10,725 matches
-
întreprinde cam orice prin campus-uri, că nu degeaba studenții "făcuseră" Revoluția. Ni se servea jumătate de portocală la masa de prânz, luxul suprem în acel timp. Un chef (bairam) adevărat, cu casete derulate pe creion pentru a nu consuma bateria de la casetofon, fete simple, dar frumoase, care spuneau da rapid făra a visa la o plimbare cu BMW-ul; linoleum lipicios din cauza berii vărsate pe el, patiserii cumpărate la kilogram. Nu aș fi crezut că voi ajunge să regret într-
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de slabă intensitate a vulcanului Stromboli, - doi turiști britanici acuză doi ucenici dintr-o măcelărie pariziană de a fi brutalizat două lebede negre din parcul Monceau, - specialiștii sovietici pun la punct un aparat, mic cât un pachet de țigări, cu baterii, plasat în leagănele și pătuțurile pruncilor, care anunță mamele printr-un semnal sonor că scutecele sunt ude înainte ca nou-născutul să emită primele țipete, iar - Marcel Allain, creatorul lui Fantomas, moare la 84 de ani. În timp ce: - în anunțurile matrimoniale vest-germane
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
la un moment dat o carte: ,, Să construim un motor electric” (ed. Tineretului 1963). Cu mijloace precare, cu tăblițe tăiate cu foarfeca, cu sârmulițe lipite cu dextrină, am reușit până la urmă să fac să se învârtă un motoraș alimentat de la baterie. La școala din Târgușorul Copou erau clase până în clasa a-VIII-a , dar când am ajuns eu în clasa a-IV-a , aceasta a rămas doar pentru ciclul primar, astfel că următorii patru ani i-am făcut la Liceul „Garabet Ibrăileanu”. Pentru mine începea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
se puseseră bine cu ,,superiorii”. Cât am făcut armata am căutat să-mi fac treaba cât mai bine; la plutonul de comanda focului eram recunoscut ca cel mai bun ,,calculator” (denumire dată pentru cel care primea coordonatele țintei și ale bateriei de tunuri și calcula unghiul și direcția de tragere). Dar asta nu conta, nu aveam stofă de soldat care execută orbește ordinele așa cum se cerea. Din contră, era o corvoadă pentru mine să merg în ritm cu ceilalți și stăteam
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cu o ciudățenie în cap (astăzi așa ceva n-ar mai fi o ,,ciudățenie”) vreo două luni până a început să-mi crească din nou părul. Erau lucruri pe care nu le puteam suporta, cu toate consecințele de rigoare. Cei din baterie erau la curent cu realizările mele pe plan tehnic, ei aveau obiceiul să mă descoase, eu să le răspund și l-a un moment dat maiorul mi-a dat două zile permisie să aduc magnetofonul pe care pretindeam că-l
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
s-o copiem pînă la capăt. Întunericul În urbea mea, lumina se stingea între orele 17 și 20, cînd începea „Telejurnalul“. Ai mei, la început, stă teau la lumina lumînării, iar după ceva vreme taică- meu făcuse rost de o baterie de tractor care alimenta un bec mic, ca de frigider. Dar eu nu rămîneam niciodată în casă. Ieșeam cu băieții și fetele în fața blo cului. Lumina stinsă ne oferea o intimitate pe care altfel nu am fi găsit-o. Vorbeam
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
se uită cu admirație în gura lui, cu aerul de Efimiță care nu mai e în stare decât să articuleze „Cum le zici tu, bobocule, mai rar!“. Printre aceste Efimițe se numără, desigur, și Robert Turcescu, care spune căși „încarcă bateriile de fiecare dată când îl invită în emisiune“. Actorul a învățat bine rolul și e doldora de citate din Nae Ionescu sau din Petre Țuțea. Prin urmare, le zice, întradevăr, bine: că țăranul român e genial și că alege să
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
vise. Am trăit mai mult în nebuniile copilăriei mele, împletite cu multe nevoi, mai mult sau mai puțin crude, impuse de viața de zi cu zi la care ne-a supus Dumnezeu. Acum parcă aș fi o jucărie deconectată de baterii. Mă simt confuză și nici nu știu dacă mai deosebesc ceva în clipa asta. - Prin ce crezi că se asemuiesc sau se deosebesc oamenii între ei? - O, sunt atât de multe de enumerat! - Eu sincer să fiu, nu găsesc prea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
luîndu-mă furios de braț, hai că timpu-i scump... Ce zici de vreme? mă întreabă el în timp ce mergem pe alee, grăbindu-ne să-i ajungem pe Brăduț și Lupu. Urîtă vreme, zic. Aerul e tare umed... Va trebui să bag și bateriile de rezervă pentru uscare... Ai destule? mă întreabă Luchian. Am, îngîn eu abătut. Rezervele au sită moleculară... Excelent! se bucură Luchian. Faci o uscare pînă la cîteva părți pe milion. Tac și-mi continuu drumul, nemulțumit că gîndul îmi stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
au sită moleculară... Excelent! se bucură Luchian. Faci o uscare pînă la cîteva părți pe milion. Tac și-mi continuu drumul, nemulțumit că gîndul îmi stă mereu la aerul ăsta prea umed. Mă sîcîie ideea că va trebui să bag bateriile de rezervă, știu că ceva e în neordine, dar nu mă pot aduna deloc. În mintea mea stăruie o pată bej, ca o ceașcă de cafea cu lapte vărsată pe văzduhul ăsta mohorît. Pardesiul acela bej și eșarfa de culoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ce tensiune!... Mai că mi-a trecut cheful de cacealma, rîde el. Gata gluma! Și mîine-i zi, și mîine vom glumi. Scoate barometrul! Mă ridic de pe scaun, trag din tablou cutia cu siguranțe și întrerup alimentarea cu curent a barometrului. Bateriile de rezervă ies imediat din circuit. Las cutia cu siguranțe deschisă, să-mi fie mai ușor cînd voi trece pe bateriile de rezervă și mă reașez pe scaun. Doi-doi-zero! ordonă Vlad. Azot în amestecător, îi răspund. Mă uit atent la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Scoate barometrul! Mă ridic de pe scaun, trag din tablou cutia cu siguranțe și întrerup alimentarea cu curent a barometrului. Bateriile de rezervă ies imediat din circuit. Las cutia cu siguranțe deschisă, să-mi fie mai ușor cînd voi trece pe bateriile de rezervă și mă reașez pe scaun. Doi-doi-zero! ordonă Vlad. Azot în amestecător, îi răspund. Mă uit atent la pupitru și trag din cînd în cînd cu coada ochiului spre agendă, să-mi fie proaspete valorile parametrilor de lucru. Vlad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
GENERAL, să întrerup totul în caz că e nevoie. Mîna! Ia mîna! strigă Vlad, arătînd spre mîna mea întinsă. Doar nu ești nebun să oprești totul!... Bătrîne, strigă el, uitîndu-se spre cer, lasă-ne în pace, altfel dau cu barda în tine! Bateriile de rezervă au intrat în circuit. De afară, zgomotul gazului ieșit prin supapă se aude mai încet, parcă strangulat dar se aude! Merge! strigă Vlad, apoi începe să caște, întinzîndu-se, cu brațele larg desfăcute. Abia aștept să beau o cafea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
întrebare o fi dat răspuns. Cât despre interpretarea lui Alfonso, cred că, în mod ciudat, nu are nimic de-a face cu mine. Ajung în Quito fără niciun incident, mă cazez și plănuiesc să rămân câteva zile ca sămi încarc bateriile pentru următoarea bucată de călătorie. Quito Încerc să mă reobișnuiesc cu dormitul într-un pat normal și, mai ales, cu zgomotul non-stop din centrul orașului. Stau la un hotel/restaurant vegetarian, care încă nu este oficial deschis dar m-am
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cu ardeiași rotunzi, roșii și verzi, într-o suspensie grăsimoasă. „Ai grijă, sunt foarte iuți”, mă avertizează și confirm cu ochii în lacrimi. Mergem la culcare destul de devreme, parte din oboseală, parte din economie de energie: electricitatea provine de la o baterie în spatele casei care intră în funcțiune seara pentru câteva ore apoi casa este scufundată în întuneric. La etaj există bec și prize doar pe hol lângă televizor, în rest lumânările sunt principala sursă de lumină. Intru la mine în cameră
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
dar un anumit tip de lampă și unul a încercat să mă fenteze, dar nu i-a mers și, gata, din momentul acela s-a făcut pace. Dacă nu pornea tancul, știam să ne uităm după cauze: dacă sunt legate bateriile, dacă nu sunt cumva descărcate, dacă este aer pe conductă suflam și trăgeam pe conductele alea de râgâiam două zile a motorină! -, dacă are filtre înfundate ș.a.m.d. Deci, noțiunile elementare le aveam. Nu știam să segmentăm motorul, să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
B.: Îmi amintesc că se udau tancurile dar nu știam de ce. M. M.: Păi dacă aveam muniția în ele. În situația în care trebuia să intervenim la un aeroport, la un obiectiv, alea erau gata pregătite: le porneam săptămânal, cu baterii încărcate, cu tot ce trebuie. S. B.: Exista și Stația de încărcare acumulatori. Noi râdeam că i se spunea prescurtat "SIA", cu gândul la CIA. M. M.: Da, SIA. Toate echipajele erau pregătite. Asta era concepția: dispoziția era dispoziție, ordinul
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
reguli ca în gardă, că nu am mai fi fost buni pentru instrucție. M. M.: Da, pentru că instrucția era epuizantă. Dumneavoastră la Midia vă antrenați tot timpul, pentru ținte aeriene. Și în unitate, la fel. S. B.: Da, în pozițiile bateriilor 7. Eu am fost în Bateria Comandă, la plutonul de cercetare, în grupa de cercetare, dar am făcut de serviciu și în PC, pentru că eram și planșetist. M. M.: Aoleu! Urmăreați totul vizual, nu ca acuma folosind tehnica. S. B.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
am mai fi fost buni pentru instrucție. M. M.: Da, pentru că instrucția era epuizantă. Dumneavoastră la Midia vă antrenați tot timpul, pentru ținte aeriene. Și în unitate, la fel. S. B.: Da, în pozițiile bateriilor 7. Eu am fost în Bateria Comandă, la plutonul de cercetare, în grupa de cercetare, dar am făcut de serviciu și în PC, pentru că eram și planșetist. M. M.: Aoleu! Urmăreați totul vizual, nu ca acuma folosind tehnica. S. B.: Da. Primeam date fie de la Stația
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Și trebuia să scrii invers, să vadă comandantul corect în partea din față, de la pupitru, ca să poată lua decizia. M. M.: Nu era nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vadă comandantul corect în partea din față, de la pupitru, ca să poată lua decizia. M. M.: Nu era nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.: L-am prins comandant
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
decizia. M. M.: Nu era nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.: L-am prins comandant de baterie, din iarnă până în vară, până a venit Panait de la Academie
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.: L-am prins comandant de baterie, din iarnă până în vară, până a venit Panait de la Academie. Mai era Bateria a III-a care era mai mult plecată pe la Târgoviște, pentru că noi aveam relație cu unitatea din Târgoviște, aceea unde au fost împușcați Ceaușeștii. M. M.: A
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.: L-am prins comandant de baterie, din iarnă până în vară, până a venit Panait de la Academie. Mai era Bateria a III-a care era mai mult plecată pe la Târgoviște, pentru că noi aveam relație cu unitatea din Târgoviște, aceea unde au fost împușcați Ceaușeștii. M. M.: A lui Kemenici. La Târgoviște, pe clădire, știți ce scrie? Că este mare diferență
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
împușcați Ceaușeștii. M. M.: A lui Kemenici. La Târgoviște, pe clădire, știți ce scrie? Că este mare diferență între a fi cavaler și cavalerist. Ei aveau o poziție mai puternică, aveau rachetele acolo. S. B.: Și noi aveam o singură baterie de rachete, a VII-a. Locotenent-major David era comandant, cel care s-a sinucis în zilele Revoluției. M. M.: Erați un Divizion cât un Regiment. S. B.: Și mai era Bateria a IV-a, al cărei comandant era locotenent-major Florea
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]