate: · Aggression (comiterea unui atac fără o provocare, atac consumat În plan fizic sau verbal; · Aggressivity (componenta normală a personalității, agresivitatea latentă, potențialul de a comite atacuri; · Aggressiveness (o stare relativ propice comiterii unei agresiuni, susținută de anumite trăsături ale persoanei, care se pot exprima ca forme adaptate social ale agresivitatii: competitivitatea, combativitatea, inițiativa, curajul, ambiția etc.; · Mobbing (atacuri În grup, produse de copii asupra unui alt copil; actualmente, sensul acestui termen este acoperit de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
direcția producerii “unui rău” altei persoane, În timp ce altele sunt orientate În direcția demonstrării “puterii” agresorului sau a masculinității. După alți autori, Însă, nu este necesară această diferențiere, deoarece “aceste variate scopuri nu sunt mutual exclusive și multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et al.1988 cit În A.Neculau,1996. Pentru A.Neculau (1996, pp.428 agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
fenomenului violenței (violence ressentie:”Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printr-o pierdere a integrității, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Aceasta dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin utilizarea forăei, conștient sau inconștient, Însă poate exista și violența doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău”(cf. E.Debarbieux,1996 cit În G. Ferreol,A. Neculau,2003. Y.A
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
problema viu discutată este dacă agresivitatea constituie o trăsătură Înnascută sau dobândită. Altfel spus, un individ este agresiv din naștere sau prin forța Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Împrejurărilor. 2.1. Caracterul Înnăscut al agresivității Partizanii caracterului Înnăscut al agresivității vorbesc de un “instinct al agresiunii”. Această poziție este susținută de psihanaliști și de etologi. 2.1.1.Modelul psihanalitic Modelul psihanalitic are la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
cazul primului criteriu (economia trebuințelor frustrante s-au identificat reacții de apărare a Eului, reacții de persistență a trebuinței și reacții care exprimă inevitabilitatea obstacolului. a Răspunsurile de apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : Extrapunitiveindividul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
apărare a Eului. In funcție de modul În care subiectul frustrării Își asumă “agresiunea”, pot fi grupate În : Extrapunitiveindividul Își directionează reacțiile spre ceilalți, Își exprimă furia și Învinovațește pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. Intra-punitiveimplică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice vizează atât sănătatea și integritatea corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică: În plan cognitiv, autopercepție negativă, iar În plan emoțional teamă, depresie. Agresiunile verbale și psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Își pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf, Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001 a ajuns la concluzia că În
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001 a ajuns la concluzia că În fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență din școală; același studiu mai arată că 80% dintre victimele violențelor consideră agresiunile verbale mai stresante decât atacurile fizice ( cu o distribuție interesantă a răspunsurilor dupa variabila “sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante, În timp ce băieții se tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbal, iar 30% din victime afirmă că agresiunile
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
agresiunile verbale mai stresante decât atacurile fizice ( cu o distribuție interesantă a răspunsurilor dupa variabila “sex”: fetele consideră atacurile fizice mai stresante, În timp ce băieții se tem mai mult de agresivitatea manifestată În plan verbal, iar 30% din victime afirmă că agresiunile le efectează capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor școlare. Mitrofan N. (1996, pp.429 identifică patru criterii În funcție de care se pot clasifica conduitele agresive: 1. In funcție de agresor sau de persoana care adoptă o conduită agresivă, diferențiază: Agresivitatea tânărului
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
câștiguri, mai ales la pierderi, de cele mai multe ori irecuperabile. 4. In funcție de forma de manifestare a agresivitatății, diferențiază: Agresivitatea violentă și agresivitatea nonviolentă; Agresivitatea latenăa și agresivitatea manifestă; O altă tipologie a conduitelor agresive care combină mai multe criterii - planul agresiunii, verbal/fizic, gradul de deschidere, directă/indirectă, și tipul de implicare a agresorului, activă/pasivă-, a fost realizată de J.Herbert În 1991 (cf. L.Șoitu, C.Havârneanu,2001 și include: 1. Agresiuni active fizice directe:lovirea unui coleg; 61
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]