6,690 matches
-
motivația acordării premiului, juriul a precizat că lecțiile AEL reprezintă un excelent exemplu de abordare inovativă a e-learningului, materialele digitale pot fi folosite în diverse medii de instruire, acoperă o varietate mare de materii, oferă profesorului flexibilitate și promovează abordarea centrată pe elev. Este pentru prima oară când România obține un premiu de o asemenea valoare în domeniul IT& C. Utilizat în prezent în toate liceele din România, pachetul de lecții AEL conține peste 1 500 de titluri de lecții interactive
Agenda2005-48-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284431_a_285760]
-
pot diferi în nivelul la care o valorizează, în comparație cu alte identități mai cosmopolite, iar într-o democrație oamenii cu aceeași identitate națională sînt liberi să se împartă după alte criterii. Regimurile comuniste erau în mod ideologic antinaționaliste, încurajînd un cosmopolitism centrat pe Moscova. Marxism-leninismul a fost proclamat drept filosofie universală, ceea ce făcea naționalismul perimat. Ca reacție împotriva "modernizării" în stilul Moscovei, oamenii se puteau identifica cu simboluri naționale, democratice sau nedemocratice (cf. Gellner, 1983). Însă izolarea de curentul principal al Europei
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
se aibă în vedere mai multe criterii în același timp. 2.3.2. Categorii de motive în practica școlară Practica educațională conturează următoarele categorii de motive: profesionale, cognitive, social- morale, individuale și relaționale. a) Motivele profesionale. Majoritatea motivelor învățării sunt centrate pe viitoarea profesiune. Aceasta mai ales la elevii din clasele mari ale liceului. Elevii iau decizia pentru o profesiune sau alta prin procesul de autoorientare. Impulsurile interne, care poartă numele de motivație, stau la baza autoorientării profesionale. În ultimă instanță
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a doua categorie de iluzii (iluzii "secundare"). Această clasificare în primare și secundare a fost realizată de Piaget. Iluziile primare se pot explica prin efecte de centrare sau efecte de câmp. În timpul unei fixări a privirii, elementul figurii care este centrat de privire (element a cărui imagine se proiectează pe fovea) este supraestimat în raport cu elementele periferice, această supraestimare crescând, odată cu durata, până la un anumit plafon. Dezvoltarea activității perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de figură care este centrată, probabilitatea întâlnirii între elementele figurii și elementele receptoare este mai ridicată decât pentru elementele figurii care se proiectează la periferia câmpului (ne amintim că elementele receptoare susceptibile să funcționeze independent sunt mai numeroase în centru retinei). Efectele de decentrare se
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
interpretare a scrierilor sacre. De importanță capitală se dovedește, în acest sens, teoria sensurilor: literal, alegoric, moral și anagogic, punctul de vârf al literaturii critice medievale. Putem concluziona că Evul Mediu nu este numai perioada în care ideea de literatură - centrată pe sacralitate și cultură - devine omogenă și stabilă, ci și o perioadă de diversificare analitică precizându-și întreaga terminologie de bază. I.4. Specializarea De la Renaștere înainte situația se schimbă. Definiția literaturii devine mai tehnică, mai savantă. Se poate vorbi
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
M. Foucault. Când accentul cade pe aspectul funcțional, operativ, al limbajului literar acesta devine „discurs literar”(Tzvetan Todorov), iar literatura este „un discurs lipsit de forța acelor ilocutorii, detașat de circumstanțele și condițiile care fac acte ilocutorii posibile, altfel spus centrat pe propriul său mesaj.” În aceeași sferă lingvistică reducționistă întâlnim și definirea literaturii ca „sistem” și „structură”, cu punctul de plecare în lingvistica lui Saussure și primele aplicații la literatură aparținând tot formaliștilor ruși. Marii poeticieni de acestă orientare R.
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în carieră. Consilierii școlari și profesorii care oferă educație pentru carieră trebuie să adere la anumite principii prin care se asigură faptul că toți elevii primesc servicii de calitate, iar sprijinul pe care îl aceștia îl oferă trebuie să fie: * centrat pe elev: consilierul școlar trebuie să înțeleagă nevoile fiecărui elev în parte, deoarece aspirațiile acestuia de orientare în carieră sunt unice. Ideile și preocupările lor legate de muncă trebuie să fie explorate în totalitate pentru a-i implica deplin în
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3114]
-
sistematiza deja anumite tehnici și reguli privind convingerea și persuadarea auditoriului. Retorica antică studia trei tipuri de discurs: deliberativ, judiciar și demonstrativ. Douăzeci de secole mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu desemnează decât manifestări prin mass-media ale discursului ludic, menit să distreze. Așadar, evenimențialitatea și tabloidizarea manipulează prin trunchierea spațiului public, prin realizarea unui produs după formatul discursului jurnalistic, dar care eludează scopul de informare și comentare a spațiului public, centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4. Manipularea prin forma atractivă Adresându-se unui public larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
complexe, cu randament economic, ce asigură o producție de serie. În consecință, calitatea nu va mai fi atributul unui produs, ci al unei serii de produse și se va aprecia în funcție de modul în care parametrii ce o definesc se vor centra pe parametrii stabiliți de referențialul de bază al produsului. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, se va face referire la două noțiuni: calitatea produsului, respectiv modul în care acesta se suprapune peste produsul ideal realizat în strictă conformitate cu
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
Mariana Dietrich în „Management educațional”, vol. I - editate de Institututl Român de Management Educațional, Editura CDRMO, 2003, capitolul V, Managementul conflictelor, pag. 301, arată: „Conflictul este un concept complex, multidimensional. Conflictul poate fi considerat ca fiind o formă de opoziție centrată pe adversar, bazată pe incompatibilitatea valorilor, intențiilor și comportamentelor părților oponente”. Robbins (1988) definește conflictul drept procesul care începe imediat ce una din părți percepe că o altă parte a afectat negativ, sau urmează să afecteze negativ, ceva de interes pentru
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care stimulează la rândul său dezvoltarea; cunoașterea are caracter social, se construiește prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile presupuse de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
OBIECTIVE : Proiectul de management curricular și-a propus - ca scop - identificarea unor strategii, direcții de acțiune, mecanisme și tipuri de activități care să ducă la dezvoltarea capacității instituționale a școlii, de a desfășura lecții și activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar centrate pe medierea conflictelor școlare. Pornind de la scopul propus, proiectul de management curricular a avut drept obiective: 56 • dezvoltarea competențelor cadrelor didactice din școală de a iniția și desfășura lecții/ activități extrașcolare de mediere cu caracter interdisciplinar; • dezvoltarea abilităților și atitudinilor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
școlară. În acord cu particularitățile comunității școlare și ale comunității locale, fiecare clasă a desfășurat trei tipuri de activități cu caracter interdisciplinar: 61 • PROGRAME INTERDISCIPLINARE DE NEGOCIERE A CONFLICTELOR ÎN COMUNITATE (acțiuni pentru problemele comunității: de mediu, persoane devaforizate); • ACTIVITĂȚI CENTRATE PE MEDIEREA CONFLICTELOR la nivelul școlii (pregătirea a două piese de teatru cu tematică adecvată, sondaj de opinie/ cercetare privind gestionarea conflictelor, expoziție de desene „Evitarea și soluționarea pozitivă a conflictelor școlare); • ACTIVITĂȚI DE INFORMARE A ELEVILOR în domeniul evitării
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
neam), reclamă o serie de explicații, care să arunce lumină mai întâi asupra naturii naționalismului ca ideologie politică, iar mai apoi să vizeze clarificarea semantică a conceptului de "națiune", existent și intens utilizat în vocabularul politic al vremii. O discuție centrată pe chestiuni definiționale ar contribui major la limpezirea naturii naționalismului ca ideologie politică. Definiția care a dobândit statut canonic în științele sociale, aparținând lui E. Gellner (1983), afirmă că "naționalismul este înainte de toate un principiu politic, care statuează ca unitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își găsește expresia în literatura didactică elaborată explicit în scopul educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință situația socială hărăzită de soartă. Bunul cetățean era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce am numit etno- naționalism herderian se impune ca o necesitate clarificatoare. Johann Gottfried von Herder (1744-1803) este acreditat ca dezvoltatorul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Conjuncția armonioasă dintre elementul etnic și cel politic, prin unirea tuturor românilor într-un singur stat-națiune, este "scopul sublim" care trebuie să călăuzească toate eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată pe cunoașterea istorică. Geniul românesc se exprimă prin istoria națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în cheie carlyleană, ca opera Oamenilor Mari, Bărnuțiu recomandă studiul istoriei prin "biografiele Româniloru și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
herderian de decriptare a istoriei, prin intermediul limbii noastre romane, "care e si paladiulu libertatii si nedependentiei nostre, si documentulu celu mai decontrovertibile, cumucà libertatea la Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie, centrată pe Marii Români și pe marile lor fapte de arme, "educatoriulu românu va desteptá [...] spiritulu celu eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]