4,620 matches
-
sau pentru a prezice cele mai probabile realități care pot produce un eveniment catastrofal pentru o organizație. Tehnica a fost adaptată întâi la sistemele educaționale și sociale de către Witkin și Stephens. FTA reprezintă și ea tot un tip de analiză cauzală - și este un lucru cunoscut că analiza cauzală poate fi folosită pentru a arunca o privire fie în trecut, fie în viitor. Într-o primă etapă, un grup de experți stabilesc fundația în analiza erorilor, evidențiind următorii factori: o prezentare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care pot produce un eveniment catastrofal pentru o organizație. Tehnica a fost adaptată întâi la sistemele educaționale și sociale de către Witkin și Stephens. FTA reprezintă și ea tot un tip de analiză cauzală - și este un lucru cunoscut că analiza cauzală poate fi folosită pentru a arunca o privire fie în trecut, fie în viitor. Într-o primă etapă, un grup de experți stabilesc fundația în analiza erorilor, evidențiind următorii factori: o prezentare a misiunii și un set de scopuri ale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
argumentez în favoarea utilității chestionarului, instrument care face posibile unele investigații comparative practic inaccesible unei abordări calitative. Printre avantajele anchetelor cantitative se numără posibilitatea de a obține date reprezentative statistic cu privire la o întreagă populație, precum și posibilitatea de a testa empiric ipoteze cauzale. Astfel, ne putem propune să explorăm două întrebări esențiale referitoare la filozofiile de viață împărtășite într-o societate: 1) Sunt aceste filozofii adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este deja consacrat de o tradiție îndelungată atât în România cât și în comunitatea internațională (vezi de exemplu Andrei 1921, Zamfir 1984 și 1993, Băltățescu 2003 și 2007 precum și Veenhoven 2004 și 2006). Numeroase cercetări cantitative au urmărit detectarea factorilor cauzali care influențează fericirea oamenilor. Aceastea au fost dublate de reflecții metodologice referitoare la metodele de definire operațională a conceptelor, precum și la interpretarea relațiilor de asociere dintre variabile. O filieră mai puțin explorată de studiu este cea care se concentrează pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Metabolice, Cluj-Napoca (37) Persoanele care au reprezentări pseudoștiințifice ale acestei condiții de a necesita începerea insulinoterapiei sunt pacienți care e mai probabil să accepte, mai devreme sau mai târziu, începerea tratamentului. Aceasta nu se dorește a fi neapărat o explicație cauzală. Cauzele pot sta în faptul că acești pacienți au căutat justificări "științifice" pentru alegerea lor, sau au selectat informațiile științifice dintre cele pe care le-au primit din diverse surse. Faptul că alte persoane nu au dat astfel de explicații
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
bine etapa chimică a diabetului zaharat (a pus la punct tehnici de determinare a glicemiei și glucozuriei, pe care le-a folosit magistral în practica medicală), în timp ce Lancereaux a marcat etapa etiologică a diabetului zaharat, demonstrând pentru prima dată relația cauzală dintre pancreas și diabet. Tot la Hôtel-Dieu va avea loc, în 1889, întâlnirea dintre tânărul student Paulescu și profesorul Lancereaux, ajuns la apogeul carierei sale științifice. Aici i-a insuflat Lancereaux lui Paulescu interesul pentru diabet, predându-i ștafeta studiului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pancreas și diabet. Tot la Hôtel-Dieu va avea loc, în 1889, întâlnirea dintre tânărul student Paulescu și profesorul Lancereaux, ajuns la apogeul carierei sale științifice. Aici i-a insuflat Lancereaux lui Paulescu interesul pentru diabet, predându-i ștafeta studiului relației cauzale diabet-pancreas, pe care o va purta cu el la București, unde va descoperi, două decenii mai târziu, hormonul antidiabetic pancreatic. Pe lângă numeroasele lucrări semnate împreună, din colaborarea lor au rămas pentru eternitate cele 4 volume ale monumentalului „Tratat de Medicină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Lancereaux. Dacă așa s-au petrecut lucrurile, orgoliul lui Bouchardat este posibil să fi fost cauza ignorării uneia dintre cele mai profunde observații clinico-patologice făcute de-a lungul întregii istorii a medicinii: descoperirea sediului diabetului zaharat. 20. Etapa stabilirii relației cauzale diabet-pancreas: Etienne Lancereaux (1829-1910) Cea mai vehiculată idee privind originea diabetului zaharat a fost cea avansată de Galen, care asocia boala cu afectarea rinichiului. Majoritatea autorilor au acceptat această teorie întrucât nu găseau argumente solide pentru o altă explicație. Etienne
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
apoi și necroptic, numai unele (cele care se refereau la persoanele tinere, slabe, cu evoluție rapidă a bolii) au fost incluse în „diabetul pancreatic”. Ca rezultat al observațiilor sale clinice, între 1877 și 1888, Lancereaux aduce dovezi indubitabile privind relația cauzală dintre leziunile pancreasului și o anumită formă de diabet, pe care el îl numește diabetul pancreatic și care ulterior va fi numit diabetul insulino-dependent sau diabetul de tip 1. Cu aceeași precizie descrie și simptomatologia clinică a tipului 2 de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
spune altfel, complet distrus”. Mai departe autorul precizează: „ori, ținând seama de caracterele speciale ale diabetului în cazurile de alterări ale pancreasului și ținând seama de fenomenele observate la animale prin distrugerea acestui organ, putem concluziona că există o relație cauzală între alterările grave ale pancreasului și diabetul zaharat în discuție. Această formă de diabet se distinge printr-un debut relativ brusc, o slăbire considerabilă cu polifagie și polidipsie, eliminări urinare destul de particulare și mai ales printr-o evoluție rapidă”. Lancereaux
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
asupra diabetului. Mai mult, în final, el afirmă că pancreasul este un organ inutil. Și alți autori au observat la pacienți decedați cu diabet leziuni în pancreas (alături de cele întâlnite și în alte organe), dar nu le pun în relație cauzală cu boala. De exemplu, Joseph Alexander Fles (1819-1903) remarcă la unii diabetici atrofia pancreasului și a ficatului. Ideea relației diabetului cu pancreasul a fost însă abandonată de el după ce, administrând pe cale orală pancreas de vițel unor pacienți diabetici, nu s-
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pe cale orală pancreas de vițel unor pacienți diabetici, nu s-a înregistrat nici un efect. Încă din secolul XVIII, doi medici (Thomas Cawley și Richard Bright, 1789-1858) notaseră la examenul anatomopatologic unele modificări pancreatice, fără însă a le pune în relație cauzală cu boala (38). La începutul secolului XIX, observațiile privind modificări pancreatice în diabet au devenit mai numeroase, așa cum menționează în 1878 Lapièrre, unul din elevii lui Lancereaux, în teza sa de doctorat „Sur le diabète maigre dans un rapport avec
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
chiar de Lancereaux). Intuiția de mare clinician a lui Lancereaux, susținută de prezența leziunilor pancreatice într-o anumită formă de diabet („diabetul slab”, pe care l-a numit și „diabet pancreatic”) l-a condus pe acesta la ideea unei relații cauzale diabet - leziuni pancreatice, plasând în acest fel cercetarea clinică pe un piedestal la fel de înalt cu cercetarea experimentală. 21. Noțiunea de secreție internă În 1775, medicul francez Theophile de Bordeu (1722-1776) a exprimat pentru prima dată ideea că fiecare organ eliberează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Destinului, în viața unor cercetători. La polul opus se află Lancereaux și Paulescu. Lancereaux a fost primul mare clinician obsedat de cauza sau originea bolilor. Nu întâmplător Paulescu insistă asupra descoperirii lui Lancereaux, care a stabilit pentru prima dată relația cauzală dintre pancreas și diabet, valorificând la maxim ceea ce un clinician de geniu putea face. Etienne Lancereaux și Nicolae C. Paulescu Sarcina care i-a revenit lui Paulescu a fost mult mai dificilă, mai laborioasă, mai complexă și mai complicată. Cred
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a fost mult mai dificilă, mai laborioasă, mai complexă și mai complicată. Cred că anul 1888, când Paulescu a ajuns la Paris, a fost și anul în care Lancereaux a predat, simbolic inițial, practic apoi, dificila ștafetă în problema relației cauzale diabet - pancreas, lui Paulescu. În anii ce au urmat, tânărul elev al lui Lancereaux și-a însușit temeinic tabloul clinic al diferitelor forme de diabet zaharat. Nu cred că greșesc în a afirma că, dintre toți cercetătorii care au fost
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
folclor înfățișând haiducii și faptele lor mărețe. Cum poate fi circumscris violenței gestul unui părinte de a oferi spre vânzare rinichiul unuia dintre copiii săi1, în condiții de sărăcie? Câți agresori există într un astfel de gest și ce aspecte cauzale pot conduce la el? în ciuda importanței cadrului cultural în frecvența și varietatea manifestărilor violente, precum și în recunoașterea violenței și în abordarea ei preventivă sau terapeutică, consecințele violenței asupra ființei umane sunt similare, indiferent de cultură din care face parte individul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
social este vorba despre o obiectivitate statistică, și nu de una absolută. Definițiile din perspectiva reprezentărilor comune unei societăți sau unui grup social pot diferi de la o cultură la alta, căci la nivelul mentalității funcționează mai degrabă mituri decât relații cauzale reale (Schechter, Hart, Richie, 1987). Miturile pot avea o parte de adevăr, dar cel mai adesea substituie în mod eronat o relație cauzală, cu o relație de contiguitate, de asociere. De exemplu: „alcoolismul este cauza violenței domestice”; în realitate, consumul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot diferi de la o cultură la alta, căci la nivelul mentalității funcționează mai degrabă mituri decât relații cauzale reale (Schechter, Hart, Richie, 1987). Miturile pot avea o parte de adevăr, dar cel mai adesea substituie în mod eronat o relație cauzală, cu o relație de contiguitate, de asociere. De exemplu: „alcoolismul este cauza violenței domestice”; în realitate, consumul de alcool însoțește adesea comportamentele violente, dar există și persoane care sub efectul consumului de alcool nu sunt violente. O definiție simplificată și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
masculină în familie”(p. 307). Alți cercetători afirmă că explicarea violenței, din perspectiva sănătății și a patologiei, impune relevarea celor trei categorii de factori (biologici, psihologici și sociali) în interacțiunea dintre ei, și nu într-o sumă aritmetică. Dintre factorii cauzali psihologici, ostilitatea apare ca fiind elementul determinant. Variabilele independente semnificative relevate de studiu sunt alcoolul, veniturile familiei, calitatea relațiilor dintre membrii familiei și nivelul de testosteron. Rezultatele obținute în testarea modelului biopsihosocial al violenței domestice sunt confirmate și evidențiate de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și imaginarea unor măsuri adecvate și eficiente pentru prevenire. Familia nu este văzută ca partener principal al școlii și este evident că școala nu se apropie de familie și nu o cunoaște. Probabil acest lucru este cel mai important factor cauzal în producerea evenimentelor de violență în școli, atât între copii și cadrele didactice sau personalul școlii, cât și între elevi. într-o strategie adecvată de prevenire a violenței în școli, familia ar trebui să fie văzută ca partenerul principal al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afectează dezvoltarea acestora și necesită eforturi susținute din partea statului: sărăcia, incapacitatea sistemului educațional de a școlariza toți copiii, cel puțin la nivelul școlii obligatorii, incapacitatea sistemului de a preveni apariția unor situații de risc sau încălcări ale drepturilor copilului.” Factorul cauzal cel mai amplu recunoscut pentru abuzul și neglijarea societală a copiilor este sărăcia. Sărăcia societății poate sta la baza unor forme de abuz societal cum ar fi: lipsa de acces a copiilor la educație, viața în condiții care nu permit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trauma are o rezonanță psihologică, transformându-se într-o rană sufletească, or, stresul este o manifestare externă, adică după opinia noastră, un agent care poate provoca sau nu o traumă, în funcție de amplitudine, intensitate și durată. Introducându-l într-o ecuație cauzală și simplificând lucrurile, credem că nu greșim dacă vom eticheta stresul drept cauză (chiar dacă nu întotdeauna are această funcție), iar trauma un posibil efect. Diagnosticarea corectă a oricărei maladii este un deziderat major și în psihopatologie. Pentru fluidizarea comunicării între
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
jungla sistemelor concurente, dar și utilizarea combinată a psihoterapiei cu farmacoterapia, deși condiții necesare, nu mai sunt deloc suficiente, deoarece integrativitatea trebuie să meargă mai departe, să se aprofundeze. Numai în acest fel se poate realiza o terapie cu adevărat cauzală, care, dintr-un inevitabil elan holistic, trebuie să vizeze cele trei paliere ale umanului: fizic, psihic și spiritual. Din perspectiva unui registru individual, orice traumă majoră reprezintă o cumpănă existențială, o criză ce naște colocvii interioare, reflexii și mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o componentă a primei faze din criza de separare; 3. distorsionarea face ca, în linii mari, realitatea să ia o altă formă, convenabilă persoanei. Realitatea ca eveniment nu este negată, dar aspecte de detaliu, de interpretări capătă o altă explicație cauzală, îndepărtându-se de adevăr. („Este adevărat că am luat o notă mică, dar profesoara nu mă suportă!”) La adulți este foarte periculoasă, ajungând ca după o vreme nici cel care folosește mecanismul, brodând pe marginea unui eveniment real, să nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și factori de protecție. Dacă în condițiile date se manifestă simultan mai mulți factori de risc, forța lor de acțiune se va cumula și impactul va fi mult mai mare. Factorii de risc reprezintă un stres pentru individ, dar relația cauzală cu comportamentele ulterioare, maladaptative ale individului (tulburări) este mediată de aspectele personale și de factorii protectivi din context. Cercetătorii definesc conceptul de factori de risc făcând referință la factorii care permit previziuni specifice în legătură cu funcționarea ulterioară expunerii, neadaptată pe plan
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]