13,008 matches
-
ca pe vrăjmașul lor (...). . Ce spune istoria? Cercetările făcute de arheologi la Olympia pun în evidență faptul că Jocurile ar fi putut avea loc mai devreme de 1370 î. Hr. Începând cu perioada geometrică (secolele IX-VIII î. Hr.) apar probe istorice și arheologice cu privire la Jocurile Olimpice. . Ceea ce este cu totul remarcabil și deloc suficient subliniat - remarca aparține lui M. Druon - este numărul de date necesare pentru resconstituirea istorică. Începând cu 884 î. Hr., când Ifitos și Licurg dau Jocurilor noi reglementări, stabilind periodicitatea lor la
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la Jocurile Olimpice nu mai necesita prezența zidurilor și a porților în jurul cetății. În zilele noastre, a atinge excelența înseamnă a concura întâi cu sine și apoi cu ceilalți. CAPITOLUL II OLIMPISMUL MODERN 1. DESCOPERIREA OLYMPIEI Până la începutul secolului trecut, situl arheologic al Olympiei nu era cunoscut; era doar o masă de ruine, la care și-a adus contribuția fluviul Alpheos și Kladeos ce și-au schimbat cursul de nenumărate ori. O contribuție importantă la masa de ruine a avut-o și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
zonă nu puteau să-și dea seama de valoarea vestigiilor istorice. Aceștia trebuiau să se mulțumească cu lectura textelor lui Pausanias și ale altor autori antici, care au făcut descrieri minuțioase. Olivier Sauchon a presupus că primele cercetări și săpături arheologice au început în 1829, cu ocazia războiului grec de independență, când Franța a trimis o misiune științifică formată din ingineri, arheologi și artiști pentru a întreprinde cercetări asupra monumentelor din Olympia. După 6 săptămâni de săpături echipa condusă de Abel
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
atunci, au fost trimise la Muzeul Luvru cu aprobarea Adunării Naționale Elene. Nu mult după aceea interesul Franței pentru săpăturile din zonă s-au stins, cedând locul Germaniei, care, în 1875 a încheiat un acord cu guvernul grec pentru cercetări arheologice la Olympia, campania de săpături fiind finanțată de guvernul german. În perioada 1875-1885, în care misiunea arheologică s-a aflat sub conducerea istoricului Ernst Curtius s-a descoperit un mare număr de edificii și ansambluri, precum și un număr impresionant de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Franței pentru săpăturile din zonă s-au stins, cedând locul Germaniei, care, în 1875 a încheiat un acord cu guvernul grec pentru cercetări arheologice la Olympia, campania de săpături fiind finanțată de guvernul german. În perioada 1875-1885, în care misiunea arheologică s-a aflat sub conducerea istoricului Ernst Curtius s-a descoperit un mare număr de edificii și ansambluri, precum și un număr impresionant de monede, inscripții și obiecte de ceramică. Cu această ocazie, s-au descoperit și numeroase fragmente ale templului
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirile succesive ale Perșilor, ale Macedonenilor, ale Dacilor, și ale Romanilor, deveniți Bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc 8 cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, dispare ca atare odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Este parțial reclădită în secolul XI odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
ele și pot face parte din aceeași perioadă istorică, din aceași cultură materială. La vârsta de 18 ani, s-au împlinit visele adolescentului, pe Măgura Gumelnița descoperind un important set de materiale străvechi. Dându-și seama de valoarea acestor piese arheologice descoperite, Barbu Ionescu le va dona Muzeului Național de Antichități. Acest lucru se va întâmpla în anul 1924. Pentru gestul său, marele arheolog și profesor universitar, Vasile Pârvan i-a trimis o scrisoare prin care-i mulțumea pentru donație. Alertând
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
silex, ori alte obiecte preistorice. Locuitorii Olteniței, văzându-l cu rucsacul în spate, în căutare de vestigii, ale trecutului îndepărtat îl porecliseră ”Ciobarul”. Fiind de profesie contabil, Barbu Ionescu nu-și neglija locul de muncă, dar nu stagna nici cercetareea arheologică, devenită o pasiune primordială. Ca o corolare a întregii activități arheologice, a fost creearea Muzeului de Istorie Veche la Oltenița. În acest scop, Barbu Ionescu va face o donație oficială, prin care cele 902 piese arheologice, proprietate personală, descoperite în
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
în spate, în căutare de vestigii, ale trecutului îndepărtat îl porecliseră ”Ciobarul”. Fiind de profesie contabil, Barbu Ionescu nu-și neglija locul de muncă, dar nu stagna nici cercetareea arheologică, devenită o pasiune primordială. Ca o corolare a întregii activități arheologice, a fost creearea Muzeului de Istorie Veche la Oltenița. În acest scop, Barbu Ionescu va face o donație oficială, prin care cele 902 piese arheologice, proprietate personală, descoperite în decursul anilor de cercetare pe teren, vor fi trecute în posesia
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
nu stagna nici cercetareea arheologică, devenită o pasiune primordială. Ca o corolare a întregii activități arheologice, a fost creearea Muzeului de Istorie Veche la Oltenița. În acest scop, Barbu Ionescu va face o donație oficială, prin care cele 902 piese arheologice, proprietate personală, descoperite în decursul anilor de cercetare pe teren, vor fi trecute în posesia locuitorilor orașului Oltenița. Prin înființarea muzeului, automat a devenit și director al lăcașului de cultură, pe care l-a condus până în 1968. În cei 10
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
a devenit și director al lăcașului de cultură, pe care l-a condus până în 1968. În cei 10 ani cât a condus Muzeul de Arheologie sin Oltenița, acest entuziast și pasionat cuceritor al trecutului din zonă a deschis numeroase șantiere arheologice, cum sunt cele de la: ”Renie” - Oltenița, Măgura Gumelnița, Căscioarele, Chirnogi, Budești, Radovanu, Mitreni, Ulmeni, Vlădiceasca, Sultana. După pensionarea sa, a rămas în cadrul Muzeului, ca restaurator și cercetător al trecutului istoric oltenițean. Atâta timp cât sănătatea i a permis, domnul Barbu Ionescu a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Ionescu a lucrat cu pasiune la muzeul pe care l-a înființat și condus, până în 1975, când a fost pensionat și au apărut primele semne ale bolii, care-l va răpune. Printre cei care iau fost alături, atât în cercetările arheologice, cât și în alte împrejurări, amintim pe Vladimir Dumitrescu, marele arheolog, Sebastian Morintz, Silvia Marinescu - Bâlcu, George Trohani. Iată , ce spune Vladimir Dumitrescu în lucrarea intitulată ”Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul Raional Oltenița”, al căror autori sunt Silvia Marinescu Bâlcu
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
e vorba de o invenție fără precedent, deoarece aceste tradiții prelungesc, cel puțin în parte, o moștenire a epocii de piatră. Timp de vreo două milioane de ani, paleantropii au trăit în special din vânat, pescuit și cules. Dar primele indicații arheologice privind universul religios al vânătorului paleolitic se leagă de arta parietală franco-cantabrică (~ 30000). În plus, dacă examinăm credințele și comportamentele religioase ale gintelor de vânători contemporani, ne dam seama de imposibilitatea aproape totală de a demonstra existența sau absența credințelor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Filipine etc.) sau craniul și oasele lungi (samoyezii etc.); la anumite populații din Sudan tânărul, după ce și-a doborât primul vânat, mânjește cu sânge pereții unei peșteri. Câte din aceste credințe și din aceste ceremonii pot fi identificate în documentele arheologice pe care le avem la dispoziția noastră? Cel mult ofrandele de cranii și oase lungi. Nu vom putez insista niciodată îndeajuns asupra bogăției și complexității ideologiei religioase a popoareloi de vânători și asupra imposibilității aproape totale de a demonstra sau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de patru din acele obiecte misterioase numite "sceptre" (op. Cit., p. 63). Deci, cel puțin unele morminte indică în mod indubitabil credința într-o continuare post-mortem a unei activități anumite 1'. 8 Leroi-Gourhan, Leș religions de la prehistoire, p. 54. 9 Descoperirile arheologice recente au arătat că hematitul se extrăgea într-o mină din Swaziland acum 29000 de ani, și în Rodezia acum 43000 de ani. Exploatarea hematitului în aceste mine din Africa s-a prelungit timp de mii de ani. Descoperirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cealaltă, va "cere un soț", ceea ce va provoca moartea unui tânăr al tribului.14 Ne oprim aici cu analiza simbolismului religios pe care îl conține o înmormântare în comunitatea Kogi. Dar e important să subliniem că, abordat exclusiv la nivel arheologic, acest simbolism ne este tot atât de inaccesibil ca și cel al unei sepulturi paleolitice. Particularitatea documentelor arheologice limitează și sărăcește "mesajele" pe care sunt susceptibile de a le 12 C. Reichel-Dolmatoff, "Notas sobre el simbolismo religioso de los Indios de la Sierra
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aici cu analiza simbolismului religios pe care îl conține o înmormântare în comunitatea Kogi. Dar e important să subliniem că, abordat exclusiv la nivel arheologic, acest simbolism ne este tot atât de inaccesibil ca și cel al unei sepulturi paleolitice. Particularitatea documentelor arheologice limitează și sărăcește "mesajele" pe care sunt susceptibile de a le 12 C. Reichel-Dolmatoff, "Notas sobre el simbolismo religioso de los Indios de la Sierra Nevada de Santa Marta", Razon y Fabula, Revista de la Universidad de los Andes, nr. l (1967
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
avansa spre Australia și Patagonia, când s-au făcut simțite efectele colonizării europene și ale revoluției industriale. Propagarea cerealiculturii vehiculează ritualuri, mituri și idei religioase specifice. Dar nu e vorba de un proces mecanic. Chiar reduși, cum suntem, la documente arheologice - altfel zis, necunoscând semnificațiile religioase, în primul rând miturile și ritualurile - constatăm diferențe, uneori destul de importante, între culturile neolitice europene și sursele lor orientale. E sigur, de exemplu, că cultul taurului, atestat de numeroase imagini în regiunile danubiene, provine din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acest complex cultural și-a făcut apariția în Grecia mai târziu decât în Semiluna Roditoare, în Siria, în Cilicia sau în Palestina. Nu știm încă, deocamdată, care a fost "impulsul inițial" al acestei culturi 43. Dar nu există vreo dovadă arheologică pentru a indica un aflux de imigranți veniți din Asia Mică, în posesia plantelor cultivate și a animalelor domestice 44. Oricare ar fi originea sa, "civilizația europeană arhaică" s-a dezvoltat într-o direcție originală, care o distinge atât de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Ar fi de prisos să enumerăm toate documentele neolitice susceptibile de o interpretare religioasă. Vom face uneori referiri la ele evocând preistoria religioasă a anumitor zone nucleice (Mediterana, India, China, Asia de Sud-Est, America Centrală). Menționăm de acum că, reduse doar la documente arheologice, și fără luminile aduse de către textele sau tradițiile anumitor societăți agricole, tradiții încă vii la începutul secolului, religiile neolitice riscă să pară simpliste și monotone. Căci documentele arheologice ne prezintă o viziune fragmentară și, în fond, mutilată a vieții și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
India, China, Asia de Sud-Est, America Centrală). Menționăm de acum că, reduse doar la documente arheologice, și fără luminile aduse de către textele sau tradițiile anumitor societăți agricole, tradiții încă vii la începutul secolului, religiile neolitice riscă să pară simpliste și monotone. Căci documentele arheologice ne prezintă o viziune fragmentară și, în fond, mutilată a vieții și a gândirii religioase. Am văzut ce ne revelă documentele religioase ale primelor culturi neolitice: culte ale morților și ale fertilității reprezentate prin statuetele zeițelor și ale zeului furtunii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
luăm în considerare o societate contemporană de cultivatori primitivi ca să ne dăm seama de complexitatea și bogăția unei religii articulate în jurul ideilor de fertilitate chtoniană și de ciclu viață-moarte-postexistență49. De altfel, îndată ce primele texte vin să se adauge la documentele arheologice din Orientul Apropiat, se constată în ce măsură ele revelează un univers de semnificații nu numai complexe și profunde, ci totodată îndelung meditate, reinterpretate și adesea pe cale de a deveni obscure, aproape de neînțeles, în anumite cazuri, primele texte care ne sunt accesibile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ne sunt accesibile reprezintă amintirea aproximativă a unor creații religioase imemoriale, devenite desuete sau pe jumătate uitate. E important să nu pierdem din vedere că grandioasa spiritualitate neolitică nu e "transparentă" prin documentația de care dispunem. Posibilitățile semantice ale documentelor arheologice sunt limitate și primele texte exprimă o viziune a lumii puternic influențată de ideile religioase solidare cu metalurgia, cu civilizația urbană, cu regalitatea și cu un corp sacerdotal organizat. Dar dacă edificiul spiritual al neoliticului 50 nu ne mai este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ornamentale, relevate pe vasele și obiectele din bronz, este uneori susceptibilă să lărgească sensibil cunoașterea unei religii preistorice; dar aceasta se verifică începând cu ceramica pictată și mai ales cu epoca metalelor. 50 Ne referim, de bună seamă, la neoliticul arheologic din Orientul Mijlociu și din Europa. 51 Cf. M. Eliade, Forgerons et alchimistes, p. 20. 52 R. C. Forbes, Metallurgy în Antiquity, p. 401. Cea mai îndelungată revoluție: descoperirea agriculturii. Mezoliticul și neoliticul situație la hittiți: un text din secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
idei și practici megalitice sunt atestate la populații împărtășind o mare varietate de forme sociale, de structuri economice și de instituții culturale 26. Analiza complexului megalitic efectuată de Heine-Geldern își păstrează încă valoarea. Dar ipotezele sale despre unitatea culturilor megalitice arheologice și contemporane sunt azi contestate sau pur și simplu ignorate de un mare număr de cercetători. Problema "continuității" complexului megalitic este considerabilă și trebuie să rămână deschisă. Căci, așa cum se exprima recent un autor, e vorba de "cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]