15,206 matches
-
vorba din gură și cealaltă jumătate o petreceai încercând să deslușești ce-a vrut să zică.” Din declarațiile oamenilor locului reiese că întreg travaliul lui Marin Preda în care s-a străduit să alcătuiască o frescă autentică a satului din Câmpia Română, la început de veac XX, cu bunele și relele lui, a fost în ochii lor, un motiv de mare supărare, căruia nu-i vedeau rostul. Și poate că nimeni nu a înțeles în vremurile acelea (poate că nici astăzi
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
lucrurile. Memoria colectivă scoate la lumină amănunte surprinzătoare. Hazul se iscă din te miri ce. În câteva cuvinte Cutieru Ilie, zis Gulie - croitorul satului rezumă viața de pe vremea copilăriei lui Marin Preda, în peisajul aspru și colțuros al satului de câmpie: „Cam asta-i treaba - pe vremea copilăriei mele și a lui Marin, țăranul se zbătea în lipsuri, dar era fericire la oameni. Nu știu cum, dar parcă istoria nu le intra sub coaste, ca acum.” Ceea ce spune totul. Și tot la fel
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
avântat ca freamătul serbărilor de demult, nu e nici un tango și nici vals nu e! Cântecul meu favorit este peste tot în jurul meu și în închipuirile mele. Îi simt aripile delicate purtându-mă în zbor planat deasupra marilor întinderi de câmpie, apoi pe coamele însorite ale dealurilor. Acolo mă simt ca un prinț romantic, privind generos peste sate și oameni. Sunetele cântecului meu le recunosc din adierile optimiste ale vântului de primăvară; ori din feeriile toamnei care-și revarsă cu foșnet
CÂNTECUL MEU FAVORIT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360316_a_361645]
-
de Jos, județul Mureș, interpretează împreună de la vârsta de 7 ani cântece din repertoriul interpretei Mihaela Sabău Istrate din Târgu-Mureș, de exemplu „Dacă ar fi să-mi iau bărbat.” Cosmin are repertoriu personal de șase piese: „Câte flori sunt pe câmpie”, „Ca frunza dusă de vânt”, „Mamă, mamă, frumos nume”, „Pe cărare lângă vale”, „Faini-s mândră ochii tăi” și doina „Codrule cu vârfu-n nori”. A participat la mai multe festivaluri: „Dor de cânt românesc” de la Cumpăna, Constanța, Festivalul de la Gherla
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
De sub abajurul albastru de cer, maramele de nori albi își întorc fața stată la soare spre ochii pământului ca să-i ningă cu flori de bumbac! A sosit decembrie pe cai de gheață și silabe de încântec, apele poartă cămăși violacee, câmpia doarme sub opal pur, muntele se-acoperă de brazi albi. În zale de globuri și clopoței, împresurați cu fireturi argintii, Pomii de Crăciun, retezați din pădure, își trăiesc propria priveghere sub geamuri luminate. Copiii așteptă sărbătoarea, iubiții așteaptă sărbătoarea...ea
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]
-
mai târziu prin “stimulatoarele cardiace de rezonanță tahionică” wireless conectate prin Stâlpul Central sau “Coloana soarelui de vis” la Templul Solar a cărui cupolă este gravată cu “Steaua arzătoare cu opt raze”! Iarăși o să ziceți că fabulez sau că bat câmpii, dar eu, așa cum spunea Lucian Blaga, “merg înainte odată cu cerul și cu oamenii” (de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin), și trag și eu cât pot ca să scoatem “căruța cu proști” din glodul și sângele Balcanilor. Astfel, dacă CMS, se
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
în față îmi spintecă prezentul”, „Tăcerea tace, strigătul suspină”, „Nimrod, Tăcerea clatină hazardul”. „Tăcerea din Cuvinte” concentrează lirismul în poeme de stare: „În inimă Tăcerea te visează”, „Un madrigal de vară Tăcerea inventează”, „Mă strigă Tăcerea cu nume de dor”, „Câmpia mea, Tăcerea-mi știe vorba”, „Tăcerea din cuvinte sfârșitul prevestește”. „Tăcerile lui Dumnezeu” sunt un mijloc de cunoaștere și de mărturisire: „Doamne, Tăcerea scrie-n mine patimi”, „Dumnezeu mă scrie, Poezia mă tace”, „Asasin al Tăcerii, Dumnezeu mă iartă”, „Doamne
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de flori și păsări nemaivăzute, cu subteranele stele pe umeri, cu sarea iubirii la vedere. Alte dispoziții finale nu am ... Un statut special dobândește piatra ca
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
transpusă într-un câmp semantic profund metaforizat: „Se sparge Tăcerea, departe e visul, porunca fântânii e-ndeplinită, săbii de foc se vântură-n aer, pajiștea toată-i de somn cotropită...” Geografia spirituală a Evangheliei Tăcerii are ca forme de relief distincte - câmpia, semn al nesfârșitului terestru, și muntele, simbolul transcendentului, al punctului de întâlnire dintre cer și pământ, capăt al ascensiunii Omului: „Tăcerea, ca o femeie mută stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
stă la pândă! În templul ei păunii rostesc ultima rugăciune a inimii. Prin fața ei, cohorte de bărbați defilează într-una! Ca un nor în derivă, coapsele ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima oceanului se va preface în munte, luna Câmpia va-mbujora, pe ritmul de ploi și de lacrimi, numai tu, numai tu vei
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
ei răscoleau așternutul privirii! Sânii curajului, ațâțare și netedă piele, ca o amazoană în mijlocul Câmpiei Eterne e ea!” Muntele, semnul verticalității, al fermității, al neschimbării, al înaltului, este, de fapt, axis mundi: „Inima oceanului se va preface în munte, luna Câmpia va-mbujora, pe ritmul de ploi și de lacrimi, numai tu, numai tu vei cânta ... ” Centru al vieții spirituale - inima, simbol al chintesenței divine, este locul intuiției, al cunoașterii contemplative: „Inima mea a uitat Adevărul, de aceea, acum sporesc prin
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
destinul, geniul, patriotismul - asociate cu motive literare vegetale, acvatice, cosmice, muzicale, visul, jertfa, carpe diem, fortuna labilis, etc. În aceste, denumite de mine, autoreflexe, se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea detașată, rece, a Universului: „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele inimii - anii - se-adună-ntre aripi mereu ... ” și altul, al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă am ști să ne bucurăm de o floare Am simți din nou cum e să fim copii. Inimile ar dansa cu razele de soare, Am zburda ca mieii pe verzile câmpii. Dacă am ști să culegem macii dintre noi Ne-am croșeta visuri, nu cu ițe de împrumut Am învăța împărțirea iubirii doar cu doi În ecuația din care extragem un dor absolut. Dacă am ști că astă viață se termină
DACA AM ŞTI... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360481_a_361810]
-
robiră pe toți câteva minute, se stârni un murmur de admirație în toată mulțimea. Calmuschi vorbise întradevăr ca un mare orator! De a Universitate, carul mortuar, a luat-o spre Bulevard, trecând în Calea Victoriei, a coborât apoi Calea Rahovei, a urcat Câmpia Filaretului și Calea Șerban Vodă până la Cimitirul Bellu. Se făcuse aproape seară, picăturile de ploaie încă mai cădeau; undeva spre apus, soarele, printre nouri, își arunca ultimele lui raze roșietice peste teiul din cimitir. Era un semn că și astrul
CEREMONIA DE ÎNMORMÂNTARE A LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360494_a_361823]
-
ei Martirizat, i l-au îngropat la Biblos... Iar sufletul, Încununat, e cu Sfinții și CHRISTOS ! ............................................ Sf.Proor.Elisei. Când s-a născut, în Galgala, idolul păgân Silon, Știind că va distruge idoli, a mugit ca un bizon ! Cetatea Abel-Mehala-n, Câmpia Iordanului La găzduit multă vreme, cu Safar "tătânul" lui. Pe părinți, la grele munci în țarină i-a ajutat De la Ilie Tesviteanul, cât i s-a dat, a învățat ! Voia lui DUMNEZEU în lume, cu râvnă a Bine Vestit ; A
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
dedicat cauzei pe care o susține de la tatăl său, Gheorghe, preot și dascăl, un luptător, după cum susține Părintele, pentru unitatea României: Tânăr fiind, entuziast și cu dragoste de țară și de poporul românesc, a fost unul dintre cei prezenți pe Câmpia de la Alba Iulia care au zis: «Vrem să ne unim cu țara!»“ De aici începe povestea, iar cuvintele se înnoadă atât de bine unele de altele încât ai impresia că retrăiești adolescența Părintelui Nicolae Bordașiu. Ungurii n-au uitat lucrul
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
ușor mă înconjoară șoapte nerostite vor să ias-afară, să strig aș vrea iubirea să m-audă dar vântul întețește a lui undă și cuvintele s-ar pierde printre zări în iarna înghețatelor chemări ... Nesfârșită pare zarea ninsă gerul mușcă din câmpia-ntinsa și din suflet rupe câte-o bucățică și iubirea devine tot mai mică până dispare sau poate doar îngheață în iarna nesfârșită și de dor uitată... Referință Bibliografică: Iarna înghețatelor iubiri... Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IARNA ÎNGHEŢATELOR IUBIRI... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360558_a_361887]
-
felinarul pe brațul drept. Se aud viorile suspinând... Pe pereții gândurilor s-au așternut deodată mii de sunete. Multe dintre ele erau din catifea albastră, altele din ceață alburie și câteva din gând de oțel. Se întindeau ca iedera peste câmpii polare, cu sufletul încătușat în necunoaștere ca un pelerin spre nicăieri. Și au rămas acolo, mărturie nedefinită, lacrimă confuză pe obrazul unui zbor adevărat... *** Azur de cremene. Ape nepăsătoare. Zbor de liniște. Bariere de gând. Statui de armonie și petale
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
agale, Copil mă regăsesc în satul meu La casa bătrânească de pe vale; Simt și acum, pe prispă, dimineața, Cernându-și fluturașii de ninsoare, Cum îmi ating cu gingășie fața Cireșii alintându-se în floare, Și-aud la fel, venind peste câmpie Spre deal zorit, urându-mi „ziua bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină: Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus, a lui Maria
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
ticălos? Să nu-ți ataci ori să-ți vinzi mișeleste prietenii ori frații de sânge și de aceeași credință! Nu-ți vinde propria conștiintă, propriul suflet ... pentru un blid de linte, pentru un loc mai sus și mai călduț în câmpia deșertăciunii acestei lumi, din care nu vei lua nimic cu tine ... Dacă noi dăm atâta bogăție sufletească pentru ce voi nu ne lăsați să ne arătăm acest chip al României care gândește, al României profunde, să fie cunoscut de toată lumea
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
sale dar... ...Sunt mesagerul tristelor gândiri, Durerii, ne-mbrăcată în cuvânt, Al lacrimii, uscată-n amintiri Și-s huiduit că sunt...cea ce sunt!... În genunchi, vă rog - păreri personale - versuri Dați-mi înapoi visele ce mi-ați furat Să bat câmpii, e... dreptul meu omenesc... Lăsați-mă să mai cred într-un lucru curat, Să cred că-s iubit și să vreau să iubesc... Lăsați-mă să mă mint... Așa e normal, Ca să pot să pășesc înc-un pas mai departe... Să
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
cu împăcare și măreție: „Fiece pas sporind augustul preț/ Al sublimei arte cu care știe frunza/ Toamna să moară” („Academia de aur și purpură”). Dar rămâne și varianta amărăciunii și a părerilor de rău biciuitoare: „Va ploua cu lacrimi peste/ Câmpia de singurătate plesnită de secetă/ Și de chinuitoare răbdare/ Încât nu vor mai rămâne în depozite/ Nicăieri lacrimi neplânse/ Inutile, învechite, bătrâne, pustii” („Ploaia de lacrimi neplânse”). Aici, în acest volum descoperim poezii despre moarte care pot fi clasificate între
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]