16,557 matches
-
subsidiaritatea, potrivit căreia statul intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile personale; nediscriminarea și egalitatea șanselor, în conformitate cu care sunt necesare respectarea și promovarea drepturilor omului, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, naționalitate, apartenență etnică și socială, locul nașterii sau de situația materială; caracterul deschis, în sens, de parteneriat între instituțiile statului cu același profil și alte ONG-uri. Serviciile oferite în cadrul centrului se adresează adulților cu dizabilități fizice și psihice, încadrați în unul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
disciplinară, pe durata suspendării. Art. 15. - Statutul asistentului social este incompatibil cu: aă desfășurarea oricărei activități de natură să aducă atingere demnității profesionale; bă folosirea cu bună știință a cunoștințelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal; că apartenența sau promovarea intereselor unor formațiuni politice ori grupări scoase în afara legii. SECȚIUNEA a 4-a. Relațiile asistentului social cu alți specialiști în domeniul asistenței sociale Art. 16. - În rezolvarea unor situații complexe, asistentul social colaborează cu specialiști din alte categorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
prețuirii. Indivizii sunt însă atenți nu numai la asemănările sursei cu persoana și statutul lor, ci și la asemănarea și discrepanța dintre aceasta și grupul de referință (reperul valoric, normativ al indivizilor), care poate coincide sau nu cu cel de apartenență. Este vorba aici nu atât de ceilalți membri ai grupului, cât de normele grupului. Tendința indivizilor de conformare la normele grupului acționează ca un factor important în schimbarea de atitudini: dacă sursa (și mesajul) sunt în discordanță cu valorile și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care, conștient sau nu, oamenii evită supunerea la acele informații care sunt în dezacord cu valorile, normele, atitudinile și opiniile lor și caută preferențial informațiile ce susțin convingerile lor. Aici contează extrem de mult cât de severe sunt normele grupului de apartenență și/sau de referință. Când comunitatea din care face parte persoana este închisă și conservatoare, șansele de a primi și interpreta informații ce subminează convingerile colective sunt mici. Datorită expunerii selective, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de un text de genul: „Unele personalități și partide politice de la noi, îngrijorate de soarta tinerilor trimiși să moară pe pământuri străine, au propus retragerea trupelor noastre din aceste zone” și alta „Conform angajamentelor sale internaționale și mai ales prin apartenența sa la NATO, România a trimis contingente militare peste hotare. Acestea sunt exclusiv formate din voluntari, iar datorită câștigului ridicat de pe urma acestei activități există foarte mulți doritori să plece în aceste misiuni”. 3. Publicarea unui sondaj în presa cotidiană scrisă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
secolului al XVII-lea, alături de alte formule care sugerează mai direct ideea de facere: „izvoditor”, „făcător”. Întîlnim și termenul de scriptor, pe care Barthes Îl introduce În limbajul noii critici. Pentru Heliade Rădulescu, care Îl folosește la 1829, scriptor indică apartenența la o profesiune legitimă și onorabilă: „eu sunt și voi să fiu ceea ce sunt: meseriaș, nimeni nu mă poate scoate din scriitor român...”, și tot el, În altă parte, punînd acum accentul pe ideea de necesitate vitală a scrisului: „dacă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
clinic, componenta afectiv-emoțională/subiectivă (simptom) este fundamentală; în domeniul psihoterapiei, pacienții se prezintă la tratament mai ales din cauza prezenței acestor manifestări (egodistonici); dacă ele nu există, atunci ei ajung adesea în psihoterapie doar constrânși legal și/sau de grupul de apartenență (egosintonici). Tratamentele care vizează direct remiterea/ameliorarea acestor manifestări, fără a schimba cauzele și mecanismele care le-au generat, se numesc tratamente simptomatice. Spre exemplu, deși factorul cognitiv este un mecanism etiopatogenetic fundamental în apariția atacului de panică, medicația anxiolitică
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de clienți, diagnosticul și evaluarea clinică se face ca parte a construirii pedigri-ului. În acest demers, accentul nu cade pe diagnosticul tulburării - care este unul medical -, ci pe: 1) confirmarea diagnosticului medical; 2) distribuția acestui diagnostic în familia de apartenență; și (3) înregistrarea factorilor psihosociali (de exemplu, stil de viață, pattern de personalitate) implicați în apariția, manifestarea și menținerea tulburării. Modul de construire a pedigri-ului este detaliat în capitolul 2. După construirea pedigri-ului, două proceduri sunt fundamentale: (1
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
neurofiziologică a organismului, intelect redus, trăsături de temperament, tulburări de personalitate), microsociali (școala - inadaptare școlară, relații deficitare profesor-elev, elev-elev; familia - condiții economice și sociale nefavorabile, factori ce țin de structura familiei sau care privesc deficitul educativ al familiei; grupul de apartenență - influențe negative) și, respectiv macrosociali, societatea, sistemul de Învățământ. (E. Albu, 2002) Mai important decât a găsi cauzele este identificarea de soluții pentru rezolvarea problemelor care apar În școli. Soluții concrete pentru rezolvarea unor probleme ale copiilor din grupuri dezavantajate
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
să se joace Împreună; copiii să participe activ la procesul de predare; educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul de incluziune În educație se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor copiilor, indiferent de apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, integritate fizică, capacități intelectuale, zestre genetică, situația socio economică a părinților sau tutorilor lor. Modalități de integrare a copiilor cu cerințe educative speciale În grădiniță Educatorul și copilul se formează În noul context
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
o școală care abordează procesul de predare-Învățare evaluare În mod dinamic și atractiv, o școală care, prin sprijinul pe care Îl oferă tuturor copiilor, se constituie Într-un factor de bază al incluziunii sociale, contribuind la eliminarea prejudecăților legate de apartenența la un anumit mediu și spargerea barierelor existente Între diferitele grupuri din interiorul unei comunități. Incluziunea este adeseori asociată cu elevi care au dizabilități sau care au nevoi educaționale speciale. Printre inițiativele actuale de Îmbunătățire a sistemului educațional se urmărește
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
școlare sau cuprinderea copiilor cu nevoi speciale În instituțiile școlare publice; integrarea socială reprezentând includerea copilului cu nevoi speciale În toate activitățile din viața școlară (inserție socială); integrarea socială care se realizează atunci când copilul cu nevoi speciale dobândește sentimentul de apartenență și participare deplină la viața comunității prin asumarea unor responsabilități sociale. Aceste nivele de integrare pot fi valabile În toate tipurile de integrare umană. b) după gradul de participare la procesul instructiv-educativ Întâlnim: integrare parțială (part time) atunci când copilul integrat
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
dar în fine o schimbare, și că fiecare lega de fluctuațiile politice o speranță personală. Toți fără deosebire erau într-o bună măsură clandestini, întrucît, în dorința de a miza pe o ipoteză realizabilă, se fereau de a-și exprima apartenența deschis. Cineva spuse lui Hagienuș într-un moment de derută a unuia din marile partide: - Dumneata parcă ești înscris la liberali! - Să mă bată Dumnezeu dacă mai sunt! se lepădăHagienuș. Am fost pe vremuri, dar n-am plătit cotizația de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mărunți au fost sfâșiați între teama de a fi abandonați sau atrași în cursă. Faptul că aliații Americii au putut să-și exprime temerile explică de ce alianțele acesteia au persistat atât de mult chiar și după diminuarea amenințărilor Războiului Rece. Apartenența la rețeaua de instituții multilaterale de la ONU și până la NATO a fost denumită tranzacție constituțională.110 Văzut în lumina unei tranzacții constituționale, multilateralismul supremației americane a fost cheia longevității sale, întrucât a redus impulsul de alcătuire a alianțelor contracarante. Însă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
strânsă legătură între latura psihică și cea spirituală ale unui om cult. Stabilitatea sufletească, aprofundarea în credintăță și apropierea de Creator, de Dumnezeu, deschid noi uși. Orice țel propus se poate realiza numai prin sacrificiu, fapt ce sporește ideea de apartenență a omului cult la un plan de salvare socială al divinității. Concluzionând, statutul mult râvnit, greu obținut și ideal de păstrat al omului cult este, de asemenea, un fruct al muncii omului în vederea dezvoltării sale interioare și în relație cu
Statutul de om cult se dobȃndeşte prin efort propriu. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Radu Stoichiţoiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2308]
-
pe cel ce nu s-a născut încă, fiindcă n-a văzut toate relele care se petrec subt soare.” Urcarea spre ființă este posibilă doar dacă intri în spațiul sacru. Acolo este un spațiu de trecere, intermediar, care nu anulează apartenența omului la planul fizic, și nici a divinității la planul metafizic, dar face posibilă întălnirea: ”Nu te grăbi să deschizi gura și să-ți rostească inima cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, și tu pe pămănt
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
medicina alternativă utilizează pulsurile chinezești în diagnostic și/sau premoniția clarvăzătorului, autocunoașterea temporală (febră, greață etc.), o explicație a importanței anamnezei pentru ambele orientări ale medicinei, ce se cuplează la acest nivel de înțelegere indiferent de etnie, adresabilitate și/sau apartenența socială a pacientului. IV. 2 Pulsurile chinezești o componentă importantă a metodelor alternative de diagnostic Spre deosebire de medicina europeană, ce caracterizează pulsul, doar în ceea ce privește ritmicitatea (ritmic-aritmic), frecvența (tahicardic-bradicardic) și amplitudinea (puls marepuls mic), medicina extrem-orientală cercetează pulsurile pe un plan mult
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
ce solicită?, pentru cine (în favoarea cui) e formulată cererea?, cui se adresează cererea (cine are competența de aborda problema socială)? 2. Analiza situației constă în culegerea informațiilor utile despre pacient, ca și despre mediul în care acesta evoluează (microgrupul de apartenență, mediul socio-cultural general, instituțiile și organizațiile cu funcții de sprijin social inclusiv instituția căreia i se adresează cererea de ajutor). În această etapă se dovedește utilitatea unor cunoștințe teoretice din diverse științe socioumane, ca și utilitatea metodelor științifice de cercetare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ca atare. * Documentele personale. Sunt atât documente redactate de persoane private în scopuri particulare, cât și documente elaborate de către diverse instanțe sociale sau autorități publice, dar care privesc un individ oarecare, precizându-i identitatea, starea civilă, nivelul de instrucție școlară, apartenența la o organizație profesională și alte elemente ce îi conturează calitatea de membru al unei colectivități. * Documentele auxiliare. Dezvoltarea tehnologiilor a generat schimbări importante în cercetarea realității sociale, întrucât o cantitate uriașă de informații a devenit accesibilă, alăturându-se surselor
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu încredere și să aștepte "vindecarea". Denumirile sub care găsim modelul medical în prezent sunt acelea de casework, serviciu social individualizat sau metoda intervenției psihosociale. În principiu, modelul conservă orientarea sa inițială către persoana asistatului sau/și către microgrupul de apartenență (în special cel familial, dar și cel profesional, religios, educațional etc). Denumirile diferite utilizate în literatura canadiană (serviciu social individualizat sau intervenție personalizată) și în cea americană și europeană (intervenție psihosocială) trimit la două fațete ale unuia și aceluiași model
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
studiului psihosocial vizează cunoașterea acelor elemente din viața clientului care îi sunt necesare asistentului social pentru a-l putea ajuta: situația familială, materială și de habitat; activitatea profesională și pregătirea școlară; factorii bio-psihosociali (sănătate, experiențe trăite, atitudini, aspirații, roluri jucate, apartenența de grup etc.); elementele semnificative ale istoriei individuale; relațiile interpersonale fundamentale și secundare; factorii de presiune și cauzele lor probabile; experiențele problematice anterioare și modul lor de soluționare; resursele și limitele (constrângerile) clientului; identificarea problemei actuale și evaluarea preliminară a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
generozității, sau chiar ale datoriei 29. Acestea din urmă se juxtapun, se confruntă sau își conjugă efectele combinând evantaiul comunităților imaginare de interes sau de destin, precum și ansamblul sferelor în care iau naștere legăturile de fidelitate, de dependență și de apartenență: de la cercuri familiale, de vecinătate sau de întreprindere și grupuri de migranți sau formațiuni religioase până la instituții de stat sau parastatale și până la organismele transnaționale 30. În altă ordine de idei, dacă, în astfel de spații de investigație, dominația (prin
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îndatorării) este cel dintâi nivel al lecturii, descifrarea ei semantică dezvăluie edificarea celuilalt ca figură referențială centrală și, ca un corolar, reconstruiește identitatea (la diferitele grade ale sale, care merg de la individul în conflict cu originile sale la grupul de apartenență și la națiune) în arhitectura sa politică, etnoculturală și religioasă. În această optică, procesele de legitimare a puterii, a ierarhiei, a autorității de stat, dar și a pieței în inegalitatea expulzării și aneantizării altor indigeni sau străini, apropiați sau depărtați
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
indivizi singulari, își râd de acțiunile acestor genii pe care le inventează zilnic. Acestea din urmă demonstrează în felul lor caracterul caduc al vechilor fracturi mitice care împărțeau lumea în tipuri de societăți diferite ontologizate pentru a gândi identitatea unei apartenențe considerate occidentale, discreditată sau exaltată. După cum nici geniile nu par a fi un reziduu arhaic, nici figura actuală a benevolatului, a cărui progresie mediatică însoțește evoluția capitalismului financiar, nu este astăzi semnul unei perioade trecute în care gratuitatea și ajutorul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sătești, el se prezintă ca un fel de democrație de bază în care adulții de gen masculin (fiecare este purtătorul de cuvânt al soției și al copiilor lui, care asistă la reuniune) sunt în poziție de egalitate, fiind detașați de apartenențele lor familiale; această egalitate este dată de împărtășirea dependenței care este produsă prin intervenția celor care se prezintă ca ocupând poziția de intermediari în raport cu puterea centrală; ei produc astfel cadrul simbolic în care sunt încastrați, și de aceea dezbaterile și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]