3,713 matches
-
al Asociației europene de cercetare a limbii arabe și a islamului. A făcut parte din comitetul central de redacție al Enciclopediei Judaice, ediția a II-a, autor al articolelor despre islam și despre Orientul Mijlociu. Între anii 1993-1998 a fost redactorul anuarului științific „Mizrah Hadash” al societății israeliene de orientalistica. Este membru în consiliul de redacție al revistelor „Sefunot” (Cercetări și surse în istoria comunităților evreiești din Orient) din Ierusalim, „El-Karmel ”din Haifa, „Mediná, mimshal veyehassim beynleumim” (Stat, adminisratie și relații internaționale
Yaakov Landau () [Corola-website/Science/317746_a_319075]
-
obiectivele de stație fundamentală și cele aplicative, au fost dezvoltate relațiile cu unități de cercetare din alte țări și au fost modernizate echipamentele de monitorizare și control. Începând din anul 1961 Observatorul a publicat un "Buletin sintetic", devenit în 1962 "Anuarul observatorului". În 1996, odată cu trecerea la înregistrarea automată și prelucrarea digitală a datelor, editarea anuarelor a încetat; Observatorul a început trimiterea datelor, în mai puțin de 48 de ore, la nodurile de informație geomagnetică (GIN) ale rețelei INTERMAGNET, iar în
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
din alte țări și au fost modernizate echipamentele de monitorizare și control. Începând din anul 1961 Observatorul a publicat un "Buletin sintetic", devenit în 1962 "Anuarul observatorului". În 1996, odată cu trecerea la înregistrarea automată și prelucrarea digitală a datelor, editarea anuarelor a încetat; Observatorul a început trimiterea datelor, în mai puțin de 48 de ore, la nodurile de informație geomagnetică (GIN) ale rețelei INTERMAGNET, iar în 1998 a primit oficial statutul de "observator magnetic planetar". Datele INTERMAGNET, stocate într-o bază
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Tutana, cu satele Anghinești, Noapteș, Tutana, Valea Brazilor, Valea Enache și Valea Porcului, având în total 1881 de locuitori, două școli și cinci biserici (din care una a mănăstirii Tutana). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă, comuna Băiculești având 3004 locuitori în satele Argeșanu, Băiculești, Mănicești, Valea Rea și Zigonești; iar comuna Tutana având aceeași alcătuire și 3439 de locuitori. În 1931, comunele au fost comasate, formând comuna
Comuna Băiculești, Argeș () [Corola-website/Science/319762_a_321091]
-
economist, cercetător științific și profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Profesorul a fost vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), membru fondator al Comisiei de Sisteme Fuzzy și Inteligența Artificială a Academiei Române, filiala Iași și inițiatorul ANUARULUI INSTITUTULUI DE CERCETĂRI ECONOMICE "GHEORGHE ZÂNE" - Iași, ce apare din anul 1992. Tăcu, Alecsandru Puiu; Saizu, Ioan - Paul Horia Suciu - un economist în pas cu epoca (Paul Horia Suciu - un économiste adapté a l'époque). În: AȘUI ist., 1997-1998, 44-45
Alecsandru Puiu Tacu () [Corola-website/Science/316546_a_317875]
-
mondial, chiliile din curtea bisericii au fost folosite pe post de cazarmă de către armata austriacă, ele fiind distruse de incendiul devastator din 11 septembrie 1917. Din întregul ansamblu al mănăstirii au rămas doar biserica și turnul-clopotniță. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Înălțarea Domnului" din Burdujeni-Târg avea o sesie parohială de 4,50 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 390 familii cu 1.506 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Burdujeni-Târg era păstorită de preotul
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
iunie 1815 și a soției sale Elena, ce au răposat la 10 aprilie anul 1824 la 60 ani bătrână. Aceștia au fost ctitorii la această biserică. Veșnic răpaos lor.”" Mai multe lucrări acreditează anul 1800 ca an al construcției bisericii: "„Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1925”" sau lucrarea academicianului Nicolae Stoicescu - "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”" din 1974. Meșterii care au construit biserica sunt Ioniță și Gheorghe Șalvariu. Alte mărturii cu privire la vechimea bisericii sunt un
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
metri, în partea de nord a raionului Noua Suliță. Localitatea Sânger a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În anul 1810 exista aici o biserică de lemn, conform informațiilor furnizate de "Anuarul Episcopiei Hotinului" (Chișinău, 1930) . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și
Sânger, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316036_a_317365]
-
II, 1983) preocupările pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
pentru „rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
Instrumentiști din România, scoasă de Prof. Petre Nițulescu (redactată de ); - Patrium Carmen.Contribuții la studiul muzicii românești; - Muzica tracilor, în: Pagini din istoria muzicii românești; Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în: Anuarul Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București; - 150 ani de la moartea lui Mozart; "- Die ersten Mozart-Aufführungen in Rumänien"; Muzica românească, în: Serdika; - Redacții muzicale româno-ruse, în: Muzica; - Învățământul muzical în Țara Românească. La împlinirea a 90 de ani de la
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
enoriașilor ajunsese la 1.683, paroh fiind Petru de Androhovici. În 1890, Parohia Drăgoiești era păstorită de parohul Atanasie Procopovici. În anul 1907, preot paroh era Gavriil Boca, născut în 1877 și hirotonit preot în 1905. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cooperatorului de 6 hectare, o sesie a
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
stăpânire a 50 de sate "„care au fost date de ... Alexandru voievod”". Biserica de lemn din Românești a fost construită în jurul anului 1759. Biserica dispune de manuscrise liturgice în limba slavonă din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
expirarea termenului de aflare în funcție la întreprinderile a căror activitate este reglementată de agenție. Anual, până în data de 30 aprilie, agenția publică raportul privind activitatea sa în vederea implementării strategiei de dezvoltare a comunicațiilor electronice și a reglementărilor sale, precum și anuarul statistic privind dezvoltarea comunicațiilor electronice în Republica Moldova în anul precedent.
Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației () [Corola-website/Science/320331_a_321660]
-
în basorelief, ornamentat cu denticuli, elemente florale și zoomorfe, înlănțuite ritmic. Anul construirii bisericii este greu de aflat, în lipsa unei pisanii. Specialiștii acreditează ipoteza că biserica actuală ar fi fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. "„Anuarul Arhidiecezei Bucovinei”" din 1909 indică anii 1760-1762 ca ani de construcție a bisericii. În patrimoniul lăcașului de cult se află un Liturghier românesc din 1759 și un Penticostarion din 1768. De asemenea, pe clopotul mic se află următoarea inscripție: "„În
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
local zvonuri că proiectul actualei biserici ar fi fost făcut pentru Catedrala ortodoxă din Cernăuți, dar primarul din Cajvana a cumpărat proiectul de la un funcționar important al vremii căruia i-a oferit o pereche de boi. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Cajvana avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
stâng al pronaosului. De asemenea, una din vechile uși interioare a fost mutată în peretele sudic al încăperii mormintelor unde s-a deschis o nouă intrare în biserică. Cu acest prilej, s-a refăcut și acoperișul. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Solca avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
de studii teologice. În curtea bisericii se află un turn de poartă, având la primul etaj o clopotniță. În anul 1924, biserica a fost zugrăvită din nou, făcându-se o colectă la românii ortodocși din America. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 13 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
adevărului istoric, reieșit din realități și întemeiat pe izvoare documentare din arhive; de asemenea a luat parte, ca membru fondator, la constituirea "“Fundației pentru istoria Prahovei”" și a "“Fundației Oamenilor de Știință din Prahova”", inclusiv la apariția revistelor de specialitate "“ANUAR”" și "“Arhivele Prahovei”" (1992-2002). În anul 2002, Ion Șt. Baicu a ieșit la pensie, dar a continuat să activeze în învățământul superior particular; el a predat aceleași cursuri studenților de la Universitatea "“Mihai Viteazul”" și de la filiala din Ploiești a Universității
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
continuitatea politicii editoriale, devenită tradițională. Magazinul „Socec” s-a mărit prin supraetajare, iar din anul 1930 s-a asociat în afaceri cu marele magazin parizian „Galeries Lafayette”. În perioada intebelică a fost editat în trei limbi, germană, franceză și română Anuarul ”SOCEC” al României-Mari, un cuprinzător ghid comercial și un fel de "who's who" autohton, în care erau trecute marile personalități culturale, politice sau din lumea mondenă, iar între anii 1935-1949 Editura Socec S.A. a preluat și Biblioteca pentru toți
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
Nr. 6, Chișinău, 2004. ● "Corupția și țările postcomuniste", în ,Virtus romana rediviva”(VRR), nr. 10, Cluj-Napoca, 2006. ● "Noi opinii despre Tănase Todoran", în ,Virtus romana rediviva”(VRR), nr. 11, Cluj-Napoca, 2007-2008. ● "Tănase Todoran, o expresie a iubirii de neam", în ,Anuarul Asociației Profesorilor de istorie din România”(APIR-BN), filiala Bistrița-Năsăud, nr.3, Bistrița, 2008. ● "Mucenicia lui Tănase Todoran", în ,Lumea Credinței”, Nr. 8 (61), An VI, august, 2008. ● "Un an de la canonizarea Sf. Atanasie Todoran din Bichigiu", în ,Renașterea”, Nr. 5
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Mare, au fost depistate și scoase la lumina zilei ceramică din epoca fierului și romană. Printre obiecte s-au identificat fibule romane și tuburi din ceramic, care ne dau de înțeles că apa minerală era condusă și folosită pentru băi (Anuarul Muzeului Regional Sf. Gheorghe, 1955). Însăși denumirea localității - Villa Byborch - notată în anul 1332, arată că acest sat era o localitate mai dezvoltată, cu caracter de orășel mic, probabil stațiunea balneară locală cu băi carbogazoase. Până la generalizarea denumirii de Biborțeni
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
lingvistice sînt inițiate de către "Consiliul național al limbii japoneze" ("Kokugo Shingikai"), fondat în 1934. Cuvinte nou-create, împrumuturi din alte limbi etc. sînt incluse anual în dicționarul "Cunoștințe de bază referitoare la uzul curent" ("Gendai Yōgo no Kiso Chishiki") sau în anuare precum "Imidas" (ediția 2007 fiind ultima publicată în formă tipărită, actualmente existînd doar ca sit pe internet)
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
cu hramul S.M.M. George."" Toate calamitățile care au afectat ulterior România (cele două războaie mondiale, cutremurele etc.) n-au produs stricăciuni bisericii. Primele lucrări de restaurare au fost efectuate abia în perioada 1970-1980, ele realizând următoarele: După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Gheorghe" din Bosanci avea o sesie parohială de 12 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie pentru cooperatori de 6 ha și 1/2 ha loc pentru casă, o sesie
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
Botoșani. Morți pentru țară în războiul de neatârnare din 1877-78. Patria recunoscătoare"". Un al treilea tablou pe care erau înscrise numele altor trei eroi căzuți în același război se afla în biserica Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfânta Treime" din Burdujeni-Sat avea o sesie parohială de 12 ha, o sesie rezervată pentru cooperator de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]