18,056 matches
-
Comunității Europene și care continuă să o Împingă În drumul său către uniune, au creat o dinamică politică diferită. În loc să devină un superstat sau un mecanism care să reprezinte interesele naționale superioare, Uniunea Europeană s-a metamorfozat Într-o a treia alternativă. A devenit un forum de dezbateri a cărui funcție este să arbitreze relațiile și să ajute la coordonarea activității Între un anumit număr de jucători, dintre care statul-națiune este doar unul. Rolul principal al Uniunii Europene a devenit orchestral. Facilitează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca „pe un dar care să fie Împărtășit cu alții”, aducându-i astfel Într-o relație mai puțin competitivă și mai cooperativă cu ceilalți. Desigur, ideea unei „Europe a rețelelor” este mai potrivită În cazul ultimului scenariu. Care dintre aceste alternative va ieși Învingătoare? Pe moment, atât xenofobia, cât și pluralismul cultural sunt În joc. Chestiunea soluțiilor de viitor depinde În mare măsură dacă interesele etnice și cele bazate pe drepturi pot găsi un numitor comun Între ele și Uniunea Europeană pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1648, pe care am discutat-o pe scurt În capitoulul 7, a limitat puterea Imperiului Hapsburgic, iar apoi, Congresul de la Viena a impus un echilibru de forțe similar după Înfrângerea lui Napoleon. Teoria liberală clasică a relațiilor externe oferă o alternativă la viziunea hobbesiană. Ea pornește de la ideea iluministă că propriul interes material este promovat cel mai bine de piețele libere și liberalizarea schimburilor atât În interior, cât și În exterior. Teoreticienii liberali nu erau după cum arată ideea lui Hobbes potrivit
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a biosferei, principiul precauției joacă rolul de paznic, asigurând că societatea nu va acționa În mod precipitat, ci va acționa În mod conservator, interzicând sau oprind activități potențiale adverse, până când evidența științifică sugerează că se poate continua sau se găsesc alternative pentru realizarea acelorași obiective. Principiul precauției este mai mult decât un paznic. Este de asemenea o metodă mai sofisticată pentru determinarea riscurilor decât vechile modele liniare, care Încă sunt folosite În Statele Unite ale Americii. Principiile sale călăuzitoare și presupunerile operaționale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a extrapola de la studiile clinice pe animale, urmate apoi de folosirea rezultatelor pe oameni. și chiar dacă unele teste pe animale arată anumite progrese medicale, nu este justificată sacrificarea, de exemplu, a vieții unui cimpanzeu pentru o viață umană. În plus, alternative la testarea pe animale există acum, În special prin folosirea modelării sofisticate pe calculator - făcând aceste practici barbare atât Învechite, cât și inutile. Uniunea Europeană a devenit primul guvern care a emis o directivă ce arată că „trebuie depuse eforturi pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
20 iunie 2003. 41. Ibidem. 42. Rothstein, Edward, „Europe’s Constitution: All Hail the Bureaucracy”, The New York Times, 5 iulie 2003. 43. „Treaty Establishing a Constitution for Europe”, Convenția Europeană. 44. Ibidem. Capitolul 10. Guvern descentralizat 1. Vinocur, John, „Jospin Envisions an Alternative EU”, International Herald Tribune, 29 mai 2001. 2. Taylor, Frederick, The Principles of Scientific Management, Norton, New York, 1947, pp. 39, 63. 3. Wiener, Norbert, The Human Use of Human Beings, Avon Books, New York, 1954, pp. 26-27. 4. Ibidem, p. 35
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
însă că nu e nevoie ca impulsul să fie guvernat de divinitate sau într-un alt mod transcendental și că suntem îndreptățiți în căutarea unei explicații biologice normale” (p. 159). Continuând, am putea adăuga că explicația genetico-biologică nu e singura alternativă la cea transcendentală; acesteia din urmă i s-a opus și i se poate opune cu succes și cea economico-socială șipsihoculturală. Evoluția umană este în primul rând una tehnologică, economică, socială, și mai puțin biogenetică, lucru recunoscut de Wilson însuși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
confirmă observația cotidiană că oamenii folosesc o serie de alte metode pentru a se sustrage disconfortului disonanței, începând de la a consuma alcool până la a se angaja în activități distructive sau în munci care să-i scoată din imperiul frământărilor cognitiv-afective. Alternativele de reducere sau anihilare sunt date de contextul în care s-a produs disonanța și de mijloacele perceptive cele mai la îndemână și mai puțin costisitoare (Fried și Aronson, 1995). Să încheiem observând că perspectiva schimbării de atitudine pe bază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
locuri publice este un exemplu de interacțiune a factorilor de personalitate cu cei situaționali. Dar, chiar dacă acești alții nu sunt prezenți, neconcordanța atitudine/comportament poate surveni din faptul că, în situații de viață reală, subiectului îi este dată o singură alternativă acțională. În acest caz, întrucât nu are posibilitatea alegerii și e constrâns de alte împrejurări, el realizează acea alternativă, cu toate că nu are față de ea o atitudine pozitivă. Un exemplu clasic oferit în manualele de psihologie americană era acela al unui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt prezenți, neconcordanța atitudine/comportament poate surveni din faptul că, în situații de viață reală, subiectului îi este dată o singură alternativă acțională. În acest caz, întrucât nu are posibilitatea alegerii și e constrâns de alte împrejurări, el realizează acea alternativă, cu toate că nu are față de ea o atitudine pozitivă. Un exemplu clasic oferit în manualele de psihologie americană era acela al unui orășel unde apărea un singur ziar. Majoritatea cetățenilor nu îl agreau (atitudine), dar îl cumpărau (comportament), fiindcă era singura
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Aici suntem, din nou, în proximitatea ambivalenței și a problemei obiectelor sociale multifațetate (vezi Iluț, 2000). Situații și mai relevante social sunt cele în care alegătorii recunosc că au votat o persoană, nu din profundă simpatie, ci din lipsa unei alternative. Comentatorii politici recurg adesea, în analiza dinamicii electorale de la noi din țară, la conceptele de „vot negativ” sau „lipsă de alternativă”. Presiunea situațiilor nu trebuie însă exagerată. În mod normal, cu atât mai mult în societățile democratice și pluralistice, noi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt cele în care alegătorii recunosc că au votat o persoană, nu din profundă simpatie, ci din lipsa unei alternative. Comentatorii politici recurg adesea, în analiza dinamicii electorale de la noi din țară, la conceptele de „vot negativ” sau „lipsă de alternativă”. Presiunea situațiilor nu trebuie însă exagerată. În mod normal, cu atât mai mult în societățile democratice și pluralistice, noi avem posibilitatea să alegem acele situații care permit exprimarea convergenței atitudine/comportament. Mai mult, această exprimare întărește forța predictivă a atitudinii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu I. Kant, care susține imperativul moral ca universal uman și nelegat de circumstanțe practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el afirmă că doar cercetări viitoare pot decide dacă principialismul este o alternativă validă la explicații motivaționale mai prozaice (recompense, norme sociale specifice, capacități altruiste și empatice înnăscute). Neintrând aici în provocatoarele dezbateri pe tema caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
da asistență, consideră costurile implicate prea mari. Ar vrea să ajute, dar nu știu cum. Desigur, nu în toate stadiile și nu la toți indivizii deciziile sunt clar binare („da” sau „nu”), dar comportamentele ezitante reprezintă, în atare împrejurări, până la urmă, tot alternativa de neajutorare. Pe de altă parte, nu orice eveniment și nu orice persoană parcurg în întregime stadiile analizate mai sus. Cel ce se aruncă în foc ca să salveze viața unui copil se gândește mai puțin la responsabilități, pierderi și câștiguri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții; c) în adolescență și la începutul maturității, fetele practică mijloace de control și pedeapsă alternative agresivității cu mai mare frecvență decât băieții (Cairns, 1986, apud Geen, 1989). Pe o poziție asemănătoare se situează și M. Wilson și M. Daly (1985, apud Geen, 1989), care identifică gelozia sexuală ca factor major în omuciderile din rândul tinerilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
I. Janis oferă o explicație mai largă a gândirii de grup și propune și procedee de prevenire, care merg pe linia încurajării opiniilor proprii, a renunțării la ideea că respectivul grup este infailibil și superior moral, a stimulării gândirii în alternative (vezi, pe larg, și Radu, coord., 1994; Stănculescu, 2003). 3) Un risc important al luării de decizii este acela al insuficientei utilizări a întregului potențial informațional al grupului. Grupul are tendința de a discuta și de a folosi în mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1985), „Norms of distributive justice in interests arbitration”, Industrial and Labor Relations Review, 4. Becker, G. (1991), A treatise on the family, Harvard University Press, Cambridge. Bell, R. (1981), Worlds of Friendship, Sage Publications, New York. Bem, J.D. (1967), „Self-perception: An alternative interpretation of cognitive dissonance phenomena”, Psychological Review, 74. Bem, J.D. (1970), Beliefs, Attitudes and Human Affairs, Brooks/Cole, Belmont. Bercowitz, L. (1988), „Frustrations, appraisals and aversively stimulated aggression”, Aggressive Behavior, 14. Bercowitz, L. (1989), „Frustration-aggression hypothesis”, Psychological Bulletin, 106 Berger
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spital, după ce fusese agresată de un terorist palestinian în solda lui Nicolae Ceaușescu. Activitatea publicistică începută la București își află un făgaș nou la Paris. Studiile și articolele sale consacrate literaturii române apar în limba franceză în periodicele „Preuve”, „L’Alternative”, „Les Cahiers de l’Est”, „Témoignages”, „La France catholique”, iar în limba rusă, în revista „Kontinent”. Colaborează, de asemenea, la revista „East Europe” din Statele Unite. Redactează capitolul despre dramaturgia românească din volumul L’Histoire du spectacle, în seria „Encyclopédies de la
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
acest sens, asociate cu competența, punând accentul pe „comportamentul potrivit”. Cercetările cognitive examinează tipuri variate de cunoaștere socială și abilități cognitive asociate competenței de comunicare, punând accentul pe astfel de „resurse”. O a treia perspectivă, identificată de autori ca fiind alternativă, este aceea adusă de modelul ecologic: conform acesteia compentența de comunicare este un rezultat al interacțiunii dinamice dintre mediu și dezvoltarea persoanei/grupului/organizației; dezvoltarea competenței de comunicare (la nivel de analiză individual, de grup sau organizațional) este influențată și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a clarifica ce înseamnă ceva anume, a corecta neînțelegerile, a demonstra cum funcționează anumite fenomene, a explica cum trebuie făcute anumite lucruri. Atunci când este tratat un subiect controversat, prezentarea informativă se centrează pe obiectivitate, punând egal în valoare argumentele ambelor alternative. Prezentarea persuasivă este proiectată pentru a influența atitudinile ori comportamentele celorlalți, pentru a schimba credințe ale audienței, pentru a motiva și redirecționa modul în care acționează publicul. În prezentarea persuasivă, vorbitorul este un avocat al uneia dintre pozițiile aflate în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
toate acestea pot fi realizate cu maximum de succes - schimbarea aduce cu sine optimizare, dar nu și asigurarea șanselor de reușită ale soluției; acest buget de eșec în proiectarea discursului presupune faptul că respectivul vorbitor va gândi direcții de acțiune alternative, și nu doar un singur mod de acțiune, oricât de performant ar putea părea acesta la prima vedere; 7) O planificare rapidă care nu ia în calcul înțelegerea condițiilor de mediu, descoperirea atractorilor, crearea unei structuri flexibile și adaptative are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolvă un conflict mai ușor decât o problemă mai extinsă (chiar dacă aceasta din urmă poate fi separată în aspecte diferite, aspecte care însă nu fac abstracție și de relațiile dintre acestea în cadrul conflictului); - rigiditatea - o percepție primară a inexistenței unor alternative satisfăcătoare pentru părți poate duce la escaladarea conflictului, deoarece această rigiditate a problemei oferă și anumite elemente frustrante părților (oricum, rezolvarea de conflict presupune un efort din partea părților, situație care, într-o teorie a minimului de efort implică direct frustrarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dimensiunilor de evitare-evitare (exercițiu adaptat după proba valori în coliziune împreună cu Georgeta Pânișoară). Cursanții împărțiți pe microgrupuri de discuție (5-8 persoane) trebuie să răspundă mai întâi individual (dezvoltând o ierarhie) la acest exercițiu, apoi vor trebui să discute în grup alternativele găsite și să negocieze cu colegii lor până vor ajunge la o ierarhie comună. Sunt descrise opt situații, nici una dintre ele nefiind de dorit (de aceea se încadrează la strategiile de evitare-evitare), cursanții notând de la 1 (cea mai favorabilă situație
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
schimbă unele dintre condițiile negociate de acesta sub pretextul că „subalternul meu nu avea autoritatea să vă promită aceste lucruri”); • Frontul rusesc. Este o aplicare a strategiei precedente, dar în sfera problemei, și nu a oamenilor. Astfel, se oferă două alternative dintre care una atât de rea, încât partenerul este pus în situația de a face orice ca să o evite. • Tehnica „kamikaze” este folosită de negociatorul care, în situații de criză, dacă cererile nu-i sunt satisfăcute, preferă să distrugă totul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilă în orice situație, foarte importante în procesul negocierii fiind rezultatele relaționărilor dintre părți) etc. „Negocierea este procesul prin care reușim să obținem ce vrem de la cei care vor ceva de la noi.” (Kennedy, 1998, p. 9) G. Kennedy propune șase alternative la negociere: persuasiunea; cedarea; constrângerea; rezolvarea problemei; instruirea; arbitrarea. Din aceste alternative, părți sau sensuri sunt de fapt, în opinia noastră, regăsite sub diferite ponderi în actul unei negocieri eficiente. Trebuie făcută încă din acest moment o diferențiere în ceea ce privește perspectiva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]