5,546 matches
-
mai multe secole, stăpânirii lor, alături de celelalte popoare balcanice; dintre acestea, grecii au exercitat, la Începutul epocii moderne, o influență culturală foarte puternică. Hotărât lucru, România nu poate fi desprinsă de Balcani, dar cum nu este totuși un teritoriu propriu-zis balcanic, istoricii și geografii români au optat pentru Încadrarea ei În „Europa de sud-est“, formulă care cuprinde Balcanii plus România. Iată problema rezolvată, cel puțin terminologic! În fapt, lucrurile sunt mai complicate, fiindcă România nu este o țară omogenă sau, mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Carpații de miazăzi; Moldova, la est, Între Nistru și Carpații răsăriteni; și Transilvania, la apus, despărțită, prin arcul Carpaților, de celelalte două țări. Simplificând lucrurile, am fi tentați să spunem că țara Românească, lipită de Dunăre, se Înfățișează ca predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele rusești, iar Transilvania aparține Europei Centrale și, Într-o măsură apreciabilă, spațiului occidental de civilizație. Multe valuri au venit dinspre răsărit, de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sciții antici până la ruși În epoca modernă, și multe altele dinspre apus, de la celți și romani până la unguri (porniți inițial dinspre Ural, dar stabiliți În Câmpia Panonică, la vest de spațiul românesc) și germani. România este așadar, În același timp, balcanică, răsăriteană și central-europeană, fără să aparțină pe deplin nici uneia dintre aceste diviziuni, de altfel destul de artificiale. Dar așezarea geografică, oricât ar fi de importantă pentru destinul unei țări, nu trasează o evoluție de neclintit. Intervin și conjuncturile istorice (comunismul, de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întretăierea unor importante drumuri comerciale, s-a dezvoltat și cel mai mare centru urban, devenit capitală a țării Românești, apoi a României: Bucureștiul (situat În Câmpia Dunării, la numai 60 de kilometri de fluviu, deci de extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice). Și În Muntenia marea majoritate a populației este tot românească, Însă cu un procent mai mare de străini ca În Oltenia: 93,4% În 1930, nivel care scade În mediul urban la 82,3%. Orașele Însumau 27,1% din populație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Românii au colonizat teritoriul și l-au pus În valoare (până atunci, fusese un ținut de margine al Imperiului Otoman, cu totul neglijat). S-au așezat aici români din sudul Transilvaniei, agricultori și crescători de vite (mocani), aromâni din Peninsula Balcanică... Constanța abia dacă era puțin mai mult decât un sat. A devenit un oraș modern și unul dintre porturile Însemnate ale Europei. La 1930, structura populației Dobrogei era următoarea (socotind și Cadrilaterul, două județe luate de la Bulgaria În 1913 și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dintre multiplele originalități românești) că a evoluat nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a rămas din domeniul răsăritean al latinei (care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al rumanșilor din Elveția) care a păstrat numele vechilor stăpânitori ai lumii. Forma inițială a fost „rumân“ (transmisă și În alte limbi: „Rumanian“, „Roumain“), modificată În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au stabilit pe actualul teritoriu al României În secolele VI-VII. În număr și mai mare, au trecut Însă la sud de Dunăre (mai ales după 602, când apărarea bizantină pe Dunăre s-a prăbușit), slavizând jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice. Așa s-au născut bulgarii, sârbii și celelalte popoare slave din Balcani. În lipsa slavilor, romanitatea ar fi avut toate șansele să se mențină, atât la nord, cât și la sud de Dunăre. Ar fi putut exista astăzi o mare Românie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
S-a conturat Însă la un moment dat ideea că românii nu s-ar fi format ca popor pe acest teritoriu, ci ar fi venit de la sud de Dunăre, dintr-o zonă nu prea bine precizată, probabil din nord-vestul Peninsulei Balcanice; această migrație s-ar fi petrecut destul de târziu, prin secolul al XIII-lea, sau ceva mai devreme, Începând din secolul al IX-lea. Teza „imigraționistă“ a fost susținută mai Întâi, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, de istoricii germani (austrieci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
motive foarte diverse, atât de ordin istoric, cât și politic. <endnote id="8"/> De la bun Început, se constată o neconcordanță Între procesul efectiv al expansiunii romane și al romanizării și actuala configurație etnică a Europei Sud-Estice. Jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice a făcut parte din Imperiu timp de vreo opt secole, interval care a permis instalarea și consolidarea unei puternice vieți romane. La nord de Dunăre, pe actualul teritoriu al României, romanii au stăpânit doar jumătate din Dacia. Provincia Dacia a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și albaneză (mai ales o serie de cuvinte comune)? Ele sugerează că, Într-o fază inițială, cele două popoare ar fi fost vecine. Fondul slav din limba română (ca și din cultura și societatea românească) este, de asemenea, de factură balcanică. Dialectul macedo-român sau aromân (vorbit În Grecia, Albania și În Macedonia) se aseamănă Îndeajuns cu româna de la nord de Dunăre pentru a-i „atrage“ din nou pe români spre Balcani. La toate acestea, susținătorii români ai continuității nu sunt lipsiți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la nord de Dunăre, proces completat și amplificat prin Înrâurirea ulterioară a modelului politico-cultural slavon. Nici tăcerea surselor nu poate fi considerată un argument. Izvoarele medievale se referă de regulă la elementul stăpânitor, militar și politic. De altfel, și vlahii balcanici apar târziu În izvoare. O migrație de asemenea amploare pare puțin credibilă. Și dacă izvoarele nu-i menționează pe români la nord de Dunăre, ele nu menționează nici vreo deplasare a lor de la sud spre nord. Cu alte cuvinte, izvoarele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au elaborat și ei scenarii destul de diferite. În plus, acordul nu este chiar perfect Între istorici și lingviști. Câțiva lingviști români — și printre cei mai renumiți — au Îmbrățișat chiar teoria imigraționistă (În genere, lingviștii nu pot face abstracție de coloratura balcanică a limbii române). Fapt este că Dacia romană cuprindea În linii mari Oltenia, Transilvania și Banatul. Aici s-au petrecut colonizarea romană și romanizarea, premise necesare ale formării limbii și poporului român. Cea mai mare parte a Munteniei, Moldova, Maramureșul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
formării limbii și poporului român. Cea mai mare parte a Munteniei, Moldova, Maramureșul au rămas sub stăpânirea dacilor liberi. Harta romanizării nu corespunde, așadar, cu harta României de astăzi. Ea cuprinde jumătate din România și, dincolo de Dunăre, jumătate din Peninsula Balcanică. Între aceste limite trebuia căutată soluția.<endnote id="9 "/> Hasdeu avea o Înclinare deosebită pentru Oltenia, impresionat de caracterul curat românesc al acesteia. Aici s-ar fi format poporul român, decide el, și de aici s-ar fi extins treptat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și la nord? Dunărea nu a fost o frontieră, romanii stăpânind ambele ei maluri, iar limba latină vorbindu-se și de o parte, și de alta. Vatra poporului român o constituie, așadar — potrivit lui Onciul —, Dacia romană Împreună cu Moesia (nordul Peninsulei Balcanice, pe teritoriul actual al Bulgariei și Serbiei). Era o soluție de compromis sau de sinteză Între continuitate și imigraționism. Toate Întrebările primeau răspuns. Se rezolvau punctele contestabile ale teoriei continuității (ciudatele asemănări cu albaneza, de pildă), fără să se sacrifice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe teritoriul României sau cel puțin Într-o parte a acestuia (și În orice caz În Transilvania, mărul discordiei). Românii deveneau moștenitorii Întregii romanități orientale (concepție susținută cu tărie de Nicolae Iorga); pe lângă rolul ei În argumentația istorică, această „moștenire balcanică“ era de natură să justifice și politica românească În zonă: la Începutul secolului al XX-lea, România se erijează În arbitru al Balcanilor și, În orice caz, În protectoare a elementului românesc din Balcani (aromânii). Nu este Însă mai puțin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
alții, au dispărut! În cea de-a doua variantă, ei ar fi fost pur și simplu Înghițiți de slavi, fenomen similar cu cel petrecut În alte părți, acolo unde amprenta romană s-a șters În urma invaziilor (Britania, Panonia, nordul Peninsulei Balcanice, Africa de Nord). Descoperirile arheologice susțin până la urmă ambele teorii: continuitatea și imigraționismul. Rezultatul meciului este nul. Stau față În față scenarii perfect opuse, deși clădite cu același material. Este și aceasta o originalitate a istoriei românești, un caz particular În istoriografia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și albanezei (trei limbi care, altminteri, aparțin unor familii complet diferite). De pildă, În ce privește fonetica, Închiderea lui a În ă, vocală atât de caracteristică românei, ca și celorlalte două limbi balcanice. Cu aceasta, discuția despre limba română Încă nu s-a Încheiat. Mă voi opri puțin mai departe asupra procesului de occidentalizare declanșat În secolul al XIX-lea, cu urmări Însemnate și asupra limbii. Ceea ce rămâne, dincolo de marca latină dominantă, este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai apropiați de italieni sau de bulgari? Cine ar putea spune? De italieni, desigur, prin rădăcinile latine, ca și prin voința unei elite, În epoca modernă, de a privi spre Occident. Dar și de bulgari, ca și de alte popoare balcanice, prin substratul trac, prin componenta slavă, prin religia ortodoxă, prin influența orientală și printr-o lungă istorie comună. România rămâne Însă România, o țară greu de clasificat! 3 Cum s-a făcut România De la Dacia la principatele medievale „De la Nistru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slavă — de voievodat). De partea cealaltă a munților și-a exercitat dominația — greu de spus În ce forme și În ce măsură — primul țarat bulgar, Întemeiat după invazia bulgarilor (populație de origine turcă) la anul 679 și așezarea lor În nordul Peninsulei Balcanice (unde au fost slavizați, lăsând doar numele lor bulgarilor de astăzi). La Începutul secolului al XI-lea, bizantinii distrug acest prim stat bulgar și revin la Dunăre. La 1185, o răscoală condusă de frații Petru și Asan se Încheie prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al doilea țarat bulgar, cunoscut În istoriografia românească sub titulatura de „imperiu româno-bulgar“. Și aceasta este o dispută istorică interesantă. A fost cândva „România“ stăpânită de bulgari, sau dimpotrivă, Bulgaria Însăși a fost creată de români? În Evul Mediu, vlahii balcanici („frați“ cu românii nord dunăreni, urmași ai tracilor romanizați) erau Încă numeroși; cu timpul, ei aveau să dispară În masa slavă. Din punctul de vedere al istoricilor români, chiar Întemeietorii noului stat fiind vlahi, apelativul „româno-bulgar“ părea justificat. În fapt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fapt scos În evidență este și remarcabila vitalitate a țărilor române, care au reușit, În condiții tulburi — prin război și prin diplomație —, să-și păstreze existența, În timp ce țări cândva puternice, ca Ungaria sau Polonia (fără a mai vorbi de statele balcanice), s-au prăbușit, Înghițite de puteri și mai mari, și au dispărut pentru un timp de pe scena istoriei. Este, desigur, o consolare, dar care nu poate șterge cu totul amintirea frustrantă a unui rol secundar interpretat prea multă vreme. S-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu are prea mare legătură cu istoria românilor. Important este Însă că românii au reușit să și salveze propria existență, În condiții istorice care nu le-au fost deloc favorabile. Secolul al XVIII-lea a marcat apogeul integrării În lumea balcanică și orientală. Domnitorii, uneori români, dar În majoritate greci, sunt acum simpli administratori ai Porții. Însoțindu-i pe acești domnitori „fanarioți“, se stabilesc În țările române o mulțime de greci. Familiile aristocratice se amestecă. Se petrece o simbioză culturală româno-grecească
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
decizia României. România lui Carol I a aspirat să joace un rol de arbitru În Balcani. Era, Într-adevăr, cel mai Întins și mai populat, și cel mai stabil, dintre micile state apărute În urma destrămării Imperiului Otoman. În 1912, țările balcanice (fără România) au intrat În război cu Turcia, pe care au Înfrânt-o. A fost „primul război balcanic“. Învingătorii nu s-au Înțeles Însă asupra Împărțirii câștigului; mărul discordiei era Macedonia, cu populație extrem de amestecată. Bulgaria a ajuns În conflict
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adevăr, cel mai Întins și mai populat, și cel mai stabil, dintre micile state apărute În urma destrămării Imperiului Otoman. În 1912, țările balcanice (fără România) au intrat În război cu Turcia, pe care au Înfrânt-o. A fost „primul război balcanic“. Învingătorii nu s-au Înțeles Însă asupra Împărțirii câștigului; mărul discordiei era Macedonia, cu populație extrem de amestecată. Bulgaria a ajuns În conflict cu toți ceilalți, izbucnind astfel al doilea război balcanic, În care a intervenit și România, tot Împotriva Bulgariei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pe care au Înfrânt-o. A fost „primul război balcanic“. Învingătorii nu s-au Înțeles Însă asupra Împărțirii câștigului; mărul discordiei era Macedonia, cu populație extrem de amestecată. Bulgaria a ajuns În conflict cu toți ceilalți, izbucnind astfel al doilea război balcanic, În care a intervenit și România, tot Împotriva Bulgariei. Pentru România a fost o victorie perfectă: intrarea ei În război a determinat capitularea Bulgariei și deschiderea negocierilor de pace, desfășurate la București, sub președinția prim-ministrului român Titu Maiorescu. Prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]