3,728 matches
-
intră în joc, individul cu predispoziții creatoare (poetul liric, mai cu seamă) realizează că "în posesia fizică se exasperează și mai mult nevoia contopirii și se face dovada impenetrabilității absolute dintre oameni", și asta deoarece "fiecare e o imensă solitudine; astru condamnat să călătorească pe cer fără a se întâlni cu altul". Asemenea perspectivă pesimistă, "gnostică", atribuită de Lovinescu poetului îndrăgostit (mai exact: alter-ego-ului său ficțional, fie că se numește Andrei, fie Bizu, fie Eminescu), o jignește însă pe Mite, femeie
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935: "Lovinescu vede pe Eminescu sub imaginea tradițională, de figură cantonată în absolut, fără legături posibile cu imperfecta condiție obștească, așa cum am moștenit-o de la Maiorescu. Veridic sau nu, chipul de astru dezorbitat printr-o aventură sentimentală al poetului ne este mai dinainte cunoscut". 108 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 560). 109 Mihai Zamfir
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
etc. influențează puternic pământul, perturbându-i adesea nu numai scoarța terestră, ci și “măruntaiele”. De aici, și coincidența cutremurelor și a altor calamități naturale: secete, inundații, foamete, epidemii etc. Atât materia vie, cât și cea moartă de pe pământ depind de astrul diurn, despre care se știe încă foarte puțin, cu toate progresele științei și tehnicii actuale. Iată care sunt principalele fenomene care preced sau însoțesc cutremurele de pământ, potrivit cercetătorilor științifici (seismologi, geofizicieni, meteorologi etc.): * Petele solare. Apar sub forma unor
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
al ziarului „Ceahlăul” din Piatra Neamț. Va mai colabora la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tomis” ș.a. În 1965 are loc premiera piesei Iubesc pe al 7-lea, comedie cu... Petrești, la Teatrul „Barbu Delavrancea”, iar prima plachetă de versuri, intitulată Astrul nimănui, îi apare în 1970. Ș. se afirmă inițial într-o publicistică ce varia între reportaj și eseu, apoi - în climatul de oarecare deschidere ideologică de după 1964 - e pasionat de teatru, în care cultivă o binevenită poezie a cotidianului, pretutindeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
de specialitate. Alte compuneri dramatice i-au rămas în reviste: Saltul de panteră („Argeș”, 1968), Ringul de dans („România literară”, 1969). A mai compus scenarii de film: Ora zero (1979), Cursa cu obstacole (1980), ambele ecranizate de Nicolae Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
de Nicolae Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Tia Șerbănescu, Coerența mesajului poetic, TR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Tia Șerbănescu, Coerența mesajului poetic, TR, 1978, 9; Dan C. Mihăilescu, Echilibrul poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12; Magda Ursache, „Astrul nimănui”, CRC, 1970, 50; Constantin Pricop, „Astrul nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Tia Șerbănescu, Coerența mesajului poetic, TR, 1978, 9; Dan C. Mihăilescu, Echilibrul poeziei, LCF, 1978, 16; Fănuș Băileșteanu, „Cuvinte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
din exil, Pavel Chihaia Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Statutul femeii în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
versul, mai ales în volumele A cincea esență (1989) și Kaspar Hauser (1991). Poemele au o respirație amplă, vizionar-epopeică asupra genezei, la care omul este părtaș ca unealtă a răului („Triumf al Răului ce și-a ales sediul în spirit” - Astrul nomad), iar poetul se simte nevoit a ispăși „nevrednicia verbului” de a fi „părtaș la peanul luminii” și nesăbuința de a se lua la întrecere cu vocile tenebrelor („De plânge Demiurgos...”). Orfismul, de care vorbea cu îndreptățire I. Negoițescu, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
întunericului nostru strălucește mereu soarele Dreptății, ca un far dătător de speranță. Dacă ne plecăm privirea, valea cea neagră ne dezvăluie pămîntul ei noroios, dar dacă ne-o ridicăm, întîlnim razele strălucitoare ale soarelui, care ne umple de bucurie. Totuși, astrul zilei nu stă pe loc, în zadar am aștepta să căpătăm de la el mîngîiere la miezul nopții! Moneda asta îmi vorbește cu înțelepciune și cu bunătate, dar mă umple de mîhnire totuși. O să plec de lîngă ea, căci mă tem
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
speciale, iar pe de alta, începerea postului. Sfântul Ioan Cassian precizează că momentul răsăritului soarelui avea un mare rol în fixarea începutului slujbelor bisericești. Acest fapt demonstrează că cel care stabilea aceste date trebuia să aibă cunoștințe temeinice despre mersul astrelor și despre întocmirea calendarului. Însă uniformitatea pascală dorită și indicată de Sinodul I ecumenic nu s-a obținut pe deplin, datorită deosebirilor de dată a prăznuirii Paștilor între Roma și Alexandria. Aceste deosebiri se acutizează în a doua jumătate a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pare de-a dreptul incredibil că aceeași scenă ar mai suporta să fie populată cu hățișul încâlcitelor nimicuri disperate și omenești. Scena finală a spectacolului Personajele sunt transe... se slujesc de actori, istovindu-i ca pe niște hipnotizați. Asemeni unor astre, ele nu au umbră, diferența dintre ele fiind de luminiscență; strălucesc întunecos ori resemnat, jucăuș sau epuizant, pâlpâind agonic ori consolator, zadarnic fremătând ori gratuit patetic. Se autodevoră iradiind. Prezența lor fiind lipsită de corporalitate; pur și simplu ele fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
transpare din comportarea lui nu e însă regizat, ci cât se poate de autentic. Realizez brusc că esența acestui talent este tocmai extraordinarea intensitate a comunicării cu echipa. Proiectele sale țin de conjuncția mai mult sau mai puțin favorabilă a astrelor. Oare acolo sus există cineva care să-i iubească îndestul pe artiști ca să audă bătaia inimii lor și să aibă grijă de starea lor de spirit? Dar, să fim optimiști: luni 10 septembrie, Alexa Visarion a fost numit director la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cobor!...»’’ Cineva mi-a ascultat ruga și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul soarelui și începutul unei noi zile. Luna cu întreg alaiul ei de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
geniu al omenirii progresiste”, „părinte iubit al celor ce muncesc”. Se publică un articol al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, comunicatul guvernului sovietic, buletinele medicale privind starea sănătății lui Stalin. Panegirice semnează Sanda Faur (Cu noi vei fi mereu) și Ion Istrati (Astrul care nu apune). Traduceri se fac mai ales din literatura sovietică sau din literaturi ale țărilor „lagărului socialist”, uneori și din Schiller (Al. A. Philippide) sau Lenau (Nicolae Labiș și Nicolae Țațomir). Preluând rubrici și tehnici redacționale de la „Viața românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
conformează acestora, pentru ca să fie unul și același lucru cu ea”. Un alt punct important în lucrarea boeziană este surprinderea a trei modalități sau părți, în care se exprimă puterea muzicii: acestea sunt muzica mundana (corespunde armoniei dintre părțile cosmosului, mișcarea astrelor, succesiunea anotimpurilor, etc.), muzica humana (corespunde armoniei dintre membrele corpului și legăturii dintre suflet și trup) și muzica instrumentalis (cea produsă artificial de instrumentele muzicale). Cele trei muzici sunt expresia unicei armonii arhetipale (vis musica). Această tripartiție a constituit baza
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
supus judecății critice comune. O variantă a charismei o găsim frecvent în societățile tradiționale: presupunerea unor mecanisme de transmitere a „adevărului” de către forțe supranaturale, fie prin intermediul celor înzestrați cu un har special - sfinți, preoți, prezicători-, fie prin intermediul unor „semne” - conjunctura astrelor, vise, fenomene meteorologice, configurația măruntaielor păsărilor - descifrate de specialiști care „știu” tehnica interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criterii sunt prin conținutul lor tipic aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor unei gâște este absolut independentă în raport cu orice alegere umană și, în consecință, aleatorie. În al doilea rând, fiind exterioare alegerii propriu-zise, nereferindu-se la nici unul dintre aspectele intrinseci ale acesteia, elimină complet recursul la cunoaștere. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
astfel o mutație structurală în procesul alegerii. Într-o problemă importantă, utilizarea de criterii cognitive,care iau în considerare șansele de reușită, efectele și consecințele secundare, produce un nivel ridicat de incertitudine; utilizarea unui criteriu noncognitiv - așa au vrut întâmplarea, astrele, destinul - nu mai este de natură să producă incertitudine. Atunci când decizia de a declara sau nu războiul este delegată oracolului, nici o informație despre condițiile viitoarelor lupte nu mai este relevantă și deci nici nu va mai apărea incertitudinea legată de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
descoperit modul obștesc de producere a unui fenomen, se poate prevedea și prezice Îndeplinirea lui viitoare, care se va Înfăptui Îndată ce condițiile În care el apare se vor reproduce. Eclipsele, trecerea planetelor mai apropiate de Soare decât Pământul pe discul astrului central, lungirea unui drug de fier expus la căldură, producerea acidului carbonic prin arderea cărbunelui, Încârcirea (atrofierea) organelor care nu mai slujesc la nici o trebuință, congestia cerebrală În urma unei băi luate cu stomacul Încărcat, alegerea sforțării celei mai mici din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omenească de înțelegere așa cum sunt cuvintele lui Pavel: cele ce ochiul nu a văzut și urechile nu au auzit și la inima omului nu au ajuns, câte a pregătit Dumnezeu celor ce-L iubesc (I Cor. 2, 9), ci și astrele, cum spune Dumnezeu lui Avraam că nu poate să le numere (Fac. 15, 5). Și încă zice: Cine va putea număra nisipul mărilor și picăturile de ploaie (Înț. Sir. 1, 2). 31 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Dacă Dumnezeu n-ar avea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 217) „Atunci drepții vor străluci ca soarele (Mt. 13, 43), dar, mai bine spus, mai mult decât soarele. A spus atâta, nu pentru că atâta va fi lumina lor, ci pentru că nu cunoaștem o lumină mai strălucitoare decât a acestui astru; a vrut să înfățișeze strălucirea viitoare a sfinților cu ajutorul unei străluciri cunoscute nouă. Pentru că și pe munte, când evanghelistul a spus că a strălucit ca soarele, pentru aceeași pricină a grăit așa. Că lumina de pe Tabor era mai mare decât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]