6,191 matches
-
nămol(2); pană(2); pămînt(2); pene(2); perină (2); piele(2); pîinea(2); pulover(2); subțire(2); urît(2); ); fără vlagă(2); afundat; alb; albă; anul; atent; balegă; balon; bezea; blînd; bolnav; brațe; bucurie; budincă; budinca; cade jos; cașcaval; căruță; cearșaf; cîine; cocolino; cojoc; covor; cozonac; cremă; cuminte; dimineață; domol; durere; elastic; fizică; fleașcă; fleșcăit; fără forță; fragedă; fragil; fricos; fular; gelatină; gelatinos; gem; ghem; glod; gogoașă; grețos; gros; gustos; haină; iarbă; indiferență; influențabil; inimă; înghețată; jeleul; jucărie; jucării; lan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
particulă (2); poluare (2); pudră (2); sare (2); slab (2); stele (2); tristețe (2); țărînă (2); uitare (2); urît (2); vechime (2); acasă; accident; fără aer; în aer; afară; amintiri; anotimp; apocalipsă; Ariel; astru; bani; bibelouri; bun; capră; căldură; cămin; căruță; ciment; cîmp; cretă; curaj; curajos; curată; dăunător; de; demult uitat; demult; desert; destin; deșert; detergent; dezastru; distrugere; distrus; drog; drum de țară; de pe drum; dulap; pe dulap; element; eu; făină; ceva fărîmițat; fin; frică; fumat; goliciune; greu; inexistent; iritație; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ani; apleacă; apleca; aproape; aprofundare; a apuca; aripi; arunca; aruncă în sus; ascensor; așază; a atinge; ața; avansare; bagaj; bani; bătrînă; bățul; bebe; bebeluș; din boală; bolovani; bucurie; bun; bunica; bureți; buturuga; caiet; camion; capacul; catina; a cădea; cădea; căldare; căruță; cățăra; a căzut; la cer; chestii; cobora; comun; a construi; copac; cric; cutia; cutii; deal; deține; drapel; drept; a duce; dulap; eleva; elevează; escalator; etaje; evolua; evoluție; experiență; fast; fier; fitness; focul; frică; frigider; funie; furnică; fusta; fustă; gantera; găleată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunicii; scurgere; scurs; scurt; secat; sete; Siret; Someș; străveziu; sursă de viață; tigru; timp; Tisa; tulbure; țărm; uscat; vacanță; vapor; veceu; vine de la; viteza; viu; vîltoare; vîlvoi; vîrtej; vodka (1); 796/160/50/110/0 roată: mașină (164); cerc (72); căruță (68); rotundă (68); rotund (61); car (24); cauciuc (23); mare (18); mișcare (16); viață (10); bicicletă (8); învîrte (8); spartă (7); pătrat (6); pătrată (6); se învîrte (5); noroc (5); moară (4); perfecțiune (4); circular (3); destin (3); drum (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
învîrte (5); noroc (5); moară (4); perfecțiune (4); circular (3); destin (3); drum (3); întoarcere (3); lemn (3); mașina (3); merge (3); mers (3); mică (3); morii (3); se întoarce (3); spiță (3); spițe (3); viteză (3); cașcaval (2); de căruță (2); covrig (2); dracului (2); evoluție (2); infinit (2); Ion (2); a se învîrti (2); de lemn (2); de mașină (2); mereu (2); piatră (2); preistorie (2); răsplată (2); rezervă (2); roata vieții (2); vieții (2); schimbare (2); soartă (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); preistorie (2); răsplată (2); rezervă (2); roata vieții (2); vieții (2); schimbare (2); soartă (2); timp (2); tractor (2); ajutător; anvelopă; apă; așteptare; autoturism; autovehicol; ax; axă; bilă; bogăție; bumerang; bune și rele; de cauciuc; călători; călca; cămară; la căruță; căruțe; cere; ciclicitate; ciclu; ciclul vieții; cicluri; circumferință; comună; constantă; continuitate; copac; corabie; creativ; de Dacie; defectată; deplasare; dezumflată; dreptunghi; dură; epocă; excursie; Ferrari; fortună; frumos; frunză; gaură; ghinion; greșeală; groapă; horă; idiot; inel; infinitate; intelect; interior; invenție; se împarte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
preistorie (2); răsplată (2); rezervă (2); roata vieții (2); vieții (2); schimbare (2); soartă (2); timp (2); tractor (2); ajutător; anvelopă; apă; așteptare; autoturism; autovehicol; ax; axă; bilă; bogăție; bumerang; bune și rele; de cauciuc; călători; călca; cămară; la căruță; căruțe; cere; ciclicitate; ciclu; ciclul vieții; cicluri; circumferință; comună; constantă; continuitate; copac; corabie; creativ; de Dacie; defectată; deplasare; dezumflată; dreptunghi; dură; epocă; excursie; Ferrari; fortună; frumos; frunză; gaură; ghinion; greșeală; groapă; horă; idiot; inel; infinitate; intelect; interior; invenție; se împarte; început
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pustiu (6); sărăcie (6); săteni (6); tradiție (6); uliță (6); bătrîn (5); bătrîni (5); locuință (5); muncă (5); vechi (5); adunare (4); lume (4); pămînt (4); părinți (4); rustic (4); tradiții (4); uitat (4); vatră (4); biserică (3); bunei (3); căruță (3); departe (3); loc natal (3); mulțime (3); părăsit (3); praf (3); la țară (3); țărănime (3); veșnicie (3); aer (2); amintiri (2); animale (2); bunicii (2); cai (2); comuna (2); comuniune (2); curte (2); deal (2); grup (2); locație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pe scară (2); treaptă (2); trepte (2); urcat (2); acoperiș; agale; aici; a ajunge; ambițios; apă; arunca; ascendență; ascensor; a avansa; bani; spre bine; bloc; cade; pe cal; caleașcă; calorie; în cap; car; cariera; carieră; în casă; catîr; cațără; călare; căruță; cățărat; în cer; cobori; coborîre; cocoța; crește; a crește; creștere; cu; cui; la deal; pe deal; departe; distracții; drum; escaladă; eternitate; geam; gleznă; greu la deal; greutate; inegal; înainta; înalță; înălța; încă; încălcare; încredere; lift; loc; lui; lung; magie; mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arunca (5); efort (5); greutate (5); lua (5); aduce (4); apa (4); apă (4); aruncă (4); funia (4); ține (4); lovi (4); mîna (4); ochi (4); ochește (4); ține (4); aer (3); ajutor (3); arma (3); ață (3); bine (3); căruță (3); cu ochiul (3); de păr (3); sanie (3); țeapă (3); țintă (3); cu arcul (2); calul (2); car (2); cară (2); chin (2); clopotul (2); concluzii (2); deschide (2); pe dreapta (2); duce (2); elastic (2); un foc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apropia; a apropia; din arc; cu arcul; arcul; arie; cu arma; cu armă; din armă; arme; aspirație; atinge; atracție; ața; a auzi; avansa; a avea; bate; bătaie; o bătaie; bou; brusc; bruschează; din butoi; camion; capăt; carul; căra; a căra; căruța; căzut; în cineva; cheamă; chinui; chinuie; clanță; cleampă; de coadă; concluzie; convinge; crimă; cruce; cuvîntul; a da drumul; dă; de; decădere; a se deplasa; deschidere; destin; a direcționa; doare; dori; dorință; draperie; la dreapta; drum; a duce; dulce; eșec; face
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pîine (2); poveste (2); ruptă (2); sărac (2); slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tradiție (2); țară (2); țărînă (2); țăran (2); unire (2); unită (2); vacanță (2); abandon; aerian; afară; agrar; alta; Anglia; animale domestice; aparținător; aproape; arde; barcă; baștină; Băsescu; Belgia; bine; bogăție; bucurii; Bulgaria; bun; bunei; la bunici; cai; Canada; capitală; căruță; Chișinău; cîini; cîmpie; cîntec; compatriot; conducere; country; culoare; cultură; curățenie; curiozitate; dărăpănătură; departe; descoperă; devotament; dezvoltare; diferit; dispută; drăguță; drum; dușmani; Elveția; eu; familie; fantastică; farmec; flori; frați; Franța; găini; geografie; glie; glob; Grecia; imn; importantă; indispoziție; integritate; iubire; încîntătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roșu (2); șnițel (2); tinerețe (2); tînăr (2); țară (2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eu nu ți-am cumpărat nimic, dar mă rog să fii sănătos.. (îl sărută) Mihai: Îți mulțumesc, mamă. Alex: (vine cu un pachet) Și eu ți-am cumpărat ceva... nu prea de sezon, e drept, dar, cum se știe... iarna căruță și vara sanie... Mihai: Bine, îți mulțumesc... o să-l desfac mai tîrziu. Bun. Păi ce facem, nu ne așezăm la masă? Maria: Dar nu așteptăm și musafirii? Mihai: Care musafiri? Maria: Păi credeam că... sau vin mai tîrziu? Mihai: Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ia s-o luăm de la început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în primul rând zeului Apollon, adică Soarelui, în mentalitatea originară, carul solar al zeului Hellios era tras de 4 cai Pyroeis, Eous, Ethon, Phlegon. Plecând de la această concepție, s-a explicat prezența "cailor de foc" în mitologia românească caii de la căruța lui Sântilie.93 Ieșirea din "moarte", începerea unui nou cilcu al vieții, se realizează prin intermediul ursului, animal htonian și lunar, cu virtuți medicale și meteorologice, întruchipare a divinității naturii care moare și renaște în fiecare an.94 Zilele mitice, douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De asemenea mai aveau cultivați și pepeni pe un teren puțin mai departe de casa de la câmp, un teren nisipos, în apropiere de Rotunda, acolo unde noi îi spuneam “la nisip”. Când se făceau buni, pepenii erau aduși acasă cu căruța iar frații mei îi spărgeau, nu-i tăiau felii cu cuțitul și mâncau mai mult miezul pepenilor sau „creasta’, după cum îi mai spuneam noi. Fiind o zonă cu pepeni mulți și având pepeni în copilărie și acum mănânc foarte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în Tecuci. Matilda însă a trecut și ea în lumea celor drepți. La munca câmpului lucra și fratele meu cel mare care, fiind elev la liceu, lucra cot la cot cu oamenii, le ducea mâncare cu calul călare sau cu căruța. De aceea el ajungea la ore doar târziu toamna, în octombrie, când se termina culesul recoltelor. Ceilalți doi frați ai mei lucrau și ei dar mai puțin, după puterile lor. Doar eu fiind prea mică nu aveam nici o obligație la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
convingă că-i doar o amenințare dar eu tot nu credeam. Plângeam și mă țineam de fusta mamei, dacă cumva ieșeam cu ea pe acea poartă; în rest ieșeam din curte pe poarta din spate, poarta mare, pe care intra căruța, șareta tatălui meu și vitele. La fel făceau și frații mei mai mari care, deși înțelegeau ce se întâmplă, nu voiau să dezlănțuie furia acelei persoane. Părinții au început să-mi spună ce se întâmplă cu noi, evident la nivelul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
au apreciato așa de mult și pentru că la vremea lor au fost alte atracții. Toți copiii ne jucam în stradă pentru că nu era nici o mașină, singurele vehicule care intrau și ieșeau frecvent pe fundătura noastră erau șareta tatălui meu și căruța noastră. Uneori mai apăreau și trăsuri care aduceau pe cineva de la gară, împovărat cu bagaje. Prin Tecuci treceau 2 trenuri importante, de la Iași și de la București, Tecuciul fiind cam la jumătatea drumului dintre cele două orașe. La vremea aceea erau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de sovietici!!! Bucur Stănescu povestește despre drama țăranilor legată de colectivizare, din alt colț al țării. Este vorba de un sat de lângă comuna Lătești, comună nou înființată în Bărăgan de deportații din 1950. Omul din Cegani, care-l ia în căruța pe autor, fost deținut politic, ca să-l ducă de la Fetești la Lătești îi povestește despre colectiv, despre fuga oamenilor prin păduri și pe câmp, schingiuirea lor metodică atunci când erau prinși, presiunea exercitată asupra femeilor să semneze ele intrarea în colectiv
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
legume, la grădină. Nu știu nici acum de ce șanțurile acelea prin care trecea apa cu care se irigau legumele se chemau vaduri. Știam că vadurile sunt acele locuri dintr-un râu unde apa este mai mică și se trece cu căruța sau cu animalele pe malul celălalt al apei. Mai știam despre vaduri din pozia lui Coșbuc “Mama”: “In vaduri ape repezi curg, Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
te așteptau caraliii aceia sălbatici, criminalii de drept comun și-ți puneau polonicul acela în față, dar când vedeai vița aceea de carne cu spumă ți se întorceau mațele pe dos”. Era carne de cal stricată, adusă 10 Km cu căruța cu boi, pe căldură, ținută în soare. „Nu mâncai, te mulțumeai cu 250g de pâine și atât era...". Inginerul Dan Ottulescu care a ajuns la Periprava în 1962, venit din alte închisori, pentru că uneltise contra siguranței statului își amintește:” Foamea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu îi este îndeajuns de transfigurată: "Dealurile noastre par morminte misterioase/ Cine doarme sub ele?/ Peste liniștea lor zvârcoliri de coase." Sentimentul dezrădăcinării apare însoțit de nostalgia trecerii timpului, versurile bolovănoase amintesc de Aron Cotruș: "Și noi am coborât/ Din căruța cu fân/ Vă mai aduceți aminte Ioane și Petre/ Blajul părea/ Un sat mai bătrân/ Care-și amestecase noroiul cu pietre". Egal cu el însuși, Ion Brad rămâne poet și când evocă bătălia de la Rovine: "Curg aburi calzi pe câmpuri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]