3,928 matches
-
indiciu al încercării guvernului român de a încuraja dezvoltarea industriei. Perioada marchează și începutul exploatării zăcămintelor de petrol de la Ploiești, care aveau să devină foarte importante în viitor. Investițiile străine de aici în special cele germane, habsburgice, olandeze, britanice, franceze, belgiene și americane vor juca un rol important. În timp ce atenția principală era acordată chestiunilor industrializării, situația din agricultură se înrăutățea. În ciuda faptului că țărănimea nu avea nici un rol politic direct, nemulțumirea și agitația din mediul sătesc erau cunoscute. Majoritatea liderilor români
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
electric. Bucureștiul avea, prin anii optzeci, canalizare și apă curentă, iar Belgradul și Sofia prin primul deceniu al secolului al XX-lea. Bucureștiul a achiziționat primele tramvaie în 1871, mai întîi trase de cai, apoi, în 1894, electrice. O companie belgiană a construit linii similare la Belgrad și la Sofia. Pe la 1914, toate aceste orașe aveau lumină electrică. Toate aceste inovații aplicate pe scară largă erau finanțate de stat sau de municipalități, de obicei din fonduri împrumutate din străinătate. Costurile erau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deschis c?tre calcul ?i previziune. Convingerile de acest fel vor duce la remarcabile inova?îi care vor marca majoritatea ?tiin?elor exacte ?i naturale. O figur? exemplar? a acestui curent este aceea a lui Adolphe Quetelet, astronom ?i matematician belgian, care va da scrisori de noble?e ingineriei sociale. Dup? un sejur la Paris (1823) care i-a dat ocazia s? frecventeze statisticienii ?i economi?ții cei mai de vaz?, decide s? publice un buletin numit Correspondence math�matique et
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concepute dup? modelul legilor fizicii. Quetelet vorbe?te astfel de echilibru social prin compară?ie cu reglarea fluxurilor, revolu?ia corespunz�nd, dup? el, unei acumul?ri periculoase de for?e care duce la explozie social?. Atunci c�nd matematicianul belgian se lanseaz? �n publicarea sistematic? a statisticilor sociale, sau atunci c�nd caut? s? promoveze fizică social? (expresie �mprumutat? de la Auguste Comte � care nu pricepea nimic din lucr?rile belgianului, nev?z�nd �n ele dec�ț tehnic? statistic?!), inten
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al sociologiei europene. 1. Emergen?a altor ?coli na?ionale de cercetare �n Europa S? ne limit?m la c�teva exemple revelatoare a virtualit??ilor oferite ?i a c?ilor urmate de c?tre sociologie la �nceputurile sale: ?colile belgian?, rus?, italian?, francez? � �n versiunea leplaysian? � ?i britanic?. �n Belgia, o ?tiin?? social? deja aplicat? Impulsul ini?ial fusese dat de c?tre Quetelet, unul dintre p?rin?îi fondatori ai analizei matematice a faptelor sociale. �n genera?ia urm
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofico-politice, al c?ror suflu r?m�ne destul de redus. S? not?m c? de Greff nu a fost singurul teoretician al mi?c?rîi muncitore?ți. Aten?ia acordat? problemelor industriale este o tr?s?tur? major? a sociologiei belgiene a epocii care sus?ine patronatul liberal. O dovad? a acestei �c�rd??îi� este crearea Institutului de sociologie a Universit??îi noi din Bruxelles, �n 1901, la imboldurile unui industria?, Ernest Solvay, care a ?i condus mai multe cercet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sfert statului. Numai un sfert din terenuri este pus în adjudecare liberă și se atribuie companiei care va oferi redevențele cele mai ridicate. În ajunul războiului, capitalurile germane și austriece finanțau 27% din producție, capitalurile olandeze 31 %, cele franceze și belgiene 16%, cele engleze 5%, cele americane 18%. În 1906, totalul capitalului investit este de 185 milioane de franci, din care 74 de origine germană; 16 milioane capitaluri românești sînt dispersate într-un mare număr de întreprinderi mici. Efortul Germaniei a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de cetățenie. În 1923, Institutul Social Român organizează o reuniune-dezbatere în jurul proiectului Constituției. Vocea istoricului Nicolae lorga se ridică pentru a condamna textul; un text situat în linia Constituției de la 1866, care nu era decît o copie a legii fundamentale belgiene. Aceste critici ale lui lorga sînt esențiale, căci ele neagă un sistem instituțional considerat ca o grefă... De ce să faci apel la forme venite din exterior atîta vreme cît instituțiile medievale românești probează existența unei conștiințe a Legii, a statului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Germaniei și al Ungariei, România ar intra în război; în ipoteza unei agresiuni sovietice, ea ar fi rămas neutră. După 10 mai 1940, totul se schimbă. La 29 mai, regele reia discuția: pe biroul său, o telegramă anunță capitularea armatei belgiene; sînt de față Tătărăscu, Gafencu, Urdăreanu. Sînt avute în vedere două soluții: o apropiere de Germania pentru a obține un ajutor contra URS S sau continuarea politicii de neutralitate a cărei abandonare ar risca să antreneze o reacție agresivă a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decantează opinii, se reconstituie comploturile, dejucate acum, se negociază ierarhii, se caută morala. Nu În ultimul rînd, cartea lui Compagnon are un tîlc, limpede expus de autor. Lipsite de ambiguitatea Moralităților postmoderne lyotardiene, cele ale criticului de francez de origine belgiană au intenția clară de “déniaiser”, de oferi unui public cît mai larg, amator de un fel de literatură (sau de cai morți), bătălia, reconstituită, dintre teorie și sensus communis. La lectura unei astfel de cărți-bilanț cititorului Îi va părea bine
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
litere ale numelui tatălui ei, suprimând cel de-al doilea c.) Marguerite nu a mers la nici o școală, ci a fost educată în biblioteca lambrisată în stejar a tatălui ei de la Mont Noir, în Flandra franceză. Mama ei, Fernande, era belgiană, tatăl ei Michel de Cleenewerck de Crayencour francez. A învățat la Mont Noir deprinzând greaca și latina și alte limbi moderne (engleza, gemana, italiana și ceva spaniolă) de la tatăl ei, Michel. Favorita tatălui ei, Marguerite l-a transformat într-un
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Iubitoare pasionată a clasicismului (1903-1929) Yourcenar își aduce aminte de cel mai remarcabil aspect al copilăriei sale lipsa unui statut social privilegiat 16, dar reședința rurală a familiei de la Mont Noir, dincolo de granițele satului Saint-Jans-Cappel, din nord-estul Franței, aproape de frontiera belgiană, a fost deopotrivă frumoasă, idilică și privilegiată din punct de vedere social. Reședința a fost vândută în 1912 și apoi demolată, dar nu avem motive să ne în-doim de memoria copilului din primii ani de viață. Rudele feminine veneau și
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pentru a forma două din marile teme. Toate intrigile aveau loc în epoci istorice. Deseori își înfățișa personajele ca olandezi. Câțiva ani mai târziu a emis ipoteza că s-ar putea să aibă o sensibilitate față de Țările de Jos, deopotrivă belgiană și olandeză cât și franceză... un fel de realism vizionar pe care-l simt că se află în mine25. Ceea ce asimilase din pictură a fost transportat, în mare parte și în mod inconștient, în narațiuni. Clocea o idee, o transcria
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
s-au întors la Mount Desert în primăvara lui 1969, câteva colegii americane i-au acordat doctorate onorifice. Editorii ei de la Gallimard (acum că editura Plon fusese până la urmă eliminată) i-au oferit libertate deplină de acțiune. În 1970 Academia Belgiană făcea cercetări în privința ei pentru a coopta-o. Francezii îi urmau exemplul decorând-o cu Legiunea de Onoare. Era invitată să susțină conferințe și comunicări pe ambele maluri ale Atlanticului. Dar pe planul familial și pe cel al creației se
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
acordă al doilea Premiu Femina; doctorat onorific la Colegiul Bowdoin din Maine; călătorește în Europa în toamnă 1969 66 Se publică o evaluare critică a Hortensei Flexner; Yourcenar rămâne în Europa până la primăvară 1970 67 Este aleasă în Academia Regală Belgiană An Istorie Cultură 1959 Castro răstoarnă regimul Batista din Cuba Sarraute, Planetarium 1960 Introducerea noului franc francez Ionesco, Rinocerii 1961 Învingerea revoltei algeriene. Gagarin efectuează primul zbor în cosmos Genet, Les Paravents. Se fondează Tel Quel. Robbe -Grillet, Ultimul an
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bază pentru orice studiu al biografiei lui Yourcenar este Arhiva Yourcenar a Universității Harvard aflată la Biblioteca Houghton din Cambridge (Massachusetts). De la moartea lui Yourcenar, în 1987, a apărut o vastă industrie dedicată comentariului operei sale, în special în universitățile belgiene și cele din nordul Franței, care girează articole și cărți, organizând centre de stu-dii și colocvii. Există peste 100 de adrese pe internet dedicate culegerii de informații despre viața și opera ei. Benstock, Shari, Women on the Left Bank:1900-1940
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
modul lui de transmitere este rodul unui spirit inclinat spre sinteze dar și al unei arte de ținută clasică, care, fără a elimina tragicul, reușește să-l domine. Magda CIOPRAGA Indice A Academia Franceză / 12, 151, 157, 162, 172-173 Academia Belgiană / 141 Adriana (vila) / 90, 99-100 Albania / 16 Alexis / 10, 14, 28, 30, 33, 49-55, 57, 59, 61, 64, 69, 100, 103, 146-147, 165, 178 Algeria / 58 Alpi / 16, 60, 65, 71, 79, 88 America / 16, ff. Ananke / 147, 160 Anglia
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
vechime de mai bine de 200 de ani. Majoritatea celorlalte constituții sunt mult mai recente. Atât Suedia cât și Belgia au avut constituții vechi până în anii '70, respectiv '80; constituția suedeză din 1809 a fost înlocuită în 1975, iar constituția belgiană din 1830, care stabilise un stat centralizat unitar, a fost înlocuită în 1989 de o constituție federală. În prezent, Elveția are cea mai veche constituție europeană, datând din 1874. Doar Olanda, Danemarca și Norvegia au constituții de dinaintea Primului Război Mondial, în timp ce constituția
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cercetări personale, un drum al său, care, deși face parte din curentul larg al "educației noi", își are propriile sale teze prin care se distinge de ceilalți mari teoreticieni J. Dewey, Maria Montessori, Éd. Claparède (22). Preocuparea centrală a pedagogului belgian a fost aceea de a elabora o teorie care să depășească antinomia copil-mediu, antinomie exprimată prin cele două teorii pedagogice opuse: una care întemeiază actul educației pe satisfacerea trebuințelor copilului, iar cealaltă, pe subordonarea acestuia față de exigențele societății (23). Dacă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educației, în care a inclus și o altă teorie a sa, care privește procesul cunoașterii. Cercetările efectuate de el asupra copiilor cu întîrziere în dezvoltare l-au condus la noi concluzii referitoare la procesul cunoașterii specifice copilăriei. Cunoașterea aprecia pedagogul belgian nu începe cu sesizarea a ceea ce pentru adult este mai simplu cu părțile constitutive ale întregului -, ci mai întîi are loc o "prindere" a întregului (care pentru copil este mai concret) pentru ca, treptat, să se desprindă elemente care-l alcătuiesc
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un caracter sincretic. Spre deosebire de gestaltiști, pentru care sesizarea inițială a formei era proprie actului cunoașterii umane în general, O. Decroly aprecia globalismul ca o caracteristică a vîrstei copilăriei. Totodată, globalismul înseamnă ceva mai mult decît sincretismul lui Claparède, întrucît pedagogul belgian nu se limita la stadiul perceptiv al activității psihice a copilului, ci avea în vedere o atitudine globală a acestuia față de obiecte, faptele altora și propriile sale acțiuni. Globalismul este în concepția sa un fenomen esențial al psihicului infantil. De
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scolii tradiționale: de o parte se afla copilul și legile de asociere a cunoștințelor, iar de altă parte, cunoștințele înseși prezentate în ordinea complexității lor logice (așa cum sînt ele grupate în obiectele de învățămînt). Întemeindu-se pe teoria globalismului, pedagogul belgian a formulat critici severe la adresa sistemului de instruire pe obiecte de învățămînt. Acestea, aprecia el, constituie pentru copil un mediu artificial, pe de o parte, pentru că nu corespund trebuințelor sale, iar pe de altă parte, pentru că îi prezintă realitatea într-
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numeroase procedee unele sub formă de joc care-i antrenează pe copii și-i ajută să-și însușească relativ repede tehnica citirii. De altfel, atît centrele de interes, cît și metoda globală conțin noi modalități de instruire, pe care pedagogul belgian le-a propus pentru rezolvarea numeroaselor probleme cu care practica și teoria pedagogică se confruntau la începutul acestui secol. Chiar dacă soluțiile propuse nu s-au păstrat întocmai cum au fost gîndite inițial, O. Decroly are marele merit de a fi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
preferă să pună accentul pe cele care aparțin micului nostru univers național? Pur și simplu, deoarece, conform mecanismului psihologic denumit infra-humanisation, suntem mai puțin sensibili la nefericirile celor care aparțin unor culturi îndepărtate... Psihologul Jacques-Philippe Leyens a citit unor voluntari belgieni un articol de presă ce relata un incendiu. Textul suna astfel: „Incendiul a trezit întreaga stradă. Locuința familiei X ardea. Pompierii încercau cu orice preț să salveze copiii. Țipetele mamei care-și striga copilașul erau insuportabile”. Într-un caz, Leyens
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
loc într-un oraș din Belgia; într-altul, anunța că incendiul se produsese în Marea Britanie. Apoi, el a propus participanților să descrie emoțiile pe care le resimțiseră victimele. Psihologul a constatat că, în cazul victimelor presupus a fi de origine belgiană, emoțiile cel mai frecvent expuse erau: durerea, tristețea, furia, frica, suferința, vinovăția, regretul, disperarea. Însă în cazul în care victimele erau de origine britanică, doar durerea, tristețea, furia și teama erau menționate. Cum pot fi distinse aceste emoții? Emoțiile atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]