21,997 matches
-
obligație impusă prin lege, pe care mareșalul Antonescu o considera de o importanță strategică deosebită, avându-se în vedere că pe front erau sute de mii de oameni care aveau nevoie de alimente dar și datorită faptului că liniile de aprovizionare externe fuseseră aproape suprimate datorită războiului. Prin urmare, reputatul jurist și scriitor a primit în luna august a anului 1942 un plan de cultură care-l obliga să semene 8 hectare cu grâu, deoarece în scriptele Camerei Agricole apărea cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și roadele, căci toți gospodarii Orașului ne-au ajutat la aceasta și ne-au dat tot sprijinul”. e. „Trei zile orașul nu a avut pâine și alimente” Ioan Bontaș a dedicat sub-titlul al II-lea al capitolului „Ce am făcut”, aprovizionării Bârladului cu cele necesare subzistenței locuitorilor. La secțiunea „Pâine”, acesta a subliniat următoarele: „...lumea ascunsă văzând că s’a instituit o autoritate și că toți lucrează pe teren a început a eși din ascunzători. Populația era flămândă și a fost
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de către Primăriile respective”, or, după cum s-a putut observa în raportul primarului Bârladului ce l-am publicat în episodul anterior, în casieria instituției nu mai era nici măcar banala sumă de un ban! m. „La Bârlad se impun măsuri serioase de aprovizionare, de ajutorare și de refacere” Va fi angajat, oare, Primăria Bârlad premilitari și evrei? După strigătul de ajutor al edilului-șef Bontaș dar și al subprefectului de Tutova Gheorghe Dănăilă, trimis Ministerului de Interne cu adresa comună nr.1014/16
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ne putea apropia de normal”. Urmând cursul firesc al unui astfel de document, autorul (autorii) a(u) enumerat o lungă listă de necesități, printre care: „... asigurarea unor posibilități de transport prin acordarea a 2 camioane prin care ne asigurăm transportul aprovizionărilor cu articole de primă necesitate: zahăr, sare, chibrituri, etc.”. Pentru buna și cât de cât normala funcționare a uzinei electrice, morilor, mașinilor agricole dar și pentru o minimală satisfacere a cererilor populației, primăria și prefectura mai cereau: „...10 vagoane petrol
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că situația grea de la Bârlad era generală în țară. Iată ce se „indica” în acest document: „...din ordinul Domnului General Adjutant D. Dămăceanu, Ministru subsecretar de Stat, vi se aduce la cunoștință că Subsecretariatul de Stat al Aprovizionărei a organizat aprovizionarea Capitalei, prin convoaie de căruțe păzite de jandarmii unui batalion anume destinat acestui scop”. Frumos și mișcător început, dar nu era cel trebuincios bârlădenilor. Continuarea este și mai și: „...astfel, 2500-3000 de căruțe, plecate din direcțiuni și dela distanțe care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aprovizionărei comunei dvs. (subl.ns.)”. După debitarea acestor prostii la fel de folositoare unei grave crize alimentare ca și „leii sovietici”, înalt-competentul funcționar ministerial cerea următoarele: „... binevoiți, vă rugăm a raporta Ministerului măsurile pe care le-ați luat în acest scop, pentru aprovizionarea populațiunei (subl.ns.)”. o. „Am comunicat stației C.F.R. Bârlad necesarul de vagoane” După cum se știe, tenacitatea poate fi supărătoare dar de multe ori benefică mai ales atunci când e vorba de nevoile stringente ale unei comunități. Așa s-a întâmplat și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1608/13 noiembrie 1944, ce a fost trimisă de Primăria Bârlad acestui minister, în care se scriau următoarele: „...la ordinul Dv. telegrafic nr.11918/1944, avem onoare a vă raporta că am comunicat stației C.F.R. Bârlad necesarul de vagoane pentru aprovizionarea populației orașului Bârlad și județului Tutova, după cum urmează: zece vagoane sare; zece vagoane piatră de var; douăzeci vagoane var nestins; douăsprezece vagoane zahăr; patru vagoane sticlă de geamuri; zece cisterne petrol lampant și benzină; cinci cisterne motorină; un vagon produse
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
niciun discernământ. Amintirea cumplitei zile de 20 august 1944, nu s-a șters nici acum din memoria celor care erau pe atunci și mai trăiesc și astăzi: 130 de morți și peste 350 de răniți, din rândurile populației civile! p. „Aprovizionarea Armatei Roșii se va face numai cu acordul D-lui colonel Sidorov” Propoziția din inter-titlu care este, de fapt, un citat dintr-un „ordin circular”, n-a avut nicio acoperire practică în realitate. Ocupanții de la răsărit se „aprovizionau” și fără
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
loc între Domnul Ministru Președinte al Comisiei Române de Aplicare a Armistițiului (Savel Rădulescu - 1885-1970, diplomat de carieră, nepot și secretar particular al marelui Nicolae Titulescu, n.n.) și Domnul colonel Sidorov, Împuternicitul Frontului 2 Ucrainean, s’a hotărât ca toate aprovizionările cu materiale și subzistențe pentru Armata Rusă, să fie satisfăcute numai în urma cererii făcută de către Domnul colonel Sidorov și aprobată de Comisia Română pentru Aplicarea Armistițiului”. Bine-nțeles că Sidorov a obținut și o abatere importantă de la regulă. Iată care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tratatul economic româno german din 23 martie 1939 caruia i s-au adaugat și alte acorduri : acordul petrolului (mai 1940) prin care România devenea o “stație de benzină” ce funcționa automat în serviciul Germaniei, protocolul cerealelor (august 1940), acordul privind aprovizionarea trupelor germane (1941). În perspectiva Ministerul de Interne sau de la Apărarea Națională începuseră se intereseze de anumiți meseriași care însoțite de numeroase protocoale confidențiale încheiate de comisiile guvernamentale germano-române. o. Îmbogățiri ilicite În prostul și profund păgubitorul obicei al unor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu puțin timp primarul aprobase sacrificarea vitelor armatei în Abatorul comunal, imediat după cutremur totul se schimbase în rău. Catastrofa naturală provocase și o altă nenorocire, în afara distrugerii aproape totale a clădirii primăriei: moara comunală „Prutul” fusese grav avariată iar aprovizionarea cu făina necesară preparării pâinii cea de toate zilele devenise o mare și presantă problemă. Exact în ziua de 9 noiembrie, cu câteva ore înainte de data sinistrului, comandantul Regimentului 1 Vânători Argeș (ce-și avea tabăra de campanie în zona
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subofițer ce avea în ranița cu corespondență și adresa nr.21362. Iată ce solicita ofițerul superior: „...am 249 Tot la dosarul pe care l-am cercetat de la primul și ultimul document, am găsit și o mini-a nume aceea a aprovizionării Hușului cu pâine. Povestea a început pe 5 decembrie 1940, când onoare a trimite odată cu prezenta pe Serg. Major Popa Marin pentru a cumpăra după (sic!, n.n.) piața Huși cantitatea de 8.000 kgr. ceapă necesară pentru hrana acestui corp
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
10 lei, în care venea cu o soluție vizavi de lipsa pâinii din oraș. Cu certitudine, edilul șef a studiat cu mare atenție acest important act, de vreme ce a pus următoarea rezoluție: „Se va cere avizul Ministerului Coordonării (probabil, al coordonării aprovizionării, n.n.)”. Spre sfârșitul acestei evocări, vom vedea de câte avize a fost nevoie și pe unde a ajuns cererea mecanicului, pentru a putea fi pusă în aplicare. Dar, iată ce scrisese Jüng cu o frumoasă și îngrijită caligrafie: „Subsemnatul (...) vin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Naționale pentru a trimite un specialist care să avizeze asupra reparațiilor necesare, a verificărei technice a instalației sau asupra unei eventuale transformări, Ministerul cu ordinul (...) ne autoriză (sic!, n.n.) a lua orice măsuri vom crede de cuviință, numai să asigurăm aprovizionarea”. De aici reiese foarte clar că rigida birocrație românească s-a dat bătută atunci când a fost pusă în fața unei situații foarte grave. Primind dezlegare „de sus”, pragmaticul Onu îi informa pe cei de la București asupra măsurilor ce le luase pentru ca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de comandantul acestei subunități, maiorul Nicolae Trestioreanu, cerea primăriei „...un bon pentru ca Societatea de Petrol <<Distribuția>> să ne elibereze cantitatea de 600 kgr. gaz (petrol lampant, n.n.) necesar armatei”. De aici se poate constata că se impuseseră reguli stricte privind aprovizionarea cu produse petroliere, de vreme ce chiar și armata avea nevoie de aprobări de la instituțiile civile. În ianuarie 1940, România încă nu semnase „acordul petrolului” cu Germania nazistă, acesta urmând a se realiza în luna mai a acelui an, în schimb, era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
binefacerile măsurilor luate de Guvern, pentru stârpirea speculanților (...)”. De ce i se „pusese pata” pe catolici, comisarului-șef I. Balea, am aflat din documentul următor aflat la dosar. De fapt, „catolicii precupeți” nu respectau una dintre legile antisemite care interzicea evreilor aprovizionarea cu produse de orice fel înainte de ora 9, adică acești comercianți ar fi trebuit să-și retragă marfa de pe tarabe în momentul sosirii evreilor. Balea inserase în nota sa informativă faptul că populația românească era nemulțumită de această stare de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
retragă marfa de pe tarabe în momentul sosirii evreilor. Balea inserase în nota sa informativă faptul că populația românească era nemulțumită de această stare de fapt, ce „...ar trebui să înceteze, găsindu-se o modalitate de împiedicare”. Tot în spiritul interzicerii aprovizionării minoritarilor evrei, primarul Andrian trimisese Poliției orașului adresa cu numărul 8875, încă din 19 septembrie 1941, în care scrisese următoarele: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiți a da ordin personalului din subordine, pentru ca să nu mai permită evreilor de a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Repartiția spațială a ponderii raporturilor comerciale conturează în spațiul arab a două areale cu valențe periferice în raport cu marile spații economico-geografice din proximitate: arealul arabo-mediteraneean, în calitate de periferie sudică a U.E. și arealul arab de la Golful Persic, cu rol de periferie de aprovizionare cu hidrocarburi a marelui bloc geoeconomic estasiatic și totodată cu rol de racord interblocuri în conexarea relațiilor dintre spațiul european și cel asiatic. În domeniul integrării în organismele internaționale (regionale și mondiale) marea majoritate a statelor arabofone au manifestat o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
3,8% din comerțul Uniunii), fapt ce-i potențează rolul de racord comercial între Europa și Asia. Cartografierea orientării spațiale a importurilor de echipamente militare, relevă că o parte din statele Golfului Persic (Kuwait, Bahrain, Oman, Irak) au optat pentru aprovizionarea cu armament din S.U.A., o altă parte sunt orientate mai nou (după 2003) pe orbita Franței (Arabia Saudită, Qatar), iar E.A.U. speculează în interes propriu concurența de piață dintre S.U.A. și Franța. Într-un mod similar speculează și Marocul raporturile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile dominante ale economiei locale, condițiile igienico-sanitare din principalele unități de producție, implicațiile industrializării asupra structurilor socioeconomice tradiționale (problema Țarinei orașului), evoluția prețurilor pe piața locală, dar și modalitățile în care era realizată îndestularea (aprovizionarea) populației cu alimente de primă necesitate. Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor în teritoriu și celei demografice, vor oglindi perfect imaginile protagoniștilor principali ai lucrării noastre - băcăuanul român și cel evreu. Ultimul capitol
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și regulamentelor generale, conducea ședințele administrației locale, își exercita obligațiile ce-i reveneau din calitățile de ofițer de poliție judiciară și ofițer de stare civilă, administra proprietățile și stabilimentele comunale, răspundea de întocmirea bugetului, controla aparatul administrativ, se îngrijea de aprovizionarea localității ș.a. Având competențe deliberative și funcții reprezentative, consiliul comunal „era exponentul intereselor comune și putea elabora acte executorii, fără o prealabilă aprobare, în problemele ce cădeau în competența sa”. Consilierii aveau un mandat de patru ani și erau aleși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului - asupra căreia comuna nu avea titlu de proprietate; nu se știa care erau sursele de finanțare; lipsa aprobărilor din partea forurilor guvernamentale competente; în absența oricărui contract semnat între cele dou) părți, inginerul Budu a fost plătit din fondul de aprovizionare cu suma de 52.000 lei. La insistențele responsabililor din cadrul Ministerului de Interne, în anul 1924, primarul Leon Sakellary a inițiat demersurile privind realizarea planului de sistematizare al orașului - primul de acest fel din întreaga sa istorie. Urgentate de proiectul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au retras în Moldova, teritoriu ce a devenit centrul rezistenței naționale. Mai mult de un milion și jumătate de refugiați și aproape un milion de militari ruși s-au adăugat populației din această regiune, ceea ce a creat imense greutăți în aprovizionarea și cartiruirea lor. Orașele și satele erau înțesate de noii veniți. Această aglomerare a produs o criză fără precedent a locuințelor. Spre exemplu, Iașii, care la începutul războiului aveau aproximativ 75.000 de locuitori, înregistrau acum peste 300.000. Pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui Grigore Grigorovici, în perioada 1916-1918, „Bacăul a fost câmpul de luptă și lagărul cel mai rezistent”, „brațul armat” al orașului Iași, pe atunci, capitala României. Tot la Bacău au fost amplasate și centrele de pregătire pentru luptă, centrele de aprovizionare, precum și comandamentele a trei corpuri din Armata a IX-a a Rusiei. Întreaga producție a fabricii de hârtie Letea, precum și a întreprinderilor textile a fost destinată armatei. Importanța strategică a orașului este subliniată și de următoarele detalii: prin intermediul morilor „Filderman
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea orașului cu păcură, cu carne, cu lumânări, cu pâine, cu tutun ș.a. Acest tip de construcție bugetară ne indică faptul că economia locală era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]