7,304 matches
-
Boala a fost observată în 1908 de Townsend în SUA, studiată apoi de Brown și Jamieson în 1913 și din 1978 depistată și descrisă de V. Severin în România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat după răsărire, se observă pete neregulate circulare, brune, înconjurate de un inel întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
19441953) și de I. Comes (1959, 1961, 1972), ca producând pagube însemnate15-40 % din recoltă. Simptome. Ciuperca atacă tinerele plantule până la răsărire, unde în complex cu alte ciuperci, poate produce putrezirea acestora. În timpul verii pe frunze apar pete de decolorare, mari, circulare, de 0,5-2 cm în diametru. Țesuturile din dreptul petelor se brunifică și pe ele se observă cercuri concentrice, alcătuite din puncte mici negre. Pe plantele semincere apar pete pe frunze, tulpini și chiar pe semințe unde, înainte de recoltare se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala descrisă în 1922 de către Schweinitz, este astăzi răspândită în toată Europa, America, Africa de Nord și Australia pe floarea soarelui, dar și pe alte 16 specii ale genului Helianthus. Simptome. Boala apare primăvara, pe frunzele tinere sub formă de pete mici, circulare, gălbui. În acest stadiu pagubele sunt mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată. În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte prăfoase brune sau negre. Aceste puncte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
extinderii culturii, boala produce pagube destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă numai frunzele. Primele simptome de atac se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ei, materialul infectat se distruge prin ardere. Simptome. Boala se manifestă pe frunze, tulpini, capsule, semințe, fiind mai ușor de identificat în partea a doua a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
inferioară. Petele cresc repede în diametru, devin brune, dar vor fi totdeauna înconjurate de o zonă galbenă de 1-2 mm lățime. Țesuturile uscate se desprind din frunze, acestea rămânând perforate. Pe tulpini și capsule, când sunt infectate, apar pete mici circulare, brune, dar acestea nu sunt aureolate (fig. 87). Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2 % până la 55 % sau chiar mai mult. În lanurile mai vechi, procentul de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Mana tutunului Peronospora tabacina Boala este destul de frecventă în toate țările cultivatoare de tutun, iar în România a fost semnalată de A. Racoviță în 1961. Simptome. Mana se observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp, atacul este intens
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al mozaicului lucernei a fost descris în 1931 în S.U.A. de către J.L. Weimer. În România virusul a fost semnalat de I. Pop la lucernă și ardei și de M. Nicolaescu la ardei. Simptome. Lucerna virotică prezintă pe frunze pete mici, circulare, gălbui. Într-o fază mai avansată a bolii apar între nervuri benzi, inele sau pete eliptice de decolorare, gălbui sau albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor de lucernă, pagubele date de acest patogen s-au dovedit a fi în unii ani considerabile. Simptome. Înainte de înflorirea lucernei, pe frunze apar pete circulare, galbene apoi brune de 1-3 mm în diametru. Petele se înmulțesc, se unesc și frunzele atacate cad, plantele rămânând desfrunzite. Pe frunzele căzute se observă în dreptul petelor, puncte negre, ușor bombate, strome de 0,3-1 mm (țesuturi uscate ale ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe frunzele de lucernă în urma atacului, apar puncte mici de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte cafenii-deschis și mai târziu puncte aproape negre. Pe frunzele de Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui) se observă pete galbene-portocalii. Frunzele devin aproape circulare, groase, iar tulpinile îngroșate neuniform, au poziție erectă, dar consistența cartilaginoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu parazit în plantele de Euphorbia și sub formă de spori de rezistență. În primăvară, răspândirea ciupercii este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezentă pe răsaduri dar și pe tomatele cultivate în sere, solarii și câmp. Observarea bolii se face ușor datorită simptomului clar de ofilire, la început a frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor. În cazul unor infecții puternice, zonele brunificate se unesc, iar țesuturile se rup. Pe tulpini apar zone suberificate (aspre) și crăpături variate ca formă și lungimi. Florile infectate în primele faze nu leagă și cad. Fructele infectate prezintă pete circulare, umede, galben-brunii sau cenușii înconjurate de un inel alb gri (fig.100-b). În zonele atacate, țesuturile fructului se scufundă ușor, devin crustoase și chiar dacă fructul se coace, în jurul rănilor rămâne o zonă verde. Crustele apărute pot crăpa pe parcursul creșterii fructului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
toate lucrările de stare fitosanitară începând din 1929, ca producând pagube de 30 74 % datorită uscării și desfrunzirii înainte de vreme a plantelor. Simptome. Primele simptome apar pe răsaduri sau pe etajele inferioare de frunze a plantelor, sub forma unor pete circulare de 1-4 mm, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor devin cenușii, cu puncte mici brune-negricioase, dar înconjurate de un inel brun. În funcție de rezistența soiului, pe frunze vom întâlni un număr mai mare sau mai mic de pete, cu mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de câmp, unde tomatele nu sunt arăcite. Pagubele se resimt în culturile destinate industrializării în partea a doua a perioadei de vegetație. Simptome. Ciuperca atacă fructele încă de când sunt verzi dar, abia pe fructele coapte apar simptome caracteristice, pete mici, circulare, mai închise la culoare, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. Pe suprafața petelor de 0,5-1,2 cm, apar zonalități concentrice, iar sub coajă se ridică puncte negricioase (fig. 106-a și 105-e). După crăparea cojii, apare o masă de spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezenta zone afectate pe tulpinițe, sub forma unor pete cafenii închis, situate foarte aproape de sol. Acest atac poate produce încetiniri în creșterea sau chiar ofilirea și uscarea răsadului. După transplantare, în spații protejate sau în câmp, pe frunze apar pete circulare, cenușii-brunii, cu zonalități concentrice numite și "pete țintă". Petele, la început mici, se extind concentric, pot atinge 2 cm în diametru și prezintă un inel galben. Pe zona brunificată apare un mucegai fin, negru, iar țesuturile se brunifică, se subțiază
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalată în culturile de tomate din câmp, destinate industrializării. Simptome. Fructele verzi sau cele coapte de la baza plantelor, care au venit în contact cu solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptomele, variază în funcție de acestea și de soiul cultivat. Soiurile infectate cu tulpina de virus a ardeiului au simptome de mozaic galben specifice, prin apariția în spațiile dintre nervuri a unor pete galbene. Pe fructele deja formate apar pete neregulate sau circulare, de culoare maro. Fructele ce apar mai târziu, după infecție, sunt mici, deformate, cu pete clorotice sau cu pete verzi închis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului mozaicat al
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu aspect umed, care devine brună-închis. La soiurile sensibile, petele sunt numeroase, se unesc, frunza se îngălbenește și cade. Pe tulpini apar crăpături alungite, de 1-5 mm, ce în final se brunifică și zona devine aspră. Fructele atacate au pete circulare de 2-5 mm, cu aspect umed, apoi brune cu aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umedă când, din răni apare lichidul bacterian. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin semințele ce provin de la plantele bolnave, ele putând supraviețui la suprafața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din China unde a fost semnalată în 1933, apoi a apărut în America 1956, iar în România a pătruns în 1971 în județele Dolj și Ilfov. Simptome. Boala se observă în special pe frunze și fructe. Frunzele atacate au pete circulare de 1-2 mm, de culoare gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1927, după care s-a extins în toată Europa cu o frecvență de până la 40-50 % în culturile de câmp. Simptome. Atacul este frecvent pe frunze, fructe și semințe și mai rar pe tulpini și rădăcini. Frunzele atacate prezintă pete circulare în dreptul cărora țesuturile par opărite și se acoperă în scurt timp cu un puf albicioas. Țesuturile afectate se decolorează, se brunifică și se usucă. Tulpinile atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a petelor se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se brunifică și cad, așa încât frunza apare perforată. Atacul pe fructe este rar întâlnit și se manifestă prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este semnalată în toate țările Europei între care din 1953 și în România (E. Docea și V. Severin). Simptome. Boala apare în a doua jumătate a lunii august și începutul lui septembrie, când pe fructe se constată apariția unor pete circulare sau ovale, de culoare brună. Țesuturile din centrul petelor de 2-10 mm se scufundă, începe putrezirea fructului și pata capătă o culoare albicioasă-cenușie, iar pe marginea ei se observă puncte mici negre fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răsad când, pe tulpinițe apar pete brune, de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mosaic virus Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tr. Săvulescu și col., în 1940. Bacteria produce pagube însemnate atât la culturile de câmp cât, mai ales, celor din solarii și sere, scăzând cantitativ și calitativ producția. Simptome. Încă de la începutul vegetației, pe primele 2 frunzulițe apar pete mici, circulare sau colțuroase, verzi-închis, cu aspect umed; acestea se brunifică și se usucă. Pe frunze apar pete colțuroase, situate între nervurile secundare, de culoare verde-închis, umede, care în final capătă o colorație gri-bej, se usucă și se desprind din frunză (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]