8,708 matches
-
funcționează tot ca asociații familiale cu 1 2 lucrători. III.2.3. Istoricul meșteșugurilor și a industriei în zonă Printre cele mai vechi ocupații de tip industrial pot fi menționate olăritul, metalurgia și morăritul, prezente în această zonă încă din antichitate. Pe platoul înalt din E comunei Țibănești există niște construcții subterane descrise ca fiind "fântâni zidite și intercomunicante".Considerăm că în realitate acestea reprezintă cuptoarele unui bordei-atelier semiîngropat de tipul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în “Cultura carpică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematician). Restrângerea multeralității de manifestare a omului contemporan este determinată de explozia informațională și de creștere a specializării. B. Sănătatea mentală Analogia dintre geniu și nebunie datează încă din antichitate, chiar dacă este vorba de un anumit nonconformism comportamental identificat la marii creatori. În concepția lui S. Freud apare dispoziția pentru sublimare, adică abilitatea satisfacerii prin contrabandă imaginativă. Raportul genialitate nebunie evoluează invers proporțional în creație, iar normalul și patologicul pot
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
natura forței care determină sedimentarea, se disting două tipuri de sedimentări: în câmp gravitațional sedimentare în câmp centrifugal II.3.1. Sedimentarea în câmp gravitațional Sedimentarea în câmp gravitațional este forma cea mai veche a analizei de sedimentare, aplicată din antichitate la studiul sângelui. Bazele științifice ale metodei aparțin lui H. Davy (1815). Sistemele pseudocoloidale cum ar fi suspensiile, emulsiile, cu particule mari, suferă o sedimentare accentuată chiar în câmp gravitațional. Studiul acestui fenomen este destul de important atât în cazul aprecierii
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a plâns numai de lipsa timpului pentru a-și încrusta pe partitură multitudinea ideilor muzicale ce-l încercau cu insistență și-l obsedau” (Octavian Lucian Cozma); Constantin Brâncuși „nu căuta, poate, nici frumosul, ci-și urmărea obsesiile lui tragice imitând Antichitatea” (Petre Pandrea). Cele mai productive pentru actul creației au fost considerate: stilul cognitiv, atitudinile creative și motivația. În luarea deciziilor, în timpul rezolvării unei sarcini se folosesc strategii de scurtă și de lungă durată. Din categoria strategiilor de lungă durată face
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
din aceeași clasă dar mai puțin bine specializat, indusă de iritații cronice (epiteliul bronșic la fumători). Displazia este o tulburare a dezvoltării celulare, caracterizată de creșterea mitozelor și apariția de celule anormale (epiteliul colului uterin). Tumorile sunt cunoscute încă din antichitate, când Hipocrate le-a descris semnele clinice. Ele au fost descrise la toate speciile de vertebrate, sugerânduse că ar fi comune tuturor organismelor multicelulare. În timp, dar mai ales în ultimul secol, incidența tumorilor a fost în continuă creștere astfel încât
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate; ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan nu este globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat, clivajul Nord-Sud nu s-a atenuat, ci dimpotrivă, s-a accentuat, Lumea a Treia fiind tot mai
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
limbaj, limbajul este considerat un act comportamental, este actul de a spune ceva și în același timp actul de a face ceva, sau a face prin a spune. Istoric vorbind, legătura intre limbaj și acțiune a fost evidențiată încă din antichitate de către tradiția retorică, retorica studiind tehnicile discursive prin care putem acționa (convinge, persuada) cât mai eficient pe ceilalți. Peirce și Morris vor studia și ei această conexiune, iar inițiatorii teoriei actelor de limbaj vor aprofunda această relație. Austin va afirma
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ale adevărului se regăsesc mai mult în științele sociale și mai puțin în științele naturii, predominante în modalitatea apreciativ-evaluativă și cea explicativă, mai puțin în modalitatea designativ informativă și descriptivă. 3.5.3. „Doxa” și „episteme” prin limbaj Încă din antichitate, Platon delimitase între două forme sau finalități ale actului de cunoaștere: doxa (credință sau opinie), pe de o parte și episteme (știință), pe de altă parte; aceasta în dialogul Teetet, dar și în altele. Cunoașterea sau cunoștințele (ca informații despre
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Însăși traducerea titlului How to Do Things with Words prin Cum să facem lucruri cu cuvinte este destul de relevantă pentru încercarea lui Austin. Cu toate acestea, faptul că limbajul relevă o dimensiune acționalistă nu este o noutate, deoarece încă din antichitate retorica a pus-o în evidență, „căci ce înseamnă să produci, prin tehnica discursului, diverse efecte asupra auditoriului, dacă nu să acționezi prin limbaj?” (Romedea, 1999:17). Prin urmare, performativitatea este „marca oricărei intervenții discursive ce stă sub semnul retoricului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
nu este o descoperire recentă, ea a fost stabilită și exploatată de oratorii și retoricienii antici, căci ce înseamnă să produci, prin tehnica figurilor retorice, diverse efecte asupra auditoriului, dacă nu să produci acte perlocuționare. Retorica era considerată încă din antichitate o “artă a persuasiunii” prin discurs. Actele perlocuționare pot fi “eficiente și ineficiente, în funcție de relația dintre efectul real produs de un act și cel scontat de emițător.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:361). Această afirmație evidențiază concepția austiniană, cum că enunțurile performative (ce
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție în exploatarea unor nevoi spirituale a omului și anume: nevoia, setea de frumos - Frumosul făcând parte, în antichitatea greacă, din „trinitatea valorică”, alături de Adevăr și Bine - și nevoia de nou. Cea dea doua condiție a unui discurs eficient - noutatea - este și ea, alături de cea estetică, o condiție necesară, pentru că un enunț metaforic, oricât de garnisit, ornamentat și plăcut
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de istorie reconstituind cu minuție și grandoare de Hasdeu constituie o dovadă elocventă a puterii sale de creație și totodată un mod de a polemiza, tacit și convingător, cu adversarii. Dincolo de accentele polemice, modelul structural este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul V. Šafarik (cunoscute lui Hasdeu în versiunea germană din 1843), cu care prezintă mai multe afinități în privința travaliului analitic, al acumulării de texte, al efortului comparatistic, al recursului la critica izvoarelor, dar fără acel exces de
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
fie executate, prezenta o pantă pe diferența de nivel de cca.20m între nivelul mediu de locuire al orașului și nivelul mării, pantă mai accentuată la început, dar care se reducea treptat până la țărmul mării ale cărei ape pătrundeau în antichitate mult mai mult în uscat decât în prezent. În aceste condițiuni amenajarea terenului prevedea realizarea în trepte a patru terase orizontale dreptunghiulare, oarecum paralele cu linia țărmului mării, legate între ele printr-o scară largă de 2m care făcea și
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
Creta zguduită de mari și dese cutremure și cataclisme de proporții. Un urmaș al minoicilor, meșter mozaicar, a adus cu el în Milet numeroase “cartoane” conținând diverse desene de ornamente, arhivă strict necesară pentru o astfel de îndeletnicire. Cum în antichitate meseriile învățate care se dovedeau căutate, fiind deci profitabile, se moșteneau din tată în fiu în șirul generațiilor, este probabil că urmașul acestui minoic, el însuși un talentat mozaicar, a fost angajat la Tomis, unde a folosit printre alte ornamente
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
să se poată realiza infecțiile. Soiurile nou introduse în cultură Apart, Marlo, Rapid și Suceava sunt rezistente în ceea ce privește scuturarea semințelor și căderea plantelor. 5.3.14. . Antracnoza sau cărbunele Elsinoe ampelina Literatura de specialitate indică prezența acestei boli încă din antichitate (Plinius cel Bătrân). Pierderile de recoltă pot fi foarte mari; după P.J.Anderson (1956), în Chile boala a produs în cursul anilor 1951-1952 pierderi ce s-au ridicat la 80-100 % din recoltă. În țara noastră, boala se întâlnește în unele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de sulf sau acid sulfuric, având eficacitate maximă când tratamentul se execută la 25-30oC. La temperaturi sub 18oC, acțiunea sa este slabă iar la temperaturi peste 30oC produce arsuri pe plante. Sulful este cel mai vechi fungicid cunoscut încă din antichitate care are și efect secundar insecticid. Se prezintă fie sub formă cristalină sau amorfă, este insolubil în apă dar se solvă în unii solvenți ca sulfura de carbon. Sulful poate fi condiționat sub formă de pulbere folosită la prăfuit (20-25
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fragmentul de istorie reconstituind cu minuție și grandoare de Hasdeu constituie o dovadă elocventă a puterii sale de creație și totodată un mod de a polemiza, tacit și convingător, cu adversarii. Dincolo de accentele polemice, modelul structural este de căutat în Antichitățile slave ale lui Paul V. Šafarik (cunoscute lui Hasdeu în versiunea germană din 1843), cu care prezintă mai multe afinități în privința travaliului analitic, al acumulării de texte, al efortului comparatistic, al recursului la critica Accente istoriografice 89 izvoarelor, dar fără
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
în urma interferențelor ce se produc într-un volum având formă sferică. Solidele platonice par a fi schițele pentru autoorganizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală, în antichitate. Culturile antice considerau geometria și numerele ca descriind energiile cauzale care determinau existența și evoluția Universului, guvernând implicit și viața omului. Trigonometria antică definea unghiul ca o relație dintre două numere și acest mod de operare permitea relaționarea acestuia cu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și interesul individual. Nimic mai simplu și totodata nimic mai eficient, totul desfășurându-se conform principiilor declarate ale liberalismului. Capitolul II Bazele istorice ale problematicii II.1. Conceptul de libertate în istoria filosofiei II. 1.1. Conceptul de libertate în Antichitate În istoria gândirii filosofice, întrebarea dacă omul poate fi liber se ivește odată cu constatarea că atât în natură cât și în societate, există o anumită necesitate. Ideea de necesitate a primit interpretări foarte diferite, iar analiza ei s-a realizat
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se ivește odată cu constatarea că atât în natură cât și în societate, există o anumită necesitate. Ideea de necesitate a primit interpretări foarte diferite, iar analiza ei s-a realizat pe planuri distincte: ontologic, moral, social - politic și antropologic. În antichitate, politeismul antic, prima formă de manifestare a necesității este voința arbitrară a zeilor; existența umană este dominată de necesitate deoarece zeii, și nu oamenii , decid în cele din urmă asupra cursului ei. Prima diferențiere ce se impune este aceea dintre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
suferință și de frică , dobândirea plăcerilor firești și a fericirii. Așadar, în viziunea lui Epicur, libertatea are drept fundament limitarea sferei de acțiune a necesității ( legității) naturale. Ideea cunoașterii realității subiective, interioare a omului a fost surprinsă și ea în antichitate. Astfel, stoicii considerau că libertatea poate fi atinsă prin adaptarea aspirațiilor și dorințelor noastre la posibilitățile oferite de cursul necesar al evenimentelor, de natura însăși. Această adaptare presupune că omul să se domine pe sine însuși, căci ” nimeni nu este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
urmărește mai puțin originalitatea creatoare , cât afirmarea unei atitudini de liberare intelectuală. Principala diferență dintre concepțiile antice și cele moderne cu privire la libertate rezidă tocmai în convingerea noastră că omul este mai mult decât cetățean al unui stat. În comunitățile-orașe din Antichitate, libertatea nu era exprimată prin opoziția față de puterea statului - pentru că statul nu exista ,ci prin participarea la exercitarea colectivă a puterii. Însă, din moment ce avem un stat care este distinct și superior societății, problema se schimbă, iar o putere poate să
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
problemă. Grecii puteau fi liberi, în felul lor, pornind de la polis pentru a ajunge la polites. Atunci când polisul este înlocuit de megapolis, putem rămâne liberi munai dacă pornim de la cetățean, numai dacă statul derivă din cetățean. Așadar, a revendica ” libertatea antichității” înseamnă a revendica, fie și în mod necugetat, lipsa libertății. Libertate și lege Separarea problemei specifice libertății politice de speculațiile cu caracter general asupra naturii adevăratei libertăți este dificil de realizat pentru că , după cum spunea Acton ”nici un obstacol nu a fost
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
s-a realizat pe planuri distincte specifice ontologiei, moralei, sferei social-politice și celei antropologice. Prima diferențiere ce se impune este cea de interpretare religioasă a necesității și interpretarea sa naturalist-științifică sau raționalistă. III.1.1. Libertatea și liberul arbitru În antichitate , prima formă de manifestare a Necesității este voința arbitrară a zeilor: existența umană este dominată de necesitate, deoarece zeii și nu oamenii decid în cele din urmă cursul ei. Libertatea umană nu este anulată complet - nu orice faptă a omului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
reflexe: epoci glaciare, oameni adăpostiți în peșteri (eventual pictate), unelte de silex cioplit etc. Uităm frecvent că această spontană înlănțuire de idei - manipulată de antropologia naivă a „omului primitiv” încă din secolul al XVIII-lea și, în parte, chiar din Antichitate (Stoczkowski 1994) - s-a cimentat și în gândirea științifică de la finele secolului al XIX-lea. Doar viguroasele ei rădăcini mitice pot explica de ce această construcție de gust victorian, susținută multă vreme doar de descoperirile dintr-un colțișor al lumii, Europa
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]