KorAP: Find »[drukola/base=catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...145 146 147 ...151 >

3,766 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

învățătura creștină, de a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul revistelor din Moldova a fost determinat de publicul căruia i s-a adresat fiecare revistă în parte. Evident că toate vizau pe catolici ca și confesiune, însă fiecare publicație a avut un public țintă, bine definit în interiorul comunității catolice, care era mai numeros sau mai puțin numeros în funcție de specificul revistei. Lumina creștinului a fost o gazetă care s-a adresat tuturor credincioșilor catolici

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rural, fapt ce a determinat buna răspândire a revistei Viața, care s-a adresat unui public diferit și mai restrâns comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în special pe membrii ordinului, cuprinzând informații referitoare la evenimentele și istoria congregației, la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc cu totul direct pentru binele moral și material. Priviți deci cu ochi buni apariția Curierului nostru și răspândiți-l cât mai mult în rândul catolicilor noștrii din Galați"795. Faptul că a vizat cu precădere comunitatea catolică din Galați a făcut ca apariția buletinului să depindă în mare măsură de donațiile ce se primeau, dar și de banii câștigați din publicarea anunțurilor publicitare. Primul număr

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a demonstrat existența unui control exercitat de autoritatea bisericească asupra tuturor articolelor și materialelor publicate în presa catolică: "Sfânta Biserică are mare grijă să nu se strecoare în scrierile catolice greșeli împotriva credinței și a bunelor moravuri. De aceea nici un catolic, fie cleric, ori civil, nu poate tipări sau publica vreo scriere în care se atinge credința și bunele moravuri, fără ca mai întâi aceste scrieri să treacă sub așa numita cenzură bisericească. Cât privește revistele ori ziarele periodice,acestea să aibă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul au fost reglementate legal prin ratificarea Concordatului și clarificarea situației catolicilor din România, ce aveau o ierarhie autohtonă recunoscută atât de Vatican, cât și de către statul român (fiind astfel scoși de sub autoritatea ierarhiei Bisericii din Ungaria sau a bisericilor altor state catolice vecine). Aceste măsuri au reprezentat o consolidare a independenței

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România nu au găsit calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din România 828. Profesorul Georgescu a pus nivelul considerat scăzut al presei pe seama catolicilor de rit latin din arhidieceza de București și a schimbărilor produse după 1918. El considera că uniților nu li se acorda importanța cuvenită în dezvoltarea presei. Practic, lipsa de unitate și acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mondial al presei catolice. Au fost surprinse totuși și avantajele create de noul context politico social de după Marea Unire: "Cu toate acestea, în situația politică actuală, presa catolică română a câștigat un avantaj. Înainte de 1918 ortodocșii uniți (imensa majoritate a catolicilor români) erau obligați să lupte pe două fronturi pentru a-și apăra credința și naționalitatea. Din momentul în care existența și viitorul poporului român sunt complet asigurate, cei care sunt convinși că acest popor nu poate progresa și nu se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presă catolice 830. Așadar, în cadrul acestui eveniment internațional, au fost identificate și prezentate problemele presei catolice care funcționa în realitatea politico-socială și culturală de după Marea Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Unire, dar și lipsa colaborării dintre cele două rituri (pe de o parte) și cu catolicii maghiari din România (pe de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință prin finanțarea cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în presa catolică din România. Deși

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fi pe placul veneratelor dorințe ale Sfântului Părinte". Sacra Congregație și-a însușit ideea ca în această expoziție, toate publicațiile periodice catolice orientale să fie colectate și reunite într-o sesiune specială (sau secție), în așa fel încât orientalii catolici din orice rit sau națiune să aibă parte de o reprezentanță demnă și să poată demonstra progresele făcute în acest câmp, mai ales în ultimii ani și ținând seama de solicitările Sfântului Scaun. În încheierea adresei de răspuns a Congregației

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
românilor invitație și loc la această expoziție. Dar cum ne-am dovedit tăria noastră față sau mai bine zis alături de alte țări? Să spunem drept: ne-am dovedit foarte modești, dacă nu slabi! Lucru de altfel explicabil: ce suntem noi catolicii chiar de ambele rituri din România cu presa noastră, cu câteva reviste lunare, cu câteva foi săptămânale de ieri alaltăieri pe lângă presa cotidiană seculară din țări mari catolice? Numește Franța, Anglia, Spania, Italia, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, ș.a. Înțeleg de ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
părțile apusene!"843. Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au ocupat de această manifestație au pregătit spații diferite pentru publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea publicațiilor expuse de uniți și modul cum aceștia s-au organizat 844. Referitor la materialele expuse de catolicii de rit latin, Pal constata precaritatea lor și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
spații diferite pentru publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea publicațiilor expuse de uniți și modul cum aceștia s-au organizat 844. Referitor la materialele expuse de catolicii de rit latin, Pal constata precaritatea lor și numărul redus al acestora în comparație cu a țărilor vecine lângă care au fost amplasate 845. În privința modului de aranjare a pavilioanelor în cadrul expoziției de la Vatican, comitetul organizator a întrevăzut unele probleme care puteau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unitate, ce a dus la soluția creării de secțiuni diferite pentru aceeași țară). Situația României era una mai complicată și particulară, ținând seama de existența celor două rituri: În ceea ce privește România, Congregația Orientală, dorind să arate tot ce se publică de catolicii de rit oriental, va culege într-o unică secție publicațiile catolice de rit român (ziare și reviste), împreună cu publicațiile periodice ale tuturor celorlalte rituri orientale. În acest scop cred că ați scris deja, sau urmează să scrieți curând Mitropolitului românilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
state. Această colaborare a fost coordonată de Comitetul organizator al Expoziției, care a avut împuternicirea Papei de a acționa pentru "buna organizare și desfășurare a acestei manifestații, unice"850 până în acel moment. În unele țări (printre care și România), statutul catolicilor (prin urmare, și al presei catolice) era mult mai complicat, din cauza condiției de minoritari într-un stat majoritar ortodox, a diversității entice sau de rit, dar și a existenței unui număr semnificativ de ordinine misionare. În consecință, Comitetul organizator a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a stabilit și modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării taxelor, precum și la modul de organizare a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a datorat și bugetului redus alocat de episcopiile românești pentru pregătirea evenimentului 864 (ba mai mult, au existat și unele neclarități cu privire la banii necesari participării 865), pe lângă taxa obligatorie care a trebuit plătită de fiecare participant. Lipsa unui reprezentant al catolicilor din România la organizarea pavilioanelor de la Vatican (delegația din țara noastră prezentându-se cu puțin timp înaintea deschiderii oficiale) a contribuit și ea în mod negativ, prin amenajarea superficială a standurilor românești. Toate aceste lucruri au condus, așa cum am menționat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice din România, un element constant l-a reprezentat dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională (adică să se adreseze întregii populații nu doar catolicilor)871. Importanța acordată publicării unui ziar a rezultat și din caracteristicile și tipologia sa. Într-un cotidian catolic se prezentau problemele actuale și de "răsunet" ale societății, anumite polemici și viziuni despre evenimente sociale, politice, economice, diplomatice și religioase. O

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de altă parte s-a evidențiat dorința de "comunicare" cu statul român și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe întreaga perioadă a apariției sale (patru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
bine ar fi fost să se preia, de exemplu, Unirea din Blaj, deoarece era cunoscut deja clerului din Transilvania, iar acest lucru ar fi facilitat mult propaganda 878. Gabor menționa necesitatea asigurării unui statut detaliat și socotea oportună participarea unor catolici din Iași; ca responsabil, dorea să fie numit un teolog de prim rang și l-a sugerat pe dr. Alexandru Rusu din Blaj. În ceea ce privea conferința cu tema înființării cotidianului, el o considera istorică și menționa că trebuia să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în mare parte erau constituite din catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei catolice din România. În anul 1933, în preajma înființării ziarului catolic Farul nou, Gabor i-a trimis arhiepiscopului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din punct de vedere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
propagarea sentimentului național au însoțit orice inițiativă și orice publicație catolică românească. Proiectul a exprimat și susținerea oferită statului român în privința realizării Marii Uniri, făcându-se referire în mod direct la politica de unificare dusă de România și sprijinită de catolici. Apariția acestui cotidian la București a fost susținută din mai multe motive: "acolo pulsează mai intens viața noastră publică: politică, socială, științifică, agrară, financiară și artistică, mediu vital pentru un cotidian cu pretenția de a informa publicul cititor despre toate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a exprimat concepția și viziunea clerului unit asupra direcției de dezvoltare a presei catolice românești în deplină unitate cu a romano-catolicilor din Vechiul Regat și în context național 917. Ideea de a promova în exteriorul țării o opinie unitară a catolicilor despre realitățile din România (mai ales din punct de vedere politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția greco-catolicilor nu a fost însă împărtășită total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă și anumite diferențe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-un nucleu unic a tuturor centrelor de presă și de editură catolice românești. A fost considerat necesar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]