24,698 matches
-
lege; * separarea nivelului de elaborare a politicilor publice de cel de implementare a acestora; * fixarea numărului de funcționari publici în raport cu definirea unui serviciu public și a unui standard de calitate aferent acestui serviciu; * monitorizarea și evaluarea eficienței măsurilor de reformă aplicate. În acest mod reforma devine un proces amplu, cuprinzător, care schimbă modul de abordare a principalelor probleme cu care se confruntă în prezent România. IV.I. 4. Procesul de reformă în administrația publică Reforma sistemului administrației publice este un proces
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica lor proprie și chiar de la origine (independențele) o optică integraționistă ar putea fi considerate exemplare pentru trecerea de la o voință de finalizare la o supunere ideală față de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplară în valorizarea eticii de întreprindere sau a celei de antreprenoriat din ONG-urile caritative -, noile retraduceri simbolice ale acestora și puterea lor de (de / re)structurare a ierarhizărilor printre care cele ale rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și grupurilor sociale. Alt aspect al lichidității economice, al lichidităților statutare se schițează (depășindu-l cu mult pe cel al muncii), influențând în mod predominant edificările societale. Expansiunea unui mod de dominare economică al cărei eponim este piața se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
etiopatogenetice, inclusiv pe menționarea strategiilor de tratament. În urma parcurgerii informațiilor prezentate în cadrul acestei lucrări se poate observa clar că psihologia clinică nu este un receptor pasiv care aplică descoperirile din cercetarea fundamentală din psihologie, ci are propria cercetare fundamentală și aplicată, impulsionând prin ea dezvoltarea unor metode cu caracter general, care au fost asimilate în psihologie dincolo de domeniul clinic. Lucrarea de față se adresează atât studenților la psihologie cât și celor interesați de problematica complexă a practicii clinice, constituindu-se într-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
faptul că scopul determină modalitatea de interpretare. Materialul pe care îl furnizează testele, precum și comportamentul subiectului în situația de examen sunt interpretate din unghiurile biografic, genetic, psiho și socio-dinamic (W. Schraml, 1973)58. Această modalitate de interpretare poate fi desigur aplicată și testelor care de obicei sunt folosite în alte scopuri. Cel mai bine se pretează totuși acestui gen de interpretare testele proiective tematice. T.A.T. (Thematic Apperception Test) al lui H. A. Murray (1950) solicită subiectului să interpreteze o imagine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Astfel, terapeuții trebuie să adopte tehnici opuse cu pacienții care manifestă acest tip de fobie și să îi învețe cum să-și intensifice mușchii din brațe, picioare și piept, până când simt căldura sângelui inundându-le fața. Această tehnică de tensiune aplicată crește presiunea în sânge și ritmul cardiac. Când o persoană cu fobie la sânge-injecție-rană învață această tehnică, ea o poate folosi când se confruntă cu obiectul fobiei sale ca să contracareze răspunsul biologic normal și să prevină leșinul. Apoi, desensibilizarea sistematică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
major, se conturează astfel ca o problemă specifică. Prevenția secundară se referă la categoria bolnavilor psihici sau cu boli somatice, care au avut o tentativă de suicid și care au acceptat să fie dispensarizați. La aceste cazuri tratamentul corect, bine aplicat, completat de psihoterapie realizează nu numai profilaxia secundară a bolii psihice, adică a descompensării sau agravării tulburărilor psihopatologice, ci și pe cea a suicidului, dată fiind frecvența relației de cauzalitate dintre ele (Cosman, D., 2000)365. Modelul crizei după Caplan
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
15. footnote>. Unii anabaptiști au încercat să-și argumenteze părerile lor așa-zis apodictice pe faptul că Mântuitorul s-a botezat ca adult, la vârsta de 30 de ani. Însă aceasta nu îndreptățește pe nimeni să susțină că Botezul trebuie aplicat numai adulților. Cine susține acest pseudo-argument greșește, necunoscând în prealabil natura botezului primit de Mântuitorul din partea Sfântului Ioan Botezătorul, botez deosebit de cel creștin. Iisus s-a botezat, nu fiindcă avea păcate, ci ca „să plinească toată dreptatea”. Alții merg atât
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
străină și necunoscută. De aceea e logic ca Botezul la început să se fi aplicat numai adulților și, după ce aceștia s-au convins de valoarea și despre neapărata trebuință a Botezului, ne putem aștepta să întâlnim și cazuri de Botez aplicat și copiilor”<footnote Prot. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia diecezană, Arad, 1948, p. 294-295. footnote>. Cu toate acestea, cărțile Noului Testament ne oferă suficiente indicii din care putem bănui că, din cele dintâi decenii ale răspândirii creștinismului, odată cu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Potrivit răspunsului lui Wendt, cadrul stabilit de el conține ipoteze clare, de utilizat în conturarea cercetării empirice. Totuși, el este obligat să recunoască faptul că lucrarea "nu aduce multe dovezi empirice" în sprijinul enunțurilor teoretice (Wendt, 2000, p. 174). Componenta aplicată a studiului de față abordează în mod direct întrebările empirice ale lui Wendt printr-un studiu sistematic al strategiilor unor state importante, între 1989 și 1999. Demararea unui astfel de demers ridică, în mod inevitabil, întrebări metodologice privitoare la măsurarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru eficacitatea lor. Aceasta este poziția lui Bourdieu, potrivit căruia efectele simbolice sunt cu atât mai eficace cu cât există instituții (școala, religia...) care neutralizează lecturile intenționale. Juriștii disting și ei efectele dorite și nedorite. Această distincție a fost recent aplicată bunurilor culturale (Cabrol, 1999), care sunt astfel prin natură, când sunt concepute intenționat ca să poarte o identitate (ceea ce include toate operele de spirit definite prin regimul proprietății literare și artistice), sau prin destinație, când au ca efect obiectiv participarea la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
legați de instituții publice sau de industrii culturale, care au rațiuni diferite de a-și cunoaște publicurile și dezvoltă forme adecvate de investigare; în fine, universitarii, fie ei sociologi, economiști, etnologi sau istorici, ale căror interese de cunoaștere sunt variabile (aplicate sau nu). Toți acești actori au obiective și metode specifice pe care vom încerca să le prezentăm pe scurt. Statistica publică INSEE Optica INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) poate fi considerată dublă: economistă, când acest institut asimilează
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
figură impor-tantă a sociologiei americane după ce a emigrat din Austria în 1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în anchetele privitoare la ascultarea radiofonică (1942-1943) și a evidențiat partea de autonomie a ascultătorilor (The People's choice, 1944); În Franța, Jean Stoetzel (1910-1987), titularul catedrei de sociologie de la Bordeaux după al Doilea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice Logică economică: găsirea finanțării, rol de consiliere sau expertiză Anchete Colaborări cu profesioniștii, comenzi, apeluri de oferte Concepte, tipologii, consiliere practică și strategică La granița dintre universitate și piața locurilor de muncă se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
instituțiilor specializate, dar și a unor noi locuri de muncă; și, în paralel cu oferta educației naționale, emergența aparatelor naționale de formare caracterizează această fază a acțiunii culturale publice (Școala Națională de Patrimoniu, Școala Națională de Cinema, școli de arte aplicate, înmulțirea conservatoarelor "regionale naționale" de muzică, dans, teatru...). Comparând cele 16 miliarde de franci alocate anual culturii cu cheltuielile interne pentru educație, care atingeau 644 de miliarde în 2000 (7 % din PIB), raportul este fără apel. Dar, dacă estimăm că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de participare a statului și modalitățile concrete. Încrucișarea finanțărilor și serviciilor, gestionarea directă sau în regie a activităților culturale și a instituțiilor în care se desfășoară acestea produc un anumit număr de efecte sociale care legitimează a posteriori politicile publice aplicate. Regăsim aici perspectiva pragmatică, potrivit căreia este legitim "ceea ce merge". Bilanțul sub formă de audit acțiunii statului asupra lui însuși urmărește să răspundă la întrebările rămase în suspans, adunând informațiile, datele numerice, diversele observații și anchetele punctuale: ce fel de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
problema deschiderii concursului către neprofesioniști. Și aici, ca și în cazul comisiei, concursul este dirijat de stat, care lansează comanda, reglementează și controlează. Dar cum se desfășoară aceste concursuri? Răspunsul la această întrebare este indisociabil de cel referitor la justificările aplicate. Referirea la "cetăți", care permit justificarea alegerilor participanților prin raportarea la lumi precum cea a eficacității sau lumea civică (Boltanski și Thévenot, 1991), confirmă poziția lui Friedberg, care, în Le Pouvoir et la Règle, arată că anumite "acorduri" nu pot
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ordine stabilită" (Becker, 1988, p. 59). Ea se compune din obiecte care materializează credințele, aptitudinile și tehnicile trecute; din actori, producători, difuzori sau receptori; din instituții (de formare, de expunere, de difuzare...); din practici și tehnici; din principii și convenții "aplicate" (astfel, estetica nu este privită ca un corp doctrinar înțepenit, ci ca o activitate). Fiecare membru al rețelei este constrâns de așteptările celorlalți, pe care trebuie să le anticipeze dacă vrea să facă parte în continuare din ea. Rețeaua este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și capitaliștii sădiseră ei înșiși, în chestiunea tarifelor, germenii acestui comunism care îi înspăimântă acum, pentru că cereau legii suplimente de profit în prejudiciul claselor muncitoare. Vedeam că aceste clase nu vor întârzia să reclame de asemenea, în virtutea egalității, beneficiul legii aplicate să niveleze prosperitatea, ceea ce înseamnă comunism. Să se citească primul document emanat de la Asociația noastră, programul redactat într-o ședință pregătitoare, în 10 mai 1846; vă veți convinge care a fost gândirea noastră dominantă: Schimbul este un drept natural ca
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sumă de eforturi egală cu 90, va face față: 1) producției lui B pe care o va livra Belgiei pentru a obține A; 2) producției unui alt B pentru ea înseși; 3) producției unui C. Această porțiune de muncă disponibilă aplicată producției lui C în al doilea caz, adică creând o nouă bogăție egală cu 10, fără ca pentru acest lucru Franța să fie privată de A sau de B, constituie întreaga dificultate a problemei. În locul lui A, puneți fier; în locul lui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fost necesarmente descurajat prin această măsură. Aceasta este pierderea pe care nu o introducem niciodată în contabilitate, deoarece ea nu izbește privirile. Permiteți-mi încă o observație care, surprinzător, nu ne frapează mai des. Este vorba de faptul că protecția aplicată produselor agricole se arată în toată inechitatea ei odioasă în ceea ce îi privește pe cei pe care îi numim Proletari, dăunând în același timp pe termen lung chiar proprietarilor funciari. Să ne imaginăm în mările Sudului o insulă al cărei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
oricine va voi să fie un pasager clandestin, nimeni nu va plăti. Ca urmare, numai guvernul poate produce astfel de bunuri. Justificarea acțiunii statului pe baza furnizării de bunuri publice este în mod obișnuit unul dintre argumentele cele mai prost aplicate. Adesea, faptul că bunurile au sau nu au un caracter rival în consum nu este o trăsătură inerentă a bunului, ci o trăsătură a mărimii grupului care consumă: o pisicină s-ar putea să aibă un caracter non-rival pentru două
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să lucrez - pagini de plan despre simbol, despre care am citit prea puțin și care, deocamdată, îmi apare ca o temă străină. Ar trebui să aflu punctul de conexiune cu peratologicul, să fac deci din simbol un capitol de peratologie aplicată. Deocamdată mă văd obligat să-l povestesc neinspirat pe Cassirer. Am dormit prost și, spre ziuă, am avut un vis pregnant din care m-am sculat tulburat. Andrei, îmbrăcat în negru - parcă în frac? - și cu fular alb strălucitor (en
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ele cu ușurința și grația pe care le are când hermeneutizează un basm sau un dialog din Platon. Are în mână patru pagini de note cu un scris mărunt și înghesuit. Ceea ce se întîmplă este fascinant. Acest studiu de logică aplicată este trecut într-un registru epic și dramatic. Timp de două ore, Noica reface itinerarul lui Sorel, marcând fiecare pas, recapitulând periodic, creând suspansuri, întreținînd tensiunea și stârnind curiozitatea, producând spectaculoase "răsturnări de situații", făcând din autorul logician un cavaler
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin râurile, lacurile și toate formațiunile idrografice în mic pe care le prezintează stradele iubitului nostru oraș. Atragem atenția onor. Primării asupra acestui inconvenient și sperăm că va binevoi a trezi pe d. antreprenor din nepăsarea sa față cu idrografia aplicată, a stradelor noastre. [3 noiembrie 1876] MOZAICUL AUSTRIAC ȘI TRIBUNALELE ROMÎNE Se știe că agențiile consulare din Orient, în care ne aflăm și noi, au prerogative cu totul escepționale, neutralizate întrucîtva în vremea mai nouă prin legiuirile noastre, dar ieșind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]