5,096 matches
-
și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei imagini statice, apare preponderent în prezentarea naturii alese a tinerilor. Pasajele acestea sunt însă reduse și se întâlnesc cu predilecție în baladele fantastice, mai rar în colinde. Atunci când alternează cu alte timpuri verbale, perfectul compus consti¬tuie planul secund al tabloului temporal, cu care intră în raport dimensiunea arhetipală. În colinda voinicului înghițit de șarpe, intrarea în mit este marcată de prezentul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
marcat de căderea potcoavelor cailor, ca semnal al pătrunderii într-un spațiu sacru, în care acțiunile nu se înfăptuiesc sub puterea hazardului, ci ca urmare a unui scenariu ce trebuie îndeplinit punct cu punct. Același scenariu inițiatic este urmat în balada celor trei fete plecate la cules de flori, în cazul mezinei succesul mutației ontologice fiind marcat de imperfect: „Fata cea mai mică/ Rătăci p-o luncă./ Dar ea n-auzea/ Nici câinii lătrând,/ Nici cocoși cântând”. Perceperea interioară descrisă prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
concentrice ale sacrului și luarea spațiului în posesie sunt faptele menite la nivel ritual și feciorul le urmează în pasul amețitor al ființelor suprana¬turale. Structura stilistică „Departe, vere, departe,/ Niji departi, nici aproape/ Tocmai calea jiumătate...”, foarte frecventă în balade, constituie o localizare a spațiului sacru prin supradimensionarea distanței care nu trebuie măsurată cu mijloace specifice profanului (nici departe, nici aproape). Calea jumătate are un punct de referință ambiguu în absența destinației precise, iar aceasta sintagmă are funcția poetică de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
intrarea în mit. Fertilitatea lumii trebuia obținută de la zeii vegetaționali și, de aceea, tabuul hranei deschidea seria actelor de separație. Copii rătăcitori prin pustietatea minerală, din basmul cules de Ovidiu Bîrlea în Bughea de Sus, Argeș, în fecioara sălbăticită din balada Iovan Iorgovan sau cea din basme, izolată în pădure au omologi, de exemplu, în neofiții înfometați și însetați, cum sunt cei din tribul Yuri, Yamana, din Țara de Foc, triburile indiene din California de Vest sau Narriniyerii. Numeroasele basme despre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al formării omului. Filiația creației în scenariul inițiatic autohton explică imaginea diluviului strunit de fecioara în leagănul mitic, în colindele de fată mare, sacrificiul animalului totem la masa ceremonială de la nunta sacră, uciderea șarpelui din care apare musca columbacă, în balada lui Iovan Iorgovan, recupe¬rarea aștrilor din dimensiunea infernală. Ritualul inițiatic al populației karadjeri din Australia este, ca majoritatea acestor rituri de trecere, profund marcat de semnificația cosmogonică. O apropiere spirituală de cultura noastră arhaică este dată de așezarea celor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colibă specială, ca în cazul multor triburi din America de Nord (Shushwap, Wintun și altele), din Brazilia (Corodo), din Noile Hebride, din Insulele Marshall, cât și la Veddah și la câteva triburi africane”. Coliba, a cărei ipostază supraîncărcată de sacralitate este argeaua în baladele românești, a fost identificată ca spațiu inițiatic și la tribul australian thompson. Pătrunderea treptată în sacru necesită o vigilență supraomenească pentru a depăși morbul somnolenței, proba atât de familiară din basmele românești având o punere în scenă reală la triburile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce caracterizează cel mai frecvent fața neofitului, ca ipostaziere a spiritului său. Practicile istorice explică natura luminoasă, pură cromatic, a eroilor care au trecut într-o lume a arhetipurilor și spectrelor mitice. Proba vitejească a saltului peste groapă, analizată în balada Arian cel Mic, se regăsește la tribul african Pangwe: „Groapa simbolizează pântecul divinității culturale și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul, bogat reprezentată de colindele de fată mare și de fecior, de baladele și basmele fantastice, este omniprezentă în folclorul lumii, ca probă supremă a eroizării. Mai mult decât atât, acest motiv inițiatic, alături de înghițirea de către un monstru a dat naștere celor mai numeroase valorificări culte, moderne, ce reiau până în detaliu ceremonialul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a nopții ce înglo¬bează simbolistica infernală. Ceea ce frapează în desfășurarea mitului este imagi¬nea trupului ieșit doar pe jumătate din monstru, Maui condamnând întreaga specie umană la moarte prin eliberarea parțială. Cu această asociere la îndemână, pare îndreptățită interpretarea baladei lui Mistricean ca scenariu inițiatic de identificare a eroului cu strămoșul arhetipal, de la care este preluată cunoașterea. Șarpele acționează ca un demon al inițierii ce torturează neofitul și îi provoacă disoluția fizică și moartea necesară trecerii în noul stadiu. Călătoria
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
institutului la Trustul GOSTAT Iași și care au făcut cinste unităților unde au lucrat sau le-au condus. Toate acestea i- au adus aprecierea, stima colaboratorilor, care l-au regretat după pensionare. Viața acestui om al pământului este oglindită în balada „Despărțire” de la banchetul său de pensionare și în care se oglindește destinul nu numai al domniei sale, dar și a tuturor oamenilor din munca câmpului. O redau în cele ce urmează, așa cum nu o dată mi-a recitit-o la întâlnirile
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de kilometri pe oră cu frâna trasă. Apar în piața asta literară din România peste 120 de reviste literare. Ca șef de revistă trebuie să ai un proiect al tău, unic, altfel n-are rost să sacrifici pădurile țării. (Vezi Balada lui Verestoy Attila, apud Gellu Dorian: " Codrule codruțule/ ce mai faci, drăguțule?/ Ia, eu fac ce mai făcuși/ Cherestea și rumeguș!"). Ca redactor-șef de revistă, cherestea și rumeguș faci dacă nu ai un proiect al tău, și încă unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
baștinal, te-or făcut rectorul "Antitezelor"!). Una la mână: Dacă acceptăm speculara ta metaforă in praesentia, apoi în oglinda-capcană or pătruns mai cu seamă Muntenii, ceva Ardeleni și prea puțini Moldavi, reținuți, aceștia, în mrejele Pescarului din Ipotești, unde consumă balade populare și se îmbată cu gloria trecutului idilizat. Or... eu găsesc ușure că nu s-au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la începutul toamnei cobora cu ele în zonă premontană, instalându-și stâna pe diversele toloace extravilane. Pe ciobanii lui îi auzeam cântând din Alpenhorn a jale, seara, ori din fluieraș de aramă, ca și din frunză... pe teme populare, de baladă haiducească. Dar, convertindu-se genitorii mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările Domnului, începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
colecția de lirică română contemporană. În România am fost publicat mai mult pe ascunse (Nicolae Tăutu, Marin Preda); cu primul la "Viața Armatei", unde am luat premiul I pe țară, iar al doilea mi-a publicat traducerea celor mai frumoase balade germane. Ce a rămas după? Nimic! Marin Preda în 1969 iar Tăutu în 1970. Mai publicasem în "Luminița", dar nu se pune la socoteală fiindcă fără Tudor Arghezi n-aș fi ajuns nici acolo. Până în 1976 nu aveam alte șanse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Georg Friedrich Händel și aria de Johann Sebastian Bach, violoncelistul a știut să redea muzica clasică, pe cât de simplă, pe atât de pretențioasă în executare, în toată solemnitatea și măreția ei. Concertul în mi minor de Felix Mendelssohn-Bartholdy și Balade et Polonaise de Vieuxtemps au fost minunat interpretate. Au mai fost executate cu mult farmec Caprice vienois de Kreisler și Prélude et Allegro de Pugnani-Kreisler. În urma aclamațiilor și la insistența publicului, George Enescu a mai oferit publicului Zigeunerweisen de Sarasate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poetului Marin Sorescu întrebat de Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul lui" Ion" al lui Rebreanu, politică în cazurile lui Mihai Viteazul, Tudor Vladi-mirescu, I.G. Duca, Armand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
3. 10.10.2013 Dramatizare: Ciuboțelele ogarului 4. 12.10.2013 Povestirea educatoarei: Frunză 5. 24.10.2013 Povestirea copiilor după un început dat: Poveste de toamnă 6. 31.11.2013 Colaj: Poveste de toamnă 7. 07.11.2013 Lectură: Balada unui greier mic. Colorează scenă din poezie 8. 14.11.2013 Balada unui greier mic-poveste creată după versurile poeziei 9. 21.12.2013 Povestirea copiilor după un șir de ilustrații-Poveste de iarnă 10.28.12.2013 Povestea brăduțului Colorează brăduțul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
educatoarei: Frunză 5. 24.10.2013 Povestirea copiilor după un început dat: Poveste de toamnă 6. 31.11.2013 Colaj: Poveste de toamnă 7. 07.11.2013 Lectură: Balada unui greier mic. Colorează scenă din poezie 8. 14.11.2013 Balada unui greier mic-poveste creată după versurile poeziei 9. 21.12.2013 Povestirea copiilor după un șir de ilustrații-Poveste de iarnă 10.28.12.2013 Povestea brăduțului Colorează brăduțul și împodobește-l. Desenează sub el ce dorești să-ți aducă Moș
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
p. 30. 6. Aldea I.R., Descântece, 1923, Rev. Șezătoarea, p. 40. 7. Alexa D., Descântece pentru a face borșul, 1929, Rev. Frângurele III, IV, 17. 8. Alexandrescu V. sau V.R. Ureche, Coliba Măriucăi, 1855. 9. Alexandrescu Vasile, Poezii populare, 1852, Balade, ediția I, 1852, ediția II, 1853, ediția 1866, retipărite și comentate de Em. Gârleanu și Ed. Minerva, 1914. 10. Alexandrescu Vasile, Leacuri din vechime, 1894, Rev. Farmaciei, nr. 7, p. 1112. 11. Alexandrescu C-tin, Descântece de speriat, 1928, Rev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
într-o convorbire din 3 septembrie 2002 cu Gabriela Defour Voiculescu, spunându-mi că numele de botez al mamei sale nu era Maria, ci Mărioara-Florioara, și cum se întreba: „Mă mir de unde această Florioară ?!”, am putut să-i răspund: „De la balada Mărioara-Florioara lui Vasile Alecsandri !” Poetul i-o dedicase Mariei Cantacuzino, pariziana, soția pictorului Puvis de Chavannes, care, servindu-i de model pentru Sfânta Genoveva, a imortalizat-o în fresca Vie de Sainte Genevieve de la Pantheon”... „Considerați că destinul tragic al
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ale realului. Personificarea este o antropomorfizare fie a obiectelor însuflețite, fie a celor neînsuflețite, cărora li se atribuie în principal calitatea de a fi 171 grăitoare. S-a considerat că acest procedeu - larg utilizat în unele specii ca basmul sau balada - ar fi un caz particular al metaforei și anume o metaforă verbală, deoarece termenul înlocuit este un verb. („mângâie vântul”, „șoptește pădurea”). T. Vianu și-a manifestat rezerve față de această idee și a arătat că pot exista și personificări statice
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Scheletti, un pianist și compozitor de merit care, deși neînscris formal în cadrele "Junimii", era însă în legătură de prietenie cu noi toți, trăia în atmosfera noastră literară și punea în muzică poezii de-ale noastre între care și o baladă a mea; Domnița și robul. Deseori se organizau serate la Maiorescu și Nicu Burgheli, la care luau parte mulți din membrii "Junimei", afară de Pogor pentru care muzica era un vuiet supărător urechilor. Niciodată el n-a priceput o notă, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii este o imitație omenească a actului primordial al creației Lumilor” . Mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
pentru el... Și au murit pentru drapel sute de mii, chiar milioane de oameni de rând, iubitori de neam și de țară. Cei mari însă au știut să se ferească de pericole, de moarte și suferințe, după cum spune Topârceanu în „Balada corbilor”. Posomorâți, cu gheara lungă, Cu pliscuri negre de oțel, Ne-am înfruptat cât să ne-ajungă Din prânzul marelui Măcel. Cu patrioții la paradă, Amestecați printre eroi, De-a valma coborâm în stradă, Dar nu ne ducem la război
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în bătălia de la Kosovo au devenit evenimentele centrale ale trecutului istoric, deși accentul pus pe această înfrîngere importantă purta în el speranța realizării cîndva a eliberării creștinilor. Pe lîngă literatura orală cu teme religioase sau istorice, toate popoarele balcanice aveau balade populare, inclusiv cîntece ale klefților sau haiducilor, care se refereau la activitățile acestor grupuri de bandiți. Chiar dacă acești oameni aflați în afara legii nu erau la început nici naționaliști, nici deosebit de patrioți, ei au stat la originea creării unui tip de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]