7,447 matches
-
și de ziar "România liberă", închis în relația de lectură de cum te așezi, Paul Delvaux Omul de pe stradă, iarăși oamenii de ordine. Ora 3,10, în acceleratul Vatra Dornei București, plecînd din Bacău, corvoada întremării după orele în frig, mișcarea aparentă de oraș bloc după bloc de somn, iese tot în halucinația realului Blecher, imobil aplatizat de perechea de coșuri, sutele de metri cu borne roșii, jumătatea de felie atîrnată cu luna, fantoma suflu în noapte, mase de aburi în cilindrii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iarba uscată a lui august, halta Pietrișu tufărișuri și tineret, bălani toți ca moldovenii lui Cantemir, cobor sărind la tren, pumnii strînși, secunda de plutire! halta Costești-Iași tot oameni de duminică, nașterea de lume fără deschidere în spațiu, mai rabzi? aparenta depărtare, aparentul șir de plopi, pasul șovăielnic, legenda călătoriei cît este convenție, nori la șosea în pantă sub rezerva agitațiilor de vorbe, palatul lui Cuza pe văioagă, Ruginoasa telefonul, ai mai scris o strofă, îți spun că este de fantezie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a lui august, halta Pietrișu tufărișuri și tineret, bălani toți ca moldovenii lui Cantemir, cobor sărind la tren, pumnii strînși, secunda de plutire! halta Costești-Iași tot oameni de duminică, nașterea de lume fără deschidere în spațiu, mai rabzi? aparenta depărtare, aparentul șir de plopi, pasul șovăielnic, legenda călătoriei cît este convenție, nori la șosea în pantă sub rezerva agitațiilor de vorbe, palatul lui Cuza pe văioagă, Ruginoasa telefonul, ai mai scris o strofă, îți spun că este de fantezie, iapă gestantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gabarit redus! scapă iar, mi-ai luat-o înainte și vorbești de la sine, tonalitatea maximală orizontul îngăduit expresiei, alb de zăpadă în amiază, ultraviolet aspectul de frăție funcțională, cu rețeaua electrică pe trupul Siculeni, transfigurat albastru acceleratul Iași Brașov, libertatea aparentă degajînd sentimentul libertății, răsturnate miturile, disponibile altele, ce este albul net, arc stricat în călătorie, lipsa de dovezi de prezent, satele integrate cîndva la exponate despuiate de codri, locomotiva 40-0078-02 tractează personalul Teiuș Deda Brașov, locomotiva împingătoare intersecția spre Bălan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și timp la vulgarizarea matematicii pe pat de vorbe indiferent, prin urmare atribuind emoția dă sensul și în banalul operației stă vorbirea! vulpea și cioara în cîmp asociate din fabulă, nu-mi răspunzi la telefon, Dănești stilul romanic în cărămida aparentă, rozariul, Cîrțani, Cîrța, Ineu nu mă pot obișnui cu noua formulă a lumii, priveliștea își desprinde cel mai greu privitorul, personalul Izvorul Oltului Brașov prea ușor pentru cîte lasă în urmă sfărîmate, curbe de nivel noua ridicare în complicații intime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bineînțeles aplicate doar în mică măsură în regimul patriarhal al prințului Nicolae. Acești tineri susțineau în consecință introducerea unor reforme liberale și instituirea unui guvern constituțional. În 1905, Nicolae a proclamat într-adevăr o Constituție. Intenția lui era modificarea imaginii aparente a guvernului său, ca să poată atrage mai ușor împrumuturile externe; el nu avea în nici un caz de gînd să renunțe la puterile sale autocrate, declarînd limpede că nu vrea nici un partid politic și că nu va tolera nici un fel de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
conducerii civile și a permanentelor certuri și rivalități meschine, a reușit să obțină un vot de încredere din partea Adunării cu 185 de voturi pro și 14 contra, dar cu 189 de abțineri. În ciuda faptului că generalul a păstrat formele politice aparente ale unei republici se alesese singur președinte guvernul lui era de fapt o dictatură. În august 1926, Pangalos a fost răsturnat de un alt general. Învingătorul, Gheorghios Kondylis, și-a dat seama că nu beneficia de suficient sprijin personal pentru
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
născut, în anii aceștia de diviziune, ca o unitate prezentă în conștiințe sub forma unei identități cu conținut complex, dar profund înrădăcinat, sub forma unor rețele în care se integrează elementele dinamice ale societății medievale. Sub această formă dialectică a aparentei împrăștieri și a sentimentului permanent al unei unități subiacente, istoria Europei își continuă drumul. Capitolul l MIGRAȚIILE ȘI REGATELE BARBARE ÎN OCCIDENT (SECOLELE V-VIII) Înghesuiți la frontierele Imperiului Roman, barbarii formează două grupuri foarte diferite: populațiile germanice venite din
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
într-un universalism care, deși manifest mai ales la elite, se hrănește din dubla referință imperială și creștină. În acest sens, există conștient sau inconștient un fenomen care ar pută fi calificat astăzi drept "transnațional" și care face ca închideri aparente a lumii feudale să i se suprapună structuri de schimb de contact, de amestec, care dau societății occidentale creștine o relativă unitate. Agenții acestui amestec de popoare, limbi, culturi și mentalități, nu sînt numai clericii. Migrațiile au contribuit și ele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii transcendentale / 171 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă / 174 3.2.1.5. Raportul de timp și experiența posibilă / 177 3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă și precomprehensiunea non-judicativului / 185 3.2.1.7. Schița dictaturii judicativului la Kant / 194 3.2.2. Reducție și deducție; constituirea cunoștinței / 197 3.2.2.1. Introducere / 197 3.2.2.2. Analitica transcendentală ca organon al constituirii cunoștinței
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cel alethic, ca relație între verb și timp) și susținând un ansamblu de norme "logice" vizând corectitudinea gândirii. Aceasta este o calitate a gândirii care respectă complet setul de norme "logice". În fond, norme descinse din chiar ideea de adevăr-corespondență. Aparentul cerc al adevărului-corespondență faptul că el se sprijină pe ceea-ce-este relația de adecvare dintre cuvintele legate și stările de lucruri, dar, pe de altă parte, el însuși instituie reguli pentru modalitățile adecvării reprezintă doar un aspect al fenomenului "adevăr", care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică pe structura diferenței speciilor contradictorii, dar ele conțin un sens predeterminat care devine evidență pentru gândire, rostire, făptuire; iată astfel de structuri "arhetipale": a) raționament corect sofism; b) cunoaștere veritabilă cunoaștere părelnică; c) formă logică obiect real; d) real aparent; este admis însă un "prim principiu": noncontradicția. Toate aceste opoziții contradictorii vor fi ilustrate în partea următoare, de aplicații, a lucrării; 4) corespondența între două naturi diferite (de exemplu, între forma logică și "realitate"; sau între "limbajul obiect" și "metalimbaj
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
seamă de starea gândirii, de situarea acesteia față de un "obiect" ca și față de sine (atunci când își este sieși obiect); prin el este refăcută și multiplicată structura logică (judicativă) originară S P. Gândirea nu este o funcție pură sau o formă aparentă, ci ea este o funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile fenomenologice, și este o formă pentru ceva, acest ceva devenind obiectul său: cum ar fi, în vorbele fenomenologilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea, asemenea acesteia din urmă, cercetează locurile în care rațiunea ajunge să funcționeze rațiocinant. Dialectica în genere, folosită ca instrument (organon), adică în sens constitutiv, produce aparență. Întregul spațiu al metafizicii este ocupat de producții dialectice, adică de o cunoaștere aparentă. Kant încearcă să transforme în așa fel dialectica ce a produs, până la el, cunoaștere aparentă (prin paralogism transcendental, antinomii ale rațiunii și prin idealul rațiunii pure) într-un fel de cod de disciplină a folosirii și stabilirii semnificației unor tipuri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în genere, folosită ca instrument (organon), adică în sens constitutiv, produce aparență. Întregul spațiu al metafizicii este ocupat de producții dialectice, adică de o cunoaștere aparentă. Kant încearcă să transforme în așa fel dialectica ce a produs, până la el, cunoaștere aparentă (prin paralogism transcendental, antinomii ale rațiunii și prin idealul rațiunii pure) într-un fel de cod de disciplină a folosirii și stabilirii semnificației unor tipuri de judecăți (cele transcendente, al căror obiect, de fapt, este transcendent, dar prezentat ca și cum ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai aibă un rol normativ dominant, de vreme ce scopul ei este mai degrabă "restrictiv" (de aici și aparența normativă a sarcinilor ei): indicarea limitelor până la care se poate întinde rațiunea, în așa fel încât ea să nu-și impună, prin argumentele aparente (falacioase), judecăți ale sale care au pretenția unor cunoștințe veritabile. Dar în corpusul dialectic porpriu-zis, unde Kant are în vedere aplicarea transcendentă a conceptelor pure ale rațiunii, regăsim funcția propriu-zis normativă a dialecticii. Analitica și dialectica din sistemul logicii transcendentale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la modalitățile de funcționare a facultăților de cunoaștere, la sarcinile esteticii transcendentale și ale logicii transcendentale, așa cum ele sunt prezentate de Kant în structura unei "critici a rațiunii pure", ne apare un fapt semnificativ: diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă. De explicarea celei dintâi și de formularea argumentelor privind respingerea celei de-a doua este legat însuși proiectul amintit, al "criticii rațiunii pure". Întrebarea fundamentală a acesteia: cum sunt posibile judecăți sintetice a priori? este ea însăși posibilă pe baza
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
partea esențială a acestuia, raportat la miza sa: scoaterea la iveală a condițiilor de posibilitate a judecăților sintetice a priori. Tocmai pe baza cercetărilor din "Analitica transcendentală" și din "Dialectica transcendentală" poate fi operată diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă: prima problemă "tehnică" a proiectului critic. De altminteri, așa cum spuneam mai sus, indicarea, descrierea, explicarea și aplicarea tuturor aspectelor esențiale ale acestei diferențe motivează și, în ultimă instanță, întemeiază demersurile celor două compartimente ale logicii kantiene. Cunoștința veritabilă, în singura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
baza formelor a priori ale facultății de cunoaștere; dar și pe baza unei funcționări determinate a acestora prin reglajul principiilor intelectului. Kant orânduiește, într-un scenariu construit pentru a lumina condiția de cunoștință veritabilă și pentru a indica sursele celei aparente, mai multe operații, desigur, posibile prin activarea (punerea în funcțiunea proprie a) sensibilității, intelectului și rațiunii: receptivitatea de a primi reprezentări, sinteza productivă a imaginației, apercepția originară etc. Oricum, o cunoștință veritabilă are ca formă a sa judecata sintetică a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
kantiene; oricum, prin conștiința de timp, Kant readuce proiectul critic în orizontul judecății de predicație, dat fiind faptul că această conștiință, ca "obiect" al unei intuiții categoriale, are sensul unor elemente ale structurii judecății. 3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă și precomprehensiunea non-judicativului Conceptul, ca formă a intelectului, are o semnificație transcendentală constând în disponibilitatea sa de a se "încărca (umple) obiectiv" chiar și atunci când intelectul îl aplică, potrivit regulilor sale, unui obiect căruia nu-i poate corespunde nici o intuiție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
experiență are o semnificație transcendentală, el nu are, legitim, și o folosire transcendentală (obiectul neputând fi dat și în experiență), iar intelectul îl înzestrează tocmai cu o asemenea folosire.121 Ideea din urmă aruncă o lumină și asupra problemei cunoștinței aparente. Se înțelege că aceasta rezultă ținând seama doar de cele spuse până acum din folosirea transcendentală a categoriilor (conceptelor pure) ale intelectului în legătură cu obiecte care nu corespund intuiției sensibile; așadar, este vorba de o funcționare a intelectului dincolo de limitele experienței
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
printre facultățile noastre de cunoaștere, o intuiție intelectuală (totuși, imposibilă, potrivit condiționărilor intuitive stabilite de Kant), care să permită intelectului aplicarea conceptelor sale la lucrurile în sine. Legarea unui asemenea obiect de o categorie, într-o judecată, conduce la cunoștința aparentă. La fel se întâmplă și atunci când conceptul pur rațional ("Ideea") primește o asemenea aplicație. De altminteri, conceptul rațiunii pure are el însuși un anumit rol (regulativ) în constituirea cunoștinței veritabile, dar numai prin aplicarea sa la conceptele intelectului, nu și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are el însuși un anumit rol (regulativ) în constituirea cunoștinței veritabile, dar numai prin aplicarea sa la conceptele intelectului, nu și la cele ale sensibilității sau, și mai rău, la lucrurile în sine. Într-un fel, sursa veritabilă a cunoștinței aparente este reprezentată atât de intelect, cât și de rațiune. Dar în vreme ce intelectul produce aparență prin amfibolia transcendentală, care confundă un obiect al intelectului cu un fenomen, rațiunea produce aparență prin paralogisme, antinomii, "idealul rațiunii pure", tipuri de raționamente care alcătuiesc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de rațiune. Dar în vreme ce intelectul produce aparență prin amfibolia transcendentală, care confundă un obiect al intelectului cu un fenomen, rațiunea produce aparență prin paralogisme, antinomii, "idealul rațiunii pure", tipuri de raționamente care alcătuiesc împreună condițiile de posibilitate ale unei "lumi aparente", nu doar ale cunoașterii aparente. În privința operațiilor propriu-zise de constituire a aparenței și a raporturilor sale cu fenomenul, demersul de față trebuie să-și ia măsuri de limitare în funcție de scopul acestetei prime părți a prezentării judicativului kantian: descrierea elementelor acestui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
produce aparență prin amfibolia transcendentală, care confundă un obiect al intelectului cu un fenomen, rațiunea produce aparență prin paralogisme, antinomii, "idealul rațiunii pure", tipuri de raționamente care alcătuiesc împreună condițiile de posibilitate ale unei "lumi aparente", nu doar ale cunoașterii aparente. În privința operațiilor propriu-zise de constituire a aparenței și a raporturilor sale cu fenomenul, demersul de față trebuie să-și ia măsuri de limitare în funcție de scopul acestetei prime părți a prezentării judicativului kantian: descrierea elementelor acestui judicativ. În partea a doua
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]