4,155 matches
-
1948.25 În plus, România a acceptat o misiune de asistență tehnică (experți), care să asigure consultanță necesară modificării Legii nr. 168/1999. Fără îndoială, după părerea noastră, problema art. 62 a fost indusă de plângerea sindicală, dar și de argumentarea greșită a autorităților române, chiar și în cadrul Comisiei de aplicare a normelor O.I.M. Într-adevăr, conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, dacă greva legală a durat 20 de zile, fără ca părțile implicate să fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
despre etic] decât teorii ale eticii. De aceea, aceast] ramur] a filosofiei morale este cunoscut] sub denumirea de metaetic]; termenul sugereaz] c] nu suntem implicați în etic], ci o analiz]m, încercând s] stabilim ce este ea, ce reguli de argumentare i se aplic], in ce mod pot fi considerate judec]țile etice drept false sau adev]rate și pe ce se pot baza ele, în cazul în care exist] o asemenea bâz]. Realismul MICHAEL SMITH Realismul moral susține c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
își îndeplinește partea să de îndatoriri, dar ignorând consecințele sau roadele lor. Acțiunea reprezint] o necesitate universal], iar individul are „dreptul” (adhikara) doar de a înf]ptui o acțiune și nu de a se bucură de rezultatele acesteia (2.47). Argumentarea reiese din faptul c] nu acțiunea în sine subjug], ci ideea c] o persoan] este cauza, agentul și cel care savureaz] actul; ignorând modul de gândire al cauzalit]ții liniare, nici o acțiune nu poate fi atașat] eului, care este liber
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme de manifestare social], precum și de formare și dezvoltare a personalit]ții. Pentru a înțelege originea budist] a problemelor etice, trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz] tendința de abordare a fiec]rui discriminant în manier] particular]. Totuși, Mo Tzi ridic] o serie de ipoteze filosofice cu privire la conținutul lingvistic explicit al actului orientativ, afirmând c] este necesar] argumentarea conținutului tradițional. De ce ar trebui s] consider]m tradițiile și obiceiurile specifice ca fiind simbolul moralei (i)? De ce s] privim umanismul (ren) că pe o simpl] abilitate de interpretare, aplicabil] conduitei reprezentate prin tao? Orice abilitate de acest gen ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizeaz] o concepție mai adecvat] a rațiunii. Touși, chiar și aceste versiuni exagereaz] în preocuparea lor pentru funcțiile biologice deoarece concluziile lor nu s-ar susține altfel. Plecând de la aceast] premis] și în ciuda obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în baza contribuției pe care o pot avea la realizarea speranțelor și aspirațiilor umane („înflorirea” uman]), dețin potențialul necesar asigur]rii acordului și accept]rii larg r]spândite. În final, realizarea acestei accept]ri este o chestiune de persuasiune și argumentare, si nu de stabilire a unui fapt, fie el legal, politic sau științific. Idealul moral liberal își afl] expresia cea mai coerent] în doctrina drepturilor universale, putând fi realizat pe deplin doar într-un context politic în care aceste drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții, spre exemplu, un caz particular în care salvarea unor animale este posibil] doar prin simplificarea unui ecosistem, este necesar] g]sirea unui compromis sau a unei soluții compensatorii. Argumentarea eticii mediului Este ușor de evaluat în ce const] atracția pentru afirmația c] ființele umane sunt valoroase din punct de vedere moral. În mod evident, ele sunt valoroase datorit] faptului c] au anumite interese care pot fi lezate sau promovate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului c] modurile variate prin care universaliștii explic] dezacordurile etice sunt suficiente pentru a explica diferențele specifice despre care este vorba. (Pentru o alt] strategie de argumentare care se bazeaz] mai mult pe o analiz] a înțelesului judec]ților morale, vezi Harman, 1975.) O diferenț] etic] aparent] și izbitoare care ar putea fi alegerea perfect] pentru acest tip de argument are leg]tur] cu accentul pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se contrazice, s] admit] c], dac] acestea ar avea loc, ar trebui s] fac] același lucru. Faptul c] judec]țile noastre morale trebuie s] se extind] la situații identice, atât ipotetice, cât și actuale, este un instrument important în argumentarea moral] (Hâre, 1981, pp. 112 și urm.). Dar nimic din toate acestea nu implic] faptul c] studentul lui Sartre ar fi îndrept]țiț s] între în contradicție cu altcineva în aceeași situație care ar acționa diferit; ar putea s] considere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indiferent dac] are sau nu convingeri religioase. Bineînțeles c] Bertrand Russell știa c] a ucide este un lucru r]u în ciuda ateismului s]u bine-cunoscut. În primul rând, considerarea acestui lucru drept un simplu façon de parler ar necesita o argumentare peste m]sur] de conving]toare. În al doilea rând, negând posibilitatea justific]rii concepțiilor morale f]r] a apela la Dumnezeu, atitudinea în chestiune atrage dup] sine respingerea fiec]rei teorii nonteiste despre etic]. Kant, de exemplu (precum și mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod corect la r]spundere sau r]spl]țiț, întrucat nimeni nu ar mai fi demn de pedeaps] sau laud]. Sancțiunile sociale care s] fie impuse asupra celor devianți social ar r]mane inc] necesare, dar ar necesita o argumentare rațional] diferit] de aceea cu care oper]m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi respins], firește, dac] se demonstreaz] c] exist] justific]ri adecvate). Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferențe mai mari de un punct, cazurile contrare fiind mediate de președintele comisiei de examinare, hotărârea sa fiind definitivă. ... Articolul 14 (1) Lucrarea practică pentru programele de calificare/recalificare constă în executarea unei lucrări de specialitate, urmată de prezentarea și argumentarea operațiilor efectuate. Comisia de examinare stabilește pentru fiecare participant, dintre temele anunțate, lucrarea de specialitate pe care acesta urmează să o realizeze individual. În cazul în care programul de formare profesională prevede realizarea unui proiect, lucrarea practică se alege de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153414_a_154743]
-
examinare din tematica proiectului. (2) Lucrarea se realizează în fața comisiei de examinare și se desfășoară în condiții cât mai apropiate de condițiile reale de muncă, de regulă în aceleași spații în care s-a desfășurat și pregătirea practică. Prezentarea și argumentarea lucrării practice nu pot depăși 20 de minute. ... (3) Notă finală se stabilește ca medie aritmetică a notelor acordate în foaia de notare de către cei doi membri ai comisiei de examinare, cu excepția președintelui, si se consemnează în catalogul cu rezultatele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153414_a_154743]
-
diferențe mai mari de un punct, cazurile contrare fiind mediate de președintele comisiei de examinare, hotărârea sa fiind definitivă. ... Articolul 14 (1) Lucrarea practică pentru programele de calificare/recalificare constă în executarea unei lucrări de specialitate, urmată de prezentarea și argumentarea operațiilor efectuate. Comisia de examinare stabilește pentru fiecare participant, dintre temele anunțate, lucrarea de specialitate pe care acesta urmează să o realizeze individual. În cazul în care programul de formare profesională prevede realizarea unui proiect, lucrarea practică se alege de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153420_a_154749]
-
examinare din tematica proiectului. (2) Lucrarea se realizează în fața comisiei de examinare și se desfășoară în condiții cât mai apropiate de condițiile reale de muncă, de regulă în aceleași spații în care s-a desfășurat și pregătirea practică. Prezentarea și argumentarea lucrării practice nu pot depăși 20 de minute. ... (3) Notă finală se stabilește ca medie aritmetică a notelor acordate în foaia de notare de către cei doi membri ai comisiei de examinare, cu excepția președintelui, si se consemnează în catalogul cu rezultatele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153420_a_154749]
-
includă: 1. Rezumat; Descrie scopul proiectului și rezultatele obținute în cursul perioadei de desfășurare a proiectului și maniera în care aceste rezultate contribuie la realizarea obiectivelor proiectului. Acesta plasează realizările proiectului în contextul general al dezvoltării regionale. Obiectivele proiectului și argumentări Descrie mobilul proiectului, problema abordată și importanța ei în dezvoltare; relația proiectului cu alte activități în desfășurare, din același domeniu; explică implicarea altor instituții în implementarea proiectului. 2. Metode și rezultate; Redă pe scurt metodologia și prezintă informația odată cu analiza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154027_a_155356]
-
curând un context of invention (construction, imagination), în locul unui context of discovery. Dar procesul de substituire metodologică (nu de negare; e important faptul că cele două direcții istoriografice coexistă), care se poate baza până la un punct pe formele deductive ale argumentării logice, nu are loc în interiorul unei filosofii a justificării (context of justification), construite pe concepția clasică a adevărului (unic și privilegiat), ci al unei filosofii a cunoașterii plurale a obiectului științific (Topolsky 20). Reluarea în cadrul școlii de la Annales a temei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
decisiv noua teologie, care nu avea cum să asimilize complet planul greco-roman al civilizării lumii și religia militară, dar politeistă, a legiunilor romane. Noua spiritualitate, bazată pe ideea de întrupare a divinului - imaginea filială - avea să rezolve cu o altă argumentare, nu fără rezistență, crizele religioase și politice pe care imperiul lui Constantin I le moștenea. Creștinismul apare ca o soluție spiritual-religioasă de gestionare a puterii și a forțelor sociale, de unificare socio-culturală și politică în jurul ideii de Mântuire. Instituția imperială
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în ipostaza sa cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu un gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de cercetare al lucrării. Potrivit reglementărilor dictaturii judicativului, doar judecata este semnificativă întru adevăr. Dar judecata (potrivit lui Aristotel, logos apophantikos, "enunțare" al cărei conținut, ca gând, poate fi "comunicat") intră în structuri discursiv-cognitive ample, anume în "raționament" (logismos) și în "argumentare" (logikos syllogismos), care este tot raționament, dar unul special, fiindcă premisele sale nu sunt adevăruri necesare (ca în demonstrație, apodeixis), ci aserțiuni, anume propoziții care pot fi adevărate în aceeași măsură în care pot fi false. De asemenea, judecata leagă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
leagă "cuvintele", cum spune Aristotel, luând astfel fie forma afirmației, fie pe cea a negației; cuvintele prinse în legătură dobândesc funcție de "subiect" și de "predicat". Această structură "logică" simplă, S P, constituind judecata, se va regăsi în raționament și în argumentare, prin urmare, în orice tip de discurs (orice discurs păstrând cele trei sensuri: de gând, rostire, făptuire). În raționament, în sensul multiplicării celor două funcții "logice"; pornind de aici, operația principală a unui discurs va consta în căutarea și găsirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mediu, cum îi spune Aristotel (fără a fi vorba de o depășire a celor două poziții sau funcții logice originare, de subiect și de predicat); astfel, prin respectarea unor reguli referitoare la această operație, este structurată și "realizată" analitica. În argumentare, structura S P se va regăsi în sensul reorizontalizării tematice a subiectului și predicatului logic (în sens fenomenologic, acte "subiectiv-obiectuale" pe mai multe trepte, în mai multe orizonturi), ceea ce înseamnă deschiderea unor perspective noi asupra lor, diferite de cea propriu-zis
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]