10,371 matches
-
afirma ca specialist În domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborînd la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim: America, Origini, Meridianul românesc, dar și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială În direcția afirmării ei identitare. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literatura, eseuri, precum și o „revista a revistelor”. M.A. și B. tinde spre o ținută științifică, dar textele selectate nu impresionează. Colaborează cu poezie Grigore Popiți, Grigore Bugarin, cu proza - Dorel Drăguescu, Teodor Bălos, Lya Bălos. Semnează studii Aurel Contrea („Altarul cărții” și promovarea scrisului bănățean, cu privire la problema cenaclurilor și a editurilor că medii și instrumente de promovare a producției literare), Aurel Bugnariu (Astra și realizările sale pe tărâmul culturii naționale) și Mircea Ț. Bându (Pentru literatură bănățeana, o pledoarie împotriva
MAGAZINUL ARDEALULUI SI BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287952_a_289281]
-
general tehnic la Casa Autonomă a Monopolurilor din București, din cadrul Ministerului de Finanțe, unde rămâne până se pensionează (1946). Se afirmă în viața culturală a Banatului ca epigramist. A întemeiat în 1936, împreună cu poetul Volbură Poiană-Năsturaș, și a condus Asociația Altarul Cărții, ale cărei ședințe le-a patronat mult timp în casa sa. A luat parte la numeroase șezători literare ținute la Cluj, Oradea, Brașov, București. Era cunoscut și apreciat de scriitori și epigramiști de frunte, precum Cincinat Pavelescu, Radu D.
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați”, iar din „potcoava Necuratei” sar scântei, dar în pofida prezențelor întunecate, totul se petrece mai degrabă în
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
vezi Cohen, Le Corbusier and the Mystique of the USSR. Le Corbusier, The Radiant City, p. 131 (sublinierea aparține autorului). El continua astfel: „Puterea calculului este atât de mare, Încât un imprudent ar putea fi tentat să Îi ridice numaidecât altare și să Îl venereze”. Le Corbusier era deosebit de mândru de transparența și linia clădirii care, asemenea multor construcții proiectate de el În anii 1920, era așezată pe stâlpi (pilotis). Iată descrierea pe care i-o face el: „Apreciați virtuțile absolut
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Al. Macedonski, V. Voiculescu și Ion Pillat. Poetul a asimilat însă toate aceste influențe, izvodind o poezie autentică și originală. Marcat de un decadentism eretic, ocult, al simțurilor, lirismul viețuiește aici într-un inextricabil amestec de sacru și profan, singurul altar la care se închină poetul fiind creația, proiectată cosmic. SCRIERI: Arme albe, Cluj, 1969; Fum și ninsoare, Cluj, 1972; Provincia cărturarului, Cluj-Napoca, 1975; Ora morilor de vânt, Cluj-Napoca, 1978; Starea de urgență, București, 1981; Grădina oarbă, Cluj-Napoca, 1984; Insula verde
IGNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
a face, desigur, cu o reprezentare convențională. Astfel, dacă în realitate biserica mănăstirii Barnovschi are o masivă turlă octogonală pe naos și turnul de apărare pătrat, deasupra pridvorului, în miniatură apar trei turle subțiri, dintre care cea din stânga ar corespunde altarului, situație neconformă cu realitatea, căci pe altar nu se construiau turle“25. De la același călător sirian, Paul de Alep, a rămas singura descriere, a ctitoriei lui Miron Barnovschi, foarte greu de recunoscut în ființa actuală a bisericii din pricina refacerilor, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Astfel, dacă în realitate biserica mănăstirii Barnovschi are o masivă turlă octogonală pe naos și turnul de apărare pătrat, deasupra pridvorului, în miniatură apar trei turle subțiri, dintre care cea din stânga ar corespunde altarului, situație neconformă cu realitatea, căci pe altar nu se construiau turle“25. De la același călător sirian, Paul de Alep, a rămas singura descriere, a ctitoriei lui Miron Barnovschi, foarte greu de recunoscut în ființa actuală a bisericii din pricina refacerilor, mai vechi și mai noi: „biserica are turle
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de recunoscut în ființa actuală a bisericii din pricina refacerilor, mai vechi și mai noi: „biserica are turle înalte, <una> octogonală, <alta> rotundă. Iată descrierea turlelor mănăstirii Doamnei: are un acoperiș ce se ridică în formă de spinare de cămilă. Deasupra altarului este o turlă armonioasă. Deasupra ei <sunt> cinci cruci mari, aurite. Cupolele, acoperișul și coama <acestuia> sunt învelite cu tablă, care de asemenea strălucesc. Această lucrare este din timpul lui Vasile vodă, căci la început acoperișul era din lemn și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
furnizeze societății un cler format după un nou model tipologic, cel al „omului nou“: „Avem astăzi, sub nemijlocita conducere a Bisericii, școli teologice - atâtea câte erau de trebuință nevoilor noastre - din care suntem deplin încredințați că vor ieși slujitori ai altarelor, conștienți de misiunea lor evanghelică, dar și cetățeni devotați Statului și poporului pe care-l păstoresc“35. • Cursurile de îndrumare misionară și noile politici educative Transformările din viața Bisericii ortodoxe survenite după 1948, o dată cu instalarea definitivă a comuniștilor la putere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
existat dacă învățământul teologic n-ar fi ieșit - prin legiuirile trecutelor regimuri - de sub ocrotitoarea priveghere a Sfintei noastre Biserici. Transformate în fabrici de licențiați în teologie, fostele facultăți teologice n-au isbutit decât în mică măsură să pregătească preoți devotați altarului și misiunii lor de păstori sufletești. Prea deseori ne-a fost dat să vedem tineri pregătiți în aceste școli ale trecutului militând în organizații politice ale căror practici erau potrivnice și învățăturii creștine și dorinței de înnoire și progres a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajute la reconsiderarea „în mintea și în inima fiecărui preot“ a întregii culturi dobândite și asimilate sub regimul „burghez“, iar dimensiunea practică trebuia să înnoiască și să fortifice vocația sacerdotală pentru ca preotul să poată sluji după absolvirea acestor cursuri atât „altarului“ cât și „poporului“73. • Ibidem, p. 539. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 1-3, ianuarie-martie, p. 51. • Ibidem, p. 54. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 4-5, aprilie-mai, p. 152. ȚĂRĂNIȘTII ȘI PROBLEMA AGRARĂ DIN ROMÂNIA (1935-1946) Dumitru Șandru În atmosfera de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ține În mînă uterul Tanyei. Uterul avea o strălucire frumoasă În lăuntrul și În jurul său ce putea fi văzută de toată lumea și care est de asemenea evidentă În fotografie. Aceasta a fost cea mai sacră experiență, de parcă eram Într-un altar sfînt În timpul unei ceremonii spirituale. I-am spus doctorului că părea să se roage. Luată prin surprindere, ea a spus: „Ei bine, chiar asta făceam!”. Apoi au pus uterul Tanyeie În abdomen și au făcut cusătura finală. CÎnd s-a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Întindem un cort uriaș, pe ambele peluze! — Mamă! Pe bune acum! Îmi dau ochii peste cap. Așa e ea, o fură peisajul și-și imaginează tot soiul de chestii ridicole... Ooo. Și copilul ar putea să le aducă verighetele la altar! CÎt Jess e la vecini, Luke citește ziarul, iar Tarquin le face baie la copii, Suze și cu mine luăm În primire vechiul meu dormitor. Dăm radioul la maximum și facem cîte o baie fierbinte Înspumată, stînd pe rînd pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
weekend În Franța, la o degustare de vinuri? Îți spun sincer, m-am cam săturat. Așa că mă gîndesc să-i cam pun punct. Ridic privirea, dezamăgită. Să-i pună punct? Și copilul meu cui o să-i mai ducă verigheta la altar? — Nu poți să renunți la tot, din cauza cîtorva amănunte nesemnificative! protestez. Vreau să zic, În afară de tatuaj, vă Înțelegeți bine? Vă certați vreodată? — Zilele trecute ne-am certat groaznic, Încuviințează Jess. — De ce? — Politică socială. E limpede ca lumina zilei. SÎnt făcuți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lui acordă mai puțină atenție substanței epice, privilegiind în schimb tipologia personajelor, dintre care se detașează Nicolae Brateș și Călin Bourean, întruchipări ale patriotului loial, capabil de sacrificiu, viteaz și inteligent. Diferite ca factură sunt câteva romane apărute în foileton, Altare dărâmate („Drapelul”, 1909-1910), scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana”, 1923-1924), încercare eșuată de analiză psihopatologică ș.a. Accidental, G. abordează și genul dramatic (O noapte la Oituz). În scrisul lui
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Auroră mistică), influența poeticii simboliste și a celei parnasiene, practicate programatic în cenaclul lui Macedonski. G. considera că „toată simțirea și toată literatura lui” e rezumată simbolic în evocarea unui moment școlar, Trandafirii. „Am voit - zice scriitorul - să aduc la altarul Domnului tot ce-am putut să culeg din grădina mea, chiar dacă n-am nimerit totdeauna florile cele mai cuviincioase.” Într-adevăr, întreaga sa operă e traversată de spirit religios creștin. Dar nu neapărat în expresie canonică. Din punct de vedere
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
prima lui carte, Germinații, apare în 1967. Pământul, seva, semințele, tablourile idealizat bucolice preamăresc aici un comunism imaginat după o rețetă încă în uz. Depășind aceste imagini conformiste, de vagă orientare tradiționalistă, dar și neoromantică, declamativă, G. se arată în Altare de iarbă (1969) un autentic poet htonic, încercând totuși să justifice în lirica sa, sub pretextul „miraculos” al vieții trăite în mijlocul naturii-mamă, o vârstă a „împlinirilor sociale”. Poetul devine prin Lynxul (1972) mai reflexiv și mai înclinat spre simbolic. În
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
târzii să plece.” G. este și un bun scriitor pentru copii, personajul său cel mai reușit fiind Puf-Pufos, un iepure simpatic, cu ajutorul căruia autorul vrea să armonizeze „candoarea, jocul și cunoașterea”. SCRIERI: Germinații, București, 1967; Joacă-te, gândule, București, 1968; Altare de iarbă, București, 1969; Puf-Pufos, aventurile unui iepuraș curajos, București, 1971; Lynxul, București, 1972; Sonetele, București, 1974; Cine ești, pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
nu mai vezi obiectele și nici culoarea și nici fuga privirii, ci doar atât: aerul. Râvniți a prooroci. Pentru că cel ce proorocește zidește Biserica. Ca să devină cuvântul o biserică, una În care dogma nu s-a așezat Încă În praful altarului, e nevoie de un concept cu vedere. Îi voi spune și lui concept-vedere. În termeni paulini, iată care sunt trăsăturile lui: știe limbi pentru necredincioși; În el sunt daruri felurite, unele Întoarse spre un mădular al trupului, altele Înspre altul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
versul liber, pe alocuri alb, poeta - fără a evita întotdeauna diluția - pune frâu efuziei sentimentale, obscurizează printr-o expresie laconică sursa emoției, formulează aluziv. Se întreabă, spre exemplu, de ce își aseamănă dorul „cu floarea ce-i menită să moară pe altar” sau de ce pe ogoare sunt „așa de multe flori de mac”, vorbește de „albii crainici,/ Ce și catarg și cârmă / Și punte / Le-or preface-n albastru baldachin,/ În legănarea cărui tot pământescul chin/ Adoarme”, de „o fântână cu cumpănă
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
și petrecerea svinților, ambele cărți rare, purtând însemnările autografe ale poetului. Munca lui Dosoftei, atât cât o avem, reprezintă în istoria culturii noastre vechi un mare pas înainte. El, cel dintâi dintre vlădicii Principatelor, a deschis drumul limbii românești către altarul bisericii. Străduințele lui vor fi continuate mai târziu, în Țara Românească, de mitropolitul Antim Ivireanul. Prin traducerea Psaltirii în versuri, Dosoftei a așezat temeliile versificației în literatura noastră cultă, iar prin Viețile sfinților a dăruit sufletului românesc din veacul al
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
și VII-VIII tratează tema iubirii față de Dumnezeu și, respectiv, față de aproapele nostru. În sfârșit, în cartea a IX-a, Chiril ajunge să vorbească despre instituțiile veterotestamentare văzute în lumina principiului închinării în duh și adevăr: simboluri ale lui Cristos sunt altarul de pământ pe care Moise trebuie să-l ridice la porunca lui Dumnezeu (Ieș. 20, 24-25), ca și chivotul înțelegerii, jertfelnicul, sfeșnicul cu șapte brațe, altarul tămâierii, Aaron însuși; cortul unde e ținut chivotul este simbolul Bisericii; toate odoarele sfinte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
văzute în lumina principiului închinării în duh și adevăr: simboluri ale lui Cristos sunt altarul de pământ pe care Moise trebuie să-l ridice la porunca lui Dumnezeu (Ieș. 20, 24-25), ca și chivotul înțelegerii, jertfelnicul, sfeșnicul cu șapte brațe, altarul tămâierii, Aaron însuși; cortul unde e ținut chivotul este simbolul Bisericii; toate odoarele sfinte sunt interpretate astfel (IX-X). Și sacerdoțiul din Vechiul Testament este un simbol al lui Cristos care face sacrificiul absolut (XI-XIII). Preceptele privind puritatea trebuie legate de absența
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Debutează cu o proză (25 de bani) în revista „Universitatea” a Universității din București (1956) și colaborează în continuare la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”, „Rostirea românească” ș.a. Editorial debutează abia în 1993, cu un roman, Altarul de nisip. În primul roman al lui G. figura personajului central, Tovionescu, un fel de „Păcală tragic” (Constantin Zărnescu), devine emblematică pentru categoria arivistului din perioada comunistă, prozatorul alcătuind o panoramă satirică, grotescă a unei societăți deformatoare. Patul de zăpadă
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]