4,262 matches
-
nerepetat al Mariei Darriuessecq din 1996, cu Truismes - și ea figurează la “cinici” (deși romanul menționat este o autoficțiune). Impasibilitatea și cinismul se pot separa la nivelul construcției: impasibilitate ca dezimplicare biografică (Echenoz, Patrick Deville) versus de cinismul “implicat”, (auto)biografic În primul rînd (literatura feminină cu excepția Marei Redonnet). De remarcat este apariția, În grădinile mai multor estetici - pentru a relua leit-motivul terminologic al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul angajat, Butor În Noul Roman, Olivier Rollin În “romanul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
astfel ideea omului revoltat și a misiunii eliberatoare a literaturii ca document existențial al individului excepțional. Scriitorul este mereu un individ excepțional, măcar pentru că, scriindu-se pe sine, alege să se autopropună ca exemplu, pozitiv sau negativ, al unui parcurs biografic cu care cititorul este invitat să se identifice. O dată cu răspîndirea blogului, autoficțiunea Îi va pierde din prestigiul pe care Îl are astăzi. Mai degrabă decît un gen remarcabil din persepctiva reaizării estetice, autoficțiunea spune dorința individului de a se expune
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Biografia foamei aflați despre existența unei fete caracterizată de o neostoită foame: de dulciuri la Început, de iubire, de alcool, de cărți și de hărți, de călătorii, de asceză și, peste toate, singura perenă, de scris. Ramuri ale acestui copac biografic desenat aici găsiți În alte romane: În Metafizica tuburilor, pe cea despre prima copilărie japoneză, În Uimire și cutremur pe cea despre despre reîntoarcerea, la 21 de ani, În Tokyo și despre experiența de translator avută aici. Romanciera debutează la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cea redonnetiană rămîne minimală, simulată: un test ar putea fi și cel al personajului. La Camus există un antierou, la Redonnet personajele seamănă și se individualizează cu greu unele de celelalte. Categoria personajului merită discuția cea mai amplă. Traseul lor biografic este, programatic, o realizare mecanică, cu toate că etapele lui imită stațiile favorite ale literaturii clasice: lovituri de teatru aducătoare de fericire sau nenorocire sînt condensate pentru a nu depăși lungimea unui scurtmetraj. Narațiunea nu este evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
penuria de autentic. Pe de altă parte, musca redeschide un spațiu vital evacuat din literatură În anii 1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-un aparent derizoriu efect de realitate, o colonie de personaje participante la doar două catregorii biografice: eroi sau antieroi; prin cvasiinvizibilitatea ei, toposul muștei revine la sugestia unei absențe obsedante, iar prin numărul infinit pe care-l sugerează, generic, musca, se referă la cel mai banal - și, deci, autentic - cotidian. Dacă În Lac detectivul Chopin se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
poporului român”, „Familia”, „Libertatea”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Românul”, „Foaia diecezană” ș.a. A semnat și Ilie (Elie) Dinurseni, Ilie (Elie) Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi funcțiile infinitivului lung, gerunziului, rimei și neologismelor sunt atent puse în valoare, pentru a se sublinia modul în care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
care se integrase deja dispare, și în celelalte volume - Maria (1938), Dă-mi înapoi grădinile (1939), Versuri (1968), care reia și plachetele anterioare, Vinul sălbatic (1977) -, predomină consemnarea trăirilor erotice senzuale, a diverselor stări și gânduri cotidiene, a unor momente biografice și imagini disparate, simple vederi animate cu peisaje rurale etc. C. recunoaște că are un „cuget mic cu zeii mici”, că nu caută nimic dincolo de lucruri, deoarece „cerul e pe pământ”, „cu fete, struguri, flori și artă”. Lipsit de iluzia
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Chendi, București, 1909, 90-99. Repere bibliografice: Alecu Russo, Scrieri, ed. 2, îngr. și introd. Petre V. Haneș, Craiova, f.a., 247-249; Popovici, Romant. rom., 367-370; Cornea, Originile, 594-595, 699; Dicț. lit. 1900, 250; Scarlat, Ist. poeziei, I, 341-342; Gh. Sibechi, Contribuții biografice, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1983. S.C.
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
spaima de banal, de ratare - toate acestea într-o perioadă când se lupta pentru un ideal în numele căruia părea că merită sacrificat orice. Sondând zonele abisale ale subconștientului, mergând cu analiza dincolo de gest, până la stadiul intențiilor, autoarea le întocmește adevărate fișe biografice personajelor sale - tineri artiști a căror viață, la numai 23 de ani, ia întorsături ciudate. Al doilea roman, Dulce Brigitte, continuă să investigheze lumea literaților. Epicul este sărac, inconsistent, personajele suferind de o excesivă verbozitate. Față de volumul anterior, se remarcă
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
între doi tineri fugiți în lume, ea este urmărită de destinul tragic al părinților, care îi alimentează neliniști și aspirații nelămurite, provocându-i sfârșitul tocmai când era pe punctul de a scăpa de vraja fantasmelor trecutului. Mai important este romanul biografic Momâia (1947), în care sunt urmărite viața și faptele unui învățător rural animat de cultul pentru țărănime, dăruit cu patimă profesiei sale. Construită pe ideea jertfei de sine, a sacrificiului pentru binele satului, povestea ajunge să demonstreze că exagerarea poate
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
formulă pe care eclectismul nu avea cum s-o ocolească. Autoritatea cel mai frecvent invocată rămâne însă Mihail Dragomirescu. Pentru C. nu atât originalitatea ideii ori a informației este importantă. Amendează totuși ici și colo câte o opinie, argumentează o dată biografică sau încearcă limpezirea unei paternități literare, ca în cazul Cântării României, a cărei transpunere în versuri semnată de D. Bolintineanu o editează. Esențiale sunt însă exercițiul de admirație prezent în expuneri, credința în puterea acestuia de a mobiliza și alte
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
al sinelui ca „obiect” - ca obiect reflexiv al subiectului în primul rând - care se referă la autoreprezentarea de sine, la felul cum mă percep eu pe mine, la ceea ce mi se întâmplă mie (me, în englezăă. Este astfel inclusă memoria biografică, cunoașterea de sine, conceptul și idealul de sine, autoevaluarea. 2.12. Psihologia developmentală Una dintre dezvoltările importante ale psihologiei persoanei în ultimele trei decenii este psihologia și psihopatologia developmentală. Aceasta se organizează ca o colecție convergentă - și în ansamblu coerentă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
serie nevrotică, fiind subîmpărțite în două categorii. Prima integrează personalități cu trăsături patologice care reprezintă variantele extreme ale atributelor personalității normale, iar cea de-a doua cuprinde acele structuri personopatice care se dezvoltă progresiv, dar dizarmonic sub influența unor elemente biografice șocante, a unor factori organo-lezionali cerebrali. Deschiderea concepției jaspersiene apare ca evidentă. În aceiași ani, școala psihiatrică americană a readus în prim-plan studiul tulburărilor personalității, încercând, la rândul ei, sistematizări și rezolvări de controverse nosografice. Partridge (1930Ă a clasificat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și evolua tulburările nevrotice și psihozele. Freud (1925Ă, părintele inițial al psihanalizei, consideră acțiunile antisociale ca pe niște modalități de recâștigare a echilibrului psihic și a stimei de sine, corespunzător atributului lor generic de interzis. Aichorn (1925Ă abordează și fundalul biografic al delincvenților și reliefează legătura dintre caracterul indulgent sau dominator al educației și insuficiența super-ego-ului care explică impulsivitatea și dorința de a obține succese și gratificații rapide. Abraham (1927Ă este de acord cu autorul precedent atunci când descrie condițiile favorizante ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conduite manipulative sau ostil-dominatoare și ignorarea detașată a celor din jur. Aceste particularități comportamentale pot fi uneori doar consecința disfuncționalității grupului social a cărei contribuție personopatică trebuie raportată la reperele demografice individuale și la nivelul de asumare responsabilă a experiențelor biografice dezavantajante. Atributele individualismului promovat de sociocultura modernă occidentală sunt și ele extrapolate în structura diverselor categorii tipologice personologice. Tulburările de personalitate au fost descrise și comentate de-a lungul timpului în cele mai importante sisteme nosologico-nosografice psihiatrice internaționale (Oldham, 2005Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intime. Ele se manifestă prin fantezii erotice și prin pervertirea modalității de desfășurare a actului sexual sau/și substituirea subiectului acestuia. Coloratura emoțională integrabilă acestei structuri personologice oferă șansa abordărilor psihoterapeutice. Ele pot fi eficiente atunci când, pornind de la prelucrarea experiențelor biografice negative din copilăria precoce, se adresează deficitului abilităților relaționale și comunicative, considerat ca un act de voință. Tulburarea de personalitate schizoidă, ca și cea paranoică sau cea obsesiv-compulsivă, are un stil emoțional controlat - expresie majoră a nepăsării și replierii spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este cea mai apropiată, corespunzător fenomenelor de depersonalizare și derealizare, de dificultățile de socializare și manifestările psihotice tranzitorii. Interferențele dintre TP de tip borderline și cea schizotipală sunt confirmate și de constelația etiopatogenetică dominată de reperele vulnerabilității endogene, incluzând experiențele biografice negative ale copilăriei. Instabilitatea sinelui, tendințele autodistructive, teama de singurătate și stilul resentimentar permit conexiuni cu stările de stres posttraumatic cronicizate, deci cu o variabilă de o gravitate aparte a caracteriopatiilor secundare. În ansamblu, TP de tip borderline se detașează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o semnificație importantă pentru alții și pentru sine, pentru propriul drum de viață. În definiția din DSM-IV se precizează că aspectul dissocial, rigid al comportamentului trebuie să se manifeste constant, în diverse contexte, în situații succesive, de-a lungul timpului biografic. Pentru evaluarea tulburării de personalitate propriu-zise, Tyrer (2000Ă recomandă a se lua în considerare doar acele manifestări perturbatoare ce pot fi sesizate și în afara familiei, de alții, de străini sau oricine. Formele ușoare ale devianței funcționării persoanei ar fi acelea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
neurotransmisia serotoninergică; căutarea noului, corelată cu neurotransmisia dopaminei; dependența de recompensă, corelată cu neurotransmisia noradrenergică; persistența, corelată cu neurotransmia mediată de glutamat. Caracterul e considerat ca formându-se prin experiențe interpersonale și educative, corelate cu limbajul, sinele, memoria episodică și biografică, învățarea și conștiința, relaționarea cu alții și cu lumea, în general. El s-ar putea descrie bine prin trei factori: autodirecționarea, cooperarea cu alții și autotranscendența. Se are în vedere ideea că fiecare dintre cele șapte trăsături poate avea scoruri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la stabilitatea în timp și identitatea cu sine - exterioară și interioară a persoanei normale. 1. Stabilitatea în timp a P normale în raport cu cea patologică Date fiind multiplele înțelesuri ale conceptului de persoană, problema constanței în timp a continuității, identității transsituaționale, biografice a acesteia are multe aspecte. Din punct de vedere social, juridic și religios ea este relativ constantă. Totuși, numele poate fi schimbat la fel ca actele de identitate, iar uneori o persoană poate decade din drepturile civile. Un credincios poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care sunt constant atașate domeniului personalităților patologice reprezintă ele însele o provocare pentru orice tentativă terapeutică și reabilitativă. Aceasta este în mod direct condiționată de calitatea demersului diagnostic care actualmente are o dinamică particulară ce integrează principalele repere demografice și biografice alături de stările comorbide. Abordarea terapeutică a tulburărilor personalității a devenit un obiectiv major al psihiatriei clinice corespunzător introducerii în 1970 în DSM-III a celor două axe diagnostice și recunoașterii importanței intercondiționărilor reciproce dintre diversitatea tulburărilor psihopatologice și structurările dizarmonice ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pacientului, evitarea interogării acestuia și încercarea de a răspunde la întrebările sale în mod necondiționat. Ținând cont de rigiditatea și uneori de ermetismul discursului pacienților cu tulburări de personalitate, terapeutul va evita confruntările de opinie și interpretările unilaterale ale evenimentelor biografice abordate. Trebuiesc de asemenea cultivate atributele pozitive și realizările pacientului indiferent de calitatea de ansamblu a rolului existențial. Sunt evitate astfel „mini-sfârșiturile” dialogului terapeutic și apariția rezistenței (RACKER, 1968, SCHLESINGER, 2005Ă. Personalitățile patologice de cluster A pot beneficia de psihoterapii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
propriei identități, ele fiind utile cu precădere în perioada imediat următoare formulării diagnosticului de tulburare de personalitate. Psihoterapiile psihanalitice clasice. În sens conceptual psihanaliza contemporană se adresează cu precădere caracterului, adică acelei componente a personalității care se raportează la experiențele biografice traumatizante filtrate și imaginativ, la relațiile interpersonale și la mediul cultural (GABBARD, 2000Ă. Trăsăturile caracteriale reprezintă conform modelului psihobiologic al lui CLONINGER (1993Ă 50% dintre atributele structurale ale personalității, condiționează în cea mai mare măsură subtipurile personologice patologice dar simultan
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Este vizată diversitatea componentelor cognitive, afective și comportamentale care trebuiesc mobilizate (DAVIDSON, TYRER 1996Ă. Ocupă de asemenea o poziție aparte necesitatea cunoașterii evenimentelor marcante și/sau vulnerabilizante din copilărie și ca urmare și inventivitatea terapeutului care să faciliteze veridicitatea descrierilor biografice (PADESKY, GREENBERGER, 1995Ă. În ansamblu, terapiile cognitive în patologia personalității se află încă în perioada experimentelor și începe să devină o certitudine faptul că psihoterapeuții trebuie să colaboreze în elaborarea unui model de intervenție cognitivă cu o cât mai largă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
grup din spitalele psihiatrice le depășesc cu mult pe cele din centrele comunitare și ridică în plus probleme etice și dificultăți de evaluare obiectivă a rezultatelor (McPHERSON, 1994, DOLAN și colab., 1996Ă. Factorii care relativizează acuratețea diagnosticului - vârsta, diversitatea evenimentelor biografice, calitatea integrării în ciclurile vieții, sunt identici cu cei care - în orice demers terapeutic - interferează cu tentativele de evaluare clinică, psihometrică și socială a eficienței intervențiilor. Deoarece și tulburările personalității au același fundal numit durată, ca și personalitățile normale, rolul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]