6,287 matches
-
nemaipomenit de stimulat de benzile desenate și colorate americane care au apărut în Anglia la sfîrșitul anilor 1940, cînd aveam vreo doisprezece-treisprezece ani. Acolo apăreau Wonderwoman, Sheena, fata din junglă și alte figuri feminine, cum erau și vedetele strălucitoare de cinema de pe vremea aceea, dar mai sumar îmbrăcate, și pentru că reprezentarea practicilor sexuale era interzisă de codul moral din SUA, aventurile lor se rezumau la captivitate și sclavie. Asemenea fantezii îmi compensau timiditatea sexuală. î Potopul de informații despre ficțiunile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
antrenament, duminica la meci, eram cel mai tânăr din echipă, jucam frumos, la înaintare; după meci băieții se duceau la bere, luau tramvaiul, țineau deschisă ușa de la coborâre, scuipau fetele pe rochie, se distrau grozav și terminau seara la vreun cinema sau cine mai știe unde, pe când eu vizitam o prietenă, o avocată mult mai în vârstă decât mine (împlinise douăzeci și patru de ani), o frumoasă cu părul complet alb, îmi ștergea cu spirt arcadele sparte sau omoplații jupuiți, făceam dragoste. O dată
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
i-a dat-o, Gică Wirth și-a lustruit cu ea pantofii de bizon apoi i-a aruncat-o în cap, ceilalți râdeau. Constantin părea fericit, i-aș fi ars un șut, pentru că eu sunt dintre cei care plâng la cinema chiar dacă îmi dau seama că ar trebui să mor de râs, dar mi s-a făcut milă de el, era prea jalnic, n-am spus nimic, mi am văzut de treburile mele. La plecare, m-am pomenit cu el lângă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
atât de tare, încât mi-am rănit pumnul, și am întrebat-o : «Pe ce chestie ?». Ea s-a speriat puțin, pentru că îmi curgea sânge din pumn, și m-a întrebat dacă nu eram eu unul, Buster Crabbe, un actor de cinema care juca pe Tarzan și semăna leit cu mine, mi-a spus; tocmai îi văzuse fotografia într o revistă de specialitate în care citise că Buster Crabbe ăla s-ar afla la București și crezuse... Atunci i-am spus că
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
încet și am privit scara din spatele meu. Pe treapta cea mai de sus stătea neclintită, în picioare, o altă uriașă. Am recunoscut-o imediat, știam și cum o cheamă. Era o faimoasă atletă, o mai văzusem prin ziare și la cinema, în jurnalele de actualități. Ea se oprise acolo și se uita în jos, peste mine. Părea că nu mă vede. Aveam senzația că mă aflu în Olimp, că se coboară zeii. Așa trebuie că li se arăta celor aleși Cibele
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mai uit o dată la luminator. Nimic, în afară de întunericul obișnuit. (Bombăneam : „De ce s-o fi numind luminator spațiul ăsta de beznă perpetuă ?...“) Scaunul se afla în cameră, la locul lui. Pe el am găsit un bilet de la Zenobia : „Te aștept la cinema“. Atât. Nici la ce oră, nici la care cinema. M-am spălat și m-am odihnit un pic. Apoi, când am simțit că venise vremea, am pornit, la întâmplare. Am luat un tramvai, pe urmă un autobuz, mă conducea lumina
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Bombăneam : „De ce s-o fi numind luminator spațiul ăsta de beznă perpetuă ?...“) Scaunul se afla în cameră, la locul lui. Pe el am găsit un bilet de la Zenobia : „Te aștept la cinema“. Atât. Nici la ce oră, nici la care cinema. M-am spălat și m-am odihnit un pic. Apoi, când am simțit că venise vremea, am pornit, la întâmplare. Am luat un tramvai, pe urmă un autobuz, mă conducea lumina aceea... Am nimerit într-un cartier în care nu
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pic. Apoi, când am simțit că venise vremea, am pornit, la întâmplare. Am luat un tramvai, pe urmă un autobuz, mă conducea lumina aceea... Am nimerit într-un cartier în care nu mai călcasem de mult. Am dat de un cinema de care nu mai auzisem până atunci. În fața intrării mă aștepta Zenobia, cu două bilete în mână. Mi-a spus : „La șapte începe...“. Era șapte fără cinci. Am intrat. Nu ne-am mirat, nici eu, nici ea... * Japonezul Koichi Oguri
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lăsat moale pe vine, și-a tras pantalonii în jos... Avea o privire tristă, pierdută. Femeia stătea în picioare, lângă el, și repeta disperată : „Pardonați !... Pardonați !...“. Ceilalți vădeau atâta înțelegere a omului de către om, încât m-au înduioșat, ca la cinema, când eroul moare, nevinovat, în brațele iubitei. Se făceau că nu-l văd, se uitau peste el, spre alte linii cu vagoane de marfă... * În cadrul cercetărilor consacrate „maladiei lui Parkinson“ s-au început incursiuni într un domeniu până în prezent necunoscut
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
activi ai Parisului lucrau în "domeniile informației, artelor și spectacolelor", sector care ține de categoria "cadrelor și profesiunilor intelectuale superioare": salariați, liber-profesioniști sau angajați din presă (jurnaliști, secretari de redacție), scriitori sau dialogiști, cadre artistice sau tehnice pentru spectacole (teatru, cinema, televiziune), artiști ai spectacolelor de stradă (actori, dansatori, cîntăreți), artiști plastici, muzicieni. Parisul reunește 27,8 % din cele 201 925 de posturi de acest tip existente în Franța, față de 7 % din totalul locurilor de muncă recenzate. Procentul de suprareprezentare este
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
80 %, acesta fiind de 70 % sau mai mult în domeniul editorial [Ministerul Culturii, 2004]. Suprareprezentarea este mai accentuată în ceea ce privește meseriile propriu-zis creative. "Dintre cei 6 000 de creatori cu statut de autori (scriitori, autori dramatici, autori-compozitori de muzică, realizatori de cinema, ilustratori, fotografi) suficient de profesionalizați pentru a beneficia de regimul specific de protecție socială la care au acces, 75,5 % locuiesc în aglomerarea pariziană, iar 51 % chiar în Paris." [Menger, 1993] Noile forme de creație sînt, de asemenea, foarte prezente
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Sectorul cultural: repartizarea cetățenilor activi pe regiunea locului de muncă, în funcție de activitate (1999) Île-de- France Ron Alpi Provence-Alpi-Coasta de Azur Alte regiuni total % Industrii culturale 51,2 6,5 5,1 37,2 100,0 dintre care Producție de filme (cinema) 84,7 4,3 2,1 9,0 100,0 Prestări tehnice (cinema, TV) 82,6 1,9 1,7 13,7 100,0 Distribuție de filme (cinema) 80,0 4,3 6,5 9,3 100,0 Editare și
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Île-de- France Ron Alpi Provence-Alpi-Coasta de Azur Alte regiuni total % Industrii culturale 51,2 6,5 5,1 37,2 100,0 dintre care Producție de filme (cinema) 84,7 4,3 2,1 9,0 100,0 Prestări tehnice (cinema, TV) 82,6 1,9 1,7 13,7 100,0 Distribuție de filme (cinema) 80,0 4,3 6,5 9,3 100,0 Editare și distribuție video 79,7 2,5 1,7 16,0 100,0 Proiectare
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
5 5,1 37,2 100,0 dintre care Producție de filme (cinema) 84,7 4,3 2,1 9,0 100,0 Prestări tehnice (cinema, TV) 82,6 1,9 1,7 13,7 100,0 Distribuție de filme (cinema) 80,0 4,3 6,5 9,3 100,0 Editare și distribuție video 79,7 2,5 1,7 16,0 100,0 Proiectare de filme cinematografice 32,8 10,7 8,6 47,9 100,0 Producție de
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mînă, dintr-o galerie într-alta. Între strada Saints-Pères și strada Bac, Careul anticarilor propune obiecte de mare valoare și același gen de serate. Bibliotecile, sălile de teatru și sălile de concerte abundă. În săptămîna 21-27 aprilie 2004, sălile de cinema aveau pe afișe 297 de filme diferite, fără a le socoti aici pe acelea programate de cinemateci sau de festivalurile dedicate unor regizori sau actori, care sînt specialitatea anumitor săli. Este o ofertă incomensurabilă în comparație cu aceea a cinematografelor din provincie
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
afișe 297 de filme diferite, fără a le socoti aici pe acelea programate de cinemateci sau de festivalurile dedicate unor regizori sau actori, care sînt specialitatea anumitor săli. Este o ofertă incomensurabilă în comparație cu aceea a cinematografelor din provincie. Sălile de cinema nu sînt repartizate în spațiul parizian în funcție de categoriile sociale cele mai susceptibile a le frecventa. Arondismentul 16 mai ales are foarte puține, în timp ce arondismentul 8, care include Champs-Elysées, este un loc de întîlnire pentru amatorii de cinema. În arondismentul 18
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
provincie. Sălile de cinema nu sînt repartizate în spațiul parizian în funcție de categoriile sociale cele mai susceptibile a le frecventa. Arondismentul 16 mai ales are foarte puține, în timp ce arondismentul 8, care include Champs-Elysées, este un loc de întîlnire pentru amatorii de cinema. În arondismentul 18 nu există cinematografe decît în piața Clichy și în împrejurimile sale. Estul arondismentului, totuși foarte populat, este total lipsit, ca și arondismentele 19 și 20. Această repartizare era diferită între cele două războaie, cînd sălile erau răspîndite
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de o parte și de alta a Senei, care umple golul din arondismentele 12 și 13 și este parte a unei operațiuni menite să revitalizeze cartierul Bercy și pe cel de pe malul drept al Senei, în estul capitalei. Sălile de cinema la Paris Poli Număr de ecrane Centru mal stîng 98 Cartierul Latin, Luxembourg Odéon, Saint-Germain Montparnasse 24 29 45 Centru mal drept 118 Halles, Beaubourg Opera, Marile Bulevarde, Saint-Lazare Champs-Elysées, Étoile 34 42 42 Bulevarde exterioare sud (mal stîng) 32
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
situată în partea de nord), Cetatea Muzicii (situată în partea de sud și unde a fost inaugurat în 1990 noul Conservator Național), precum și un parc de 35 de hectare. În Cetatea Științei și Industriei se află cinematograful Géode (sală de cinema semisferică), săli de expoziție, un inventorium (loc al descoperirilor destinat copiilor), un planetariu, o mediatecă (n.t.). 24 Marcel Carné (n. 1909) cineast francez al cărui realism poetic datorează mult operei lui Jacques Prévert. Printre filmele sale se numără Drôle
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
-mi dai un răspuns. Vinul de nisip, doamnă? — Vinul de nisip, spuse. Era doar un nume îmbietor, care îi spunea multe și aproape nimic despre un cabernet sauvignon servit la o masă. Îi dăduse întâlnire într-un scuar cu un cinema pe care îl știa tot orașul. Restaurantul era în apropiere. Dar localul în sine părea misterios, în clădirea Art Deco a unei foste ambasade, iar vederea ferestrelor dădea spre grădini pe care nu le-ai fi bănuit dinspre stradă. De unde
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Mireasa cu șosete roșii Cecilia Ștefănescu - Intrarea Soarelui Dan Sociu - Nevoi speciale Dumitru Crudu - Măcel în Georgia Lucian Dan Teodorovici - Celelalte povești de dragoste Corina Sabău - Blocul 29, apartamentul 1 Florin Lăzărescu - Lampa cu căciulă Bogdan Dumitrescu - SMS Angelo Mitchievici - Cinema Daniela Zeca - Istoria romanțată a unui safari Adrian Schiop - Zero grade Kelvin Matei Florian - Și Hams Și Regretel Ovidiu Pop - Trickster Ana Maria Sandu - Omoară-mă ! Doina Ruști - Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București Ioana Nicolaie - Cerul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
timpul. Inginerul își arătă țigara. ― Mai am două fumuri... Mă gândesc mereu unde voi fi mâine pe vremea asta. ― În țara fluturilor albaștri, chicoti Dascălu. Ionescu râse. ― Ai un fix! ― Îi iubesc de când eram mic. I-am văzut odată la cinema... Un film cu Betty Boob și Pluto. ― Aha, mârâi Scarlat. Desenați... ― Ei și? Dar există! Și-am să-mi cumpăr și un om de zăpadă la Oslo. ― Nu se prea asortează. ― Depinde! Oricum, mai am timp să mă gândesc. Ionescu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sentimentul că nu se va mai întoarce niciodată acolo, că încheiase un capitol îngrozitor de lung, se gândea înfrigurată că era pentru prima oară după foarte mulți ani când nu știa ce se va întîmpla mâine, săptămâna viitoare. " Parcă sânt la cinema, sau citesc o carte captivantă și am uitat tot, nu-l mai simt pe Șerbănică alături, în pat, nu-i mai aud respirația, frazele întretăiate de coșmar. Sânt din nou liberă, tânără... Firește, e o minciună, am 60 de ani
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să zicem eu. Cred că dacă i-aș fi fost nevastă, problema m-ar fi deranjat. În situația mea, o ignor. Când are chef să petreacă o seară în compania lui Giotto sau, mă rog, Donatello eu mă duc la cinema ori joc remy cu câțiva prieteni. Sîntem foarte mult împreună sau foarte puțin. Depinde din ce unghi privești lucrurile. Chiar și acum... Preferă să petreacă Revelionul cu soră-sa. Mi-a comunicat și meniul: curcan cu portocale. În același timp
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fraternitatea având în comun atracția pentru aventură și misterele ascunse în spatele unei uși aparent anodine. Popularitatea acestui european prin excelență care este Tintin este prodigioasă în mediul de limbă engleză. În Statele Unite, Steven Spielberg îl descoperă, grație unui cronicar de cinema, în ipostaza unui corespondent al miraculos-romanticului Indiana Jones. Dincolo de Canalul Mânecii, Tintin este citit, în momentele de relaxare petrecute în cochetul său apartament londonez, de agentul care nu se desparte niciodată de melon și de umbrela sa iconică. „Tintin, what a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]