5,509 matches
-
ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
surprinse de briza uscată a unui vânt de primăvară, ce bântuie suprafața întinsă a câmpiei. Mișcările turbionare capricioase se întețesc, înălțându-se în văzduh pentru ca apoi să se retragă surprinzător într-o liniște înșelătoare. Dar, o nouă izbucnire imprevizibilă ce animă întreg peisajul se pierde în cele din urmă în murmurarea stinsă a finalului. Presupus a fi inspirat de versurile poetului francez Charles Simon Favart ce le regăsim deopotrivă în antetul primei melodii din Ariettes oubliées, preludiul Le vent dans la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
proiectarea unei „derulări statice” - tremolo - în planul inferior, fapt ce relevă cu elocvență investirea acestuia din urmă cu o funcție de acompaniament. La nivel conceptual, același tremolo reprezintă o adevărată metaforă a dansului încărcat de bucurie, a acelei frenezii interioare ce animă până la exaltare spiritul latin. În plan interpretativ, este indicată evitarea aglomerării discursului cu un efect de rezonanță impropriu caracterului de simplitate și naturalețe ce trebuie să domine tabloul unei asemenea atmosfere de sărbătoare populară. Astfel, punctarea în exclusivitate cu un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l’expression - animând mai ales în expresie). În cazul măsurilor 22 - 24 (o circumstanță identică prezentând și măsurile 5 - 6), Richard Langham Smith, unul dintre cei mai importanți cercetători ai manuscriselor creației debussyiste, atrage atenția asupra unei erori de editare ce continuă să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să facă posibilă menținerea valorilor de durată ale pedalei armonice superioare de pe sunetul do# (realizând astfel schimbul pe timpii I și V în cazul măsurilor 16 și 18). Episodul următor proiectat într-un tempo accelerat En animant peu à peu (animând puțin câte puțin) dezvoltă celula ritmicomelodică anterioară, procedând la inserția unei noi structuri metrice de 9/8, care prin lărgirea spațiului de discurs favorizează extinderea dimensiunilor articulației motivice. Aceasta reprezintă o conjunctură excepțională a limbajului debussyst, construit cu prioritate prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tempo-ului ce survine concomitent (Retenu). Valorile de durată ale sunetelor din registrul grav vor indica modalitatea de pedalizare cu ample efecte de rezonanță, în scopul proiectării aceluiași caracter al aroganței și emfazei. Într-o precipitare gradată a tempo-ului (Animez peu à peu), următorul episod al acestei secțiuni va „fredona” un nou ecou al materialului tematic introductiv (măsura 4 - planul superior) pe fundalul revenirii aceleiași frenezii difuzate de natura celui de-al doilea material tematic. O dată cu această avansare se produce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsura 13), efectul pedalei de rezonanță menținându-le în mod corespunzător cu valorile de durată ale acordurilor. Alternanța cvartelor mărite și perfecte inserată în apogiaturile de început ce implică deopotrivă jocul dinamic al juxtapunerii diferitelor registre anunță apariția secțiunii mediane (Animez un peu). Discursul acesteia imprimă o ușoară activare avansării sonore, ce pare să corespundă proiecției pentru o clipă a acelei civilizații pe care Timpul îi încremenise Chipul. Reluarea ideii melodice a celui dintâi „bocet” va păstra atât configurația ritmico melodică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o imagine compactă a fluxului melodic, generată de procedarea la o evidentă diminuare a pregnanței tematice, ce se risipește astfel într-un „tot” sonor indivizibil, în care mișcarea pare să devină scop în sine. Tempo-ul introductiv Modérément animé (moderat animat cu recomandarea indicației metronomice de ) va fi ulterior supus unei ușoare accelerări care conduce la stabilizarea tempo-ului principal de discurs (Un peu plus animé ), varierea revenind, din acel moment în exclusivitate, planurilor dinamice. Structura formală corespunde unei construcții ternare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
articulație a motivului, procedând la o modulație a acesteia la semitonul ascendent (do# la# sol#), precum și la o intensificare a planului dinamic ( ff ). Acesta va fi unicul motiv al preludiului, repetat până la sațietate în mijlocul exploziei de lumină și culoare ce animă mulțimea, conturând tabloul unei frenetice bucurii populare. Cea de-a doua ipostază a temei reprezintă transpoziția la cvartă perfectă ascendentă a versiunii inițiale, producând transformări esențiale la nivelul calității intervalelor constitutive. Astfel, schema inițială: 6M↑ - 2M↓ - 3m↑ - 2M↓ - 5p↓ devine
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
desenul animat, cunoscută în cazul lui Traian Băsescu ca o „baie de mulțime”, a făcut să dispară ca a lui Popeye Marinarul. Explicația este foarte simplă, pentru a nu persifla personalitatea președintelui n-a mai fost prezentat la televiziuni desenul animat cu Popeye Marinarul, atât de îndrăgit de copii. Domnul Traian Băsescu se teme că și copii fac haz de acest personaj și mai pot trage concluzii despre analogia dintre el și individul din desenul animat. În perioada regimului comunist coechipier
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
abundă în simboluri în așa măsură încât prefigurarea simbolică apare ca o trăsătură de‑ finitorie pentru spiritualitatea vetero‑testamentară, dovadă a unei religiozități dinamice, tinzând spre viitorul mesianic, spre împlinirea timpului 20. Crești‑ nismul însuși care trăise împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Moise, conducătorul poporului evreu, evocă puterea, acțiunea, hotărâ‑ rea, răspunderea, dar și răzbunarea într‑un fel. În Moise, artistul voia să în‑ truchipeze deopotrivă virtuțile personajului biblic și pe ale celui care îi făcuse comanda. Deși înfățișat șezând, Moise este animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Personajul principal, central al panoului - Mântuitorul - nu mai este Judecătorul divin plin de maiestate senină așa cum ni l‑a prezentat Giotto și nici măcar înconjurat de nimbul grației păgâne ca în creația fericitu‑ lui Raffaelo! Christul lui Michelangelo este un uriaș animat de o putere gran‑ dioasă, un adevărat zeu al răzbunării care trăsnește pe vinovați. Lucrarea pare să nu mai amintească de ziua iertării și a judecății; este ziua mâniei, ziua răzbunării: dies irae, dies illa! Artistul prin această lucrare, Judecata
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mai vechi lucrări făcute de mâna omului. Totuși când au fost descoperite în secolul al XIX‑lea pe pereții unor grote sau pe stânci în Spania și în sudul Franței, arheologii au refuzat mai întâi să creadă că niște reprezentări anima‑ liere atât de vii și naturale au fost făcute de oamenii din perioada glaciară. Dar, treptat descoperirea în aceleași regiuni a unor instrumente rudimenta‑ re din piatră sau os a adus certitudinea că bizonii, mamuții și renii au fost în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Carmina Burana, „In taberna quando sumus” reprezintă o capodoperă muzicală având în centru un motiv asemănător cu al lui Mozart; în acest caz însă nu se cunoaște cu exactitate originea manuscrisului latin descoperit în 1803, lângă o mănăstire bavareză Benediktbeuern. Animat de bucuria ce transpare din textul al cărui laitmotiv este „Când suntem în tavernă, nu ne pasă de nimic”, acesta pare a fi o scenă descrisă în prezentarea serbărilor dionisiace, starea supremă identificată beției. Poate fi ironic sau satiric, în funcție de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
iarăși în prim plan lumea reală, însă demitizată și încărcată de mister prin dimensiunea fantastică. Aici, apare și tangenta literaturii române cu fantasy-ul. Scriitori ca Mircea Eliade și Vasile Voiculescu au apelat în scrierile lor la elemente fantastice pentru a anima lumea reală. Chiar Caragiale, prin nuvele fantastice ca La hanul lui Manjoală se apropie de povestirea fantasy, cu implicațiile ei magice și întunecate. Fantasy-ul este foarte popular însă între rândurile gamerilor. Fanii jocurilor pe computer sunt familiari cu rasele și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dicționar de simboluri - Jean Chevalier și Alain Gheebrant). Cei doi aștri structural antinomici mai opun alte serii subsumate lor, ca, pentru soare, focul implicit, esența, creierul, forma, într-un cuvânt spiritus, simbolul iluminării, față de materiile lunare: apa, substanța, sufletul, materia, anima, principiul feminin. Dominanta lunară a viziunilor, proprie romantismului mai cu seamă german și eminescian, eliberează subconștientul, imaginația, visarea artistică, viața arhaică și vegetală. Fiind lumina reflectată interioară, luna declanșează în ființa artistului acel fond arhaic, fantasmele fanteziei sale primare, semnificând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un lanț”; același oraș mort, „se ridică, argintos gând al pustiei”, din „nisipuri argintoase”; preoții fantastici din templele de marmoră „sună-n arfe de argint”. Sinteză a viziunii metalului lunar c-un corespondentul firesc în „oglinda galben clara” a Nilului, animă fantoma trecutului care piere în lumina lucidă a soarelui, sfârșindu-și viața aidoma strigoiului stins de primele raze. „Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de lungi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vulcanice de pe uscat sunt completate de mirifice lumi subacvatice, cum ar fi faimosul Devil’s Crown - unul dintre cele mai renumite puncte de scuba diving de pe Glob, situat într-un atol din apropierea insulei Florena cu ape limpezi populate de corali, animate de pești ce sunt adevărate bijuterii ale naturii. Lumea animală și vegetală din Galapagos se confruntă cu o serie de pericole astăzi, ca urmare a speciilor introduse accidental sau voit în acest arhipelag. Se apreciază, de exemplu, că există cca.
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de Janeiro. Accesul pe stâncă este asigurat de cabine teleferice care îți oferă o vedere fascinantă, de sus, a orașului. Rio de Janeiro rămâne o destinație turistică de vis, în care nu te plictisești niciodată, cu un freamăt latin care animează orașul și îl face veșnic viu. Brasilia este noua capitala federală a Braziliei, preluând această funcție de la Rio de Janeiro. Orașul este situat pe un platou din interiorul Podișului Brazilian (Planalto de Goiás), în partea central estică a țării, fiind
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
în secolele XIII-XV, în stil gotic, cu elemente baroc); Piața Centrală (Mercado Central - una din cele mai mari din Europa), Palatul Muzicii (un excelent exemplu de arhitectură modernă); cunoscuta piață Plaça de l’Ajuntament, unde se găsește primăria orașului, mult animată în timpul festivalului Las Fallas - un festival tradițional Valencian faimos în întreaga Spanie. În afară de Valencia, multe alte localități se înșiruie în lungul Costei del Azahar și Costei Valencia, toate având drept principală sursă de venit turismul: Peñíscola, Benicàssim, Castellón de la Plana
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ci se metamorfozează pe o treaptă superioară. Ceea ce distinge proiectul „Moisin” de decretul lui Ceaușescu este atât radicalitatea primului, cât și justificarea. Ceaușescu dorea constructori ai comunismului. Mulți și anonimi. Sacrificabili pe altarul ateu al paradisului terestru. Ideologia care îl anima era cea naționalist-comunistă. Domnul senator ne prezintă un coctail ideologic justificativ de altă natură: creștinism și drepturile omului (nenăscut, se înțelege). Din perspectivă creștină, senatorul alege doar argumente de inspirație vetero-testamentară (contracepția era interzisă în principal fiindcă evreii îl așteptau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
competiție și autorealizare, deși nu le oferim propriul model. Trăim generații în șir după aceeași etică a delegării problemei viitorului cu sens, generației următoare... Dacă sună pesimist ceea ce am scris, îmi pare rău. Eu am vrut să scriu doar lucid, animată de credința că sensurile familiei trebuie reconstruite, dar fără mitologizări și fără văicăreli. Dacă cineva dintre cititorii maturi nu se regăsește în categoriile, desigur, simplificatoare, de mai sus, nu-mi rămâne decât să mă bucur, așa cum m-am bucurat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
reproducerii în România lui Ceaușescu XE „Ceaușescu, Nicolae” , Humanitas, București, 2000, precum și Cristina XE „Olteanu, Cristina” Olteanu (editoare): Femeile în România comunistă. Studii de istorie socială, Politeia, SNSPA, București, 2003. Vezi și Mădălina Nicolaescuxe „Nicolaescu, Mădălina” (editoare), Cine suntem noi?, Anima, București,1996 Am introdus acest termen și l-am discutat pe larg în volumul Drumul către autonomie, Capitolul „Bărbații statului, femeile pieței”, Polirom, Iași, 2004. O argumentare largă asupra patriarhatului politicilor de gen în tranziția postcomunistă este făcută de către Valdimir
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a pledat pentru un învățămînt legat de viață, de nevoile omului, împotrivindu-se instrucției bazate pe memorarea unor texte din cărți; a propus ca procesul instructiv să pornească de la educația simțurilor, ridicîndu-se apoi spre operațiuni din ce în ce mai abstracte. 5.6. India Animat de idei rousseauiste și tolstoiene, Rabindranath Tagore deschide în 1901, la Santiniketan ("Locașul păcii"), o școală unde copiii erau izolați, oarecum, de restul lumii. Dar, la fel cum Rousseau dorea să izoleze copiii de societatea coruptă a vremii sale, și
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]