3,836 matches
-
masă, cele mai importante având loc în Polonia și Ungaria. În România, mișcările anticomuniste au fost organizate de studenți și din acest punct de vedere centrele universitare cele mai active au fost Timișoara, Cluj, București, Iași și Târgu Mureș. Mișcările anticomuniste studențești au fost brutal reprimate de autoritățile regimului comunist iar numeroși studenți protestatari au fost arestați sau excluși din facultăți. Mulți dintre ei și-au văzut cariera distrusă sau, numai după o lungă perioadă de timp, au reușit să găsească
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
care au fost în centrul evenimentelor din București în 1956 și care au publicat memoriile din această perioadă. Dintre ele poate fi citat articolul publicat de Mihai Stere Derdena în 2002. Abia recent, Stela Covaci dezvăluie în ""Persecuția - Mișcarea studențească anticomunistă - București, Iași (1956-1958)"", teroarea comunistă din acei ani precum și metodele folosite pentru a înabusi o mișcare de eliberare prin protest a unor spirite tinere, studenți si scriitori anticomuniști. Raportul Comisiei Prezidențiale arată că mișcarea studențească din toamna anului 1956 a
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Derdena în 2002. Abia recent, Stela Covaci dezvăluie în ""Persecuția - Mișcarea studențească anticomunistă - București, Iași (1956-1958)"", teroarea comunistă din acei ani precum și metodele folosite pentru a înabusi o mișcare de eliberare prin protest a unor spirite tinere, studenți si scriitori anticomuniști. Raportul Comisiei Prezidențiale arată că mișcarea studențească din toamna anului 1956 a fost singura care a reușit să organizeze o acțiune de protest cu un program bine stabilit, cu revendicări care vizau întreaga societate românească. Raportul consideră că eșuarea protestului
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
obiectivului minier Roșia-Poeni. În iulie 1985 este arestat din nou și condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare în baza articolului 166 din Codul penal de la acea vreme - „propagandă împotriva orânduirii sociale“, fiind acuzat de difuzare de manifeste anticomuniste. Ulterior, potrivit propriilor mărturisiri, a fost și actorul unui proces de drept comun, fiind acuzat de înșelăciune în dauna avutului obștesc prin falsificarea unor deconturi și însușire de bani pentru niște deplasări. Motivele presupuse ale arestării sale sunt, după Gelu
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
În 1948 a devenit profesor asociat la City University din New York, dar în mai 1949 a fost concediat și i-a fost retras pașaportul, din cauza ideilor și activităților sale politice de stânga, fiind unul dintre antropologii victime ale hărțuielilor campaniei anticomuniste din epoca McCarthysmului. A lucrat ca bibliotecar la biblioteca Societății filozofice americane din Philadelphia până în 1953, după care a lucrat independent până în 1956, când s-a mutat din nou la Ciudad de Mexico, unde a fost profesor la Institutul de
Morris Swadesh () [Corola-website/Science/306444_a_307773]
-
lui nu au câștigat mai mult de 48% din totalul voturilor. Există estimări care apreciază că PNȚ ar fi câștigat în mod real suficiente voturi ca să formeze singur guvernul sau, în cel mai rău caz, în alianță cu alte partide anticomuniste. Rezultatele oficiale consfințeau însă victoria zdrobitoare a stângii - BPD, 348 de mandate (379 împreună cu aliații), PNȚ, 32 de mandate iar PNL doar 3. Alegerile din România din 1946, convocate la scurtă vreme după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
cel al înrăutățirii relațiilor dintre Uniunea Sovietică și puterile occidentale și al izbucnirii Războiului Rece, marcat de discursul "Cortinei de fier" al lui Winston Churchill de pe 5 martie 1946. În acele momente, Aliații occidentali erau mai interesați să sprijine forțele anticomuniste din Grecia. Există teorii care afirmă că România a fost abandonată, de vreme ce țara părea pierdută pentru cauza capitalismului, iar interesul imediat al occidentalilor, în mod special al britanicilor, era centrat mai degrabă pe păstrarea controlului asupra Greciei și, prin aceasta
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
literatura politică europeană din epoca luminilor și a romantismului. „Leviathanul” de Thomas Hobbes (1588-1679), p. 5-11. 28. Adrian VIȚALARU - Atitudinea României față de revoluția ungară din 1956. Condiționări interne și externe, p. 12-23. 29. Iulian GHERCĂ-MUNTEANU - Biserica Romano-Catolică - formă de rezistență anticomunistă, p. 24-34. RECENZII ȘI PREZENTĂRI 30. MICHEL PASTOUREAU, O istorie a Evului Mediu occidental, traducere din franceză de Em. Galaicu-Păun, Editura Cartier, București-Chișinău, 2004 (Lucian Valeriu LEFTER), p. 35-38. 31. Martin McCAULEY, Rusia, America și războiul rece, 1949-1991, traducere de
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
rând să se opună în mod deschis și să nu respecte autoritatea sau legea sovietică, ocrotindu-i de abuzurile milițienilor, de funcționarii de partid sau activiștii care încercau să ducă la bun sfârșit măsurile statului sovietic. Acțiunile armate ale luptătorilor anticomuniști În cartea “Rezistență antisovietica în Basarabia” a doamnei Elenă Postica sunt relatate o serie de astfel de întâmplări. Chiar în timpul celebrărilor închinate Zilei Internaționale a Muncii din satul Curtoaia în 1950, partizanii își fac apariția cerând socoteală directorului școlii locale
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
care a fost ales de mai multe ori deputat și senator de județul Mureș pe listele partidului UDMR. s-a născut la data de 22 iulie 1951 în orașul Târgu Mureș. Tatăl său, Károly, a activat în mișcarea de rezistență anticomunistă iar în a organizat comitete clandestine, a fost condamnat la 12 de pușcărie dar a fost elibert la amnestia din 1964. György Frunda a urmat studiile la Liceul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș (1966-1970) și apoi la Facultatea de
György Frunda () [Corola-website/Science/305355_a_306684]
-
(n. 25 august 1917, Boțești, județul Dâmbovița, România - d. 11 octombrie 2011, București) a fost un om politic și activist anticomunist român; a fost membru al Partidului Național Țărănesc, începând cu anul 1936 până la desființarea partidului de autoritățile comuniste, în 1947. Condamnat la 15 ani de închisoare, a fost încarcerat la Aiud, Baia Sprie, Nistru și Râmnicu Sărat, iar după ispășirea
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare. Prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
adoptată drept sărbătoare de stat, sub numele de ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944. În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională. Alegerea zilei de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
Vienă" ca recunoaștere a importanței și frumuseții lui. În 1919, Banatul se unește cu România și în Timișoara se instaurează pentru prima dată administrația română. Ocupația sovietică postbelică marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârșit în 1989 odată cu Revoluția anticomunistă: revoluție pornită tocmai din orașul de pe Bega. Primele urme ale prezenței omului pe teritoriul de astăzi al Timișoarei datează din neolitic, mai bine de 6.000 de ani în urmă. Poziția geografică a vetrei pe care s-a dezvoltat orașul
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
revoluționarilor care ocupaseră sediul Comitetului Central al PCR în urma fugii din acea clădire a președintelui Nicolae Ceaușescu. Ultimul său act în calitate de șef de guvern a fost semnarea decretului de eliberare a tuturor prizonierilor politici și a celor arestați în urma demonstrațiilor anticomuniste. Dăscălescu a fost trimis în judecată în anul 1990, fiind inculpat în procesul "Lotul CPEx". Inițial, Dăscălescu și ceilalți inculpați au fost acuzați de genocid, dar, pentru că nu se întruneau elementele constitutive ale acestei infracțiuni, încadrarea juridică a fost schimbată
Constantin Dăscălescu () [Corola-website/Science/299975_a_301304]
-
înscris ca student la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. În calitate de președinte al studenților din "Centrul Studențesc "Petru Maior"" a organizat și condus greva studențească cu caracter "anticomunist", contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 și totodată "antirevizionistă" împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România. Din cauza organizării acestei greve a fost exmatriculat în anul 1947, după care a ajuns stareț
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
1933-1938). Devine călugăr in 1948 la Mănăstirea Antim, sub numele de Agaton de la Antim, unde i se oferă o chilie sub clopote, în care citește și scrie poezii, având o bibliotecă personală renumită. Este fondatorul grupului Rugul Aprins de rezistență anticomunistă prin rugăciunea inimii sau isihia. Povestea Rugului Aprins începe în 1943 când armata română eliberează dintr-un lagăr din est pe Mitropolitul Nicolae al Kievului și pe duhovnicul său Ioan Culîghin. Ajuns în țară, Mitropolitul Nicolae este găzduit de prietenul
Sandu Tudor () [Corola-website/Science/313239_a_314568]
-
de același consiliu. Deși menține legăturile cu Reuter, Associated Press și Agence France Presse, în prim plan apare legătura cu agenția moscovită TASS. Această structură a Agerpres se năruie ca un castel de nisip, la 2 ianuarie 1990, după revoluția anticomunistă din decembrie. Ea devine printr-un decret al guvernului Agenția Națională de Presă Rompres și rămâne sub autoritatea statului. După 1990 se nasc și alte agenții de presă, dintre care cele mai importante sunt: Rador, agenția Societății Naționale de Radiodifuziune
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
prilejul celei de-a 20-a comemorări a morții lui Palach, au avut loc proteste în memoria lui Palach (dar concepute ca o critică la adresa regimului) care au escaladat în ceea ce a fost numită „Săptămâna lui Palach”. Seria de demonstrații anticomuniste de la Praga dintre 15 și 21 ianuarie 1989 a fost suprimată de poliție, care i-a bătut pe manifestanți și a folosit tunurile cu apă, prinzându-i adesea pe simpli trecători în represiunile organizate. Săptămâna Palach este considerată una dintre
Jan Palach () [Corola-website/Science/314593_a_315922]
-
(n. Nicoleta Valeria Bruteanu, 4 iulie 1919, la Turnu Măgurele, România - d. 14 decembrie 1996, la Paris, Franța) a fost o scriitoare și jurnalistă română, creștină și anticomunistă. Nicoleta Valeria Bruteanu s-a născut la Turnu Măgurele, în ziua de 4 iulie 1919. Era nepoată, pe linie maternă, a lui Iuliu Maniu. Încă din timpul războiului, Nicoleta Valeria Bruteanu a activat, în ilegalitate, în Partidul Național Țărănesc. După
Nicole Valéry-Grossu () [Corola-website/Science/314017_a_315346]
-
lei la 100.000 lei. În vara lui 1949 au avut loc numeroase incidente la ședințele de sindicat sau cu îndrumători trimiși de la centru. Acțiunea, care la început părea o simplă manifestare a nemulțumirii țărânilor, a căpătat brusc un caracter anticomunist. În răscoală au fost implicați se pare și partizani din mișcarea de rezistență, dar, din cauza stilului subiectiv în care au fost întocmite documentele, este dificil de făcut distincție între aserțiunile propagandistice și afirmațiile bazate pe fapte reale. Numărul persoanelor executate
Răscoalele țărănești din vara anului 1949 () [Corola-website/Science/314397_a_315726]
-
temea că îl așteaptă o moarte sigură. Stețko a continuat să fie foarte activ din punct de vedere politic după încheierea celui de-al doilea război mondial. El a călătorit în diferite țări ale lumii, evidențiindu-se printr-o atitudine anticomunistă fermă. În 1946, Stețko a contribuit la crearea unei organizații antisovietice, Blocul Antibolșevic al Națiunilor, al cărei președinte a fost până la moartea sa. Iaroslav Stețko a murit pe 5 iulie 1986 în München, Germania de Vest.
Iaroslav Stețko () [Corola-website/Science/320400_a_321729]
-
Liberal, devenind mai tîrziu Președintele Organizației Colegiale a elevilor liberali, care făcea ”parte din structurile interne ale PNL”. Dinu Zamfirescu a fost prima dată arestat pe 18 noiembrie 1945, în urma participării la marele miting în favoarea Regelui Mihai I, prima manifestație anticomunistă de amploare, și încarcerat la fosta Prefectură de Poliție, apoi la Regimentul de Panduri ”Tudor Vladimirescu” (unitate românească rusificată compusă din foști prizonieri români de pe frontul antisovietic), iar în cele din urmă la Penitenciarul Jilava . Era elev la Liceul ”Spiru
Dinu Zamfirescu () [Corola-website/Science/322876_a_324205]
-
(n. 24 ianuarie 1912, Mărgău, Cluj - d. 2 septembrie 1958, Gherla) a fost, alături de Alexandru Dejeu, liderul unui grup de rezistență anticomunistă care a acționat în zona Huedin, județul Cluj. A fost condamnat la moarte (8 iulie 1958) și executat prin împușcare la 2 septembrie 1958, în Penitenciarul Gherla. s-a născut la 24 ianuarie 1912 în localitatea Mărgău, pe atunci în
Iosif Capotă () [Corola-website/Science/319477_a_320806]