3,759 matches
-
Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. ... (2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie. ... (3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și
LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004(*actualizată*)(**republicată**) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271080_a_272409]
-
apreciază că textul de lege criticat contravine principiului egalității în fața legii și principiului accesului liber la justiție. Prevederile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală creează o disproporție vădită între interesele generale ale societății (noțiune căreia i se circumscrie interesul public) și celelalte valori constituționale a căror apărare intră tot în competența procurorului, fără să existe o justificare rezonabilă și echitabilă pentru această lipsă de proporționalitate. Pe cale jurisprudențială, Curtea Constituțională a detaliat prevederile constituționale care reglementează rolul Ministerului Public
DECIZIE nr. 90 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271209_a_272538]
-
adoptarea măsurii legislative a desființării Gărzii Financiare, cu consecința eliberării din funcție a personalului aferent, nu este îngrădită alegerea profesiei sau a locului de muncă, deoarece activitatea personalului noilor structuri create în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Or, ordonanța de urgență prevede că, în urma preluării activității Gărzii Financiare de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, se înființează două noi structuri, Direcția generală antifraudă
DECIZIE nr. 462 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 ultima teză, art. 10 alin. (8) şi ale art. 19 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274569_a_275898]
-
textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. Or, în cauza de față, Curtea reține că, în motivarea excepției, nu au fost indicate dispozițiile
DECIZIE nr. 392 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274610_a_275939]
-
nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare (schimbarea sau transferul, respectiv ascunderea ori disimularea și, respectiv, dobândirea, deținerea sau folosirea) reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor astfel încât persoana care comite diferite acțiuni ce se circumscriu fiecăreia dintre enumerările de la lit. a), b) și c) săvârșește atâtea infracțiuni câte acțiuni comite; - subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi același cu subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile. În lipsa unei excluderi exprese care
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
a opinat că acțiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 sunt modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor, persoana care comite diferite acțiuni ce se circumscriu enumerărilor de la lit. a), b) și c) ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, săvârșind atâtea infracțiuni câte acțiuni comite. Subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi același cu subiectul
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 , republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă modalități normative distincte de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor, astfel încât persoana care comite diferite acțiuni ce se circumscriu fiecăreia dintre enumerările de la lit. a), b) și c) săvârșește atâtea infracțiuni câte acțiuni comite. Subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi același cu subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile în lipsa unei excluderi exprese care
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
al pragului de reprezentativitate. Or, dacă reglementarea anterioară a fost apreciată, de pildă prin Decizia nr. 522 din 8 mai 2008 , precitată, ca instituind, sub acest aspect, o condiție rezonabilă, o reglementare care reduce la jumătate procentul anterior instituit este circumscrisă cu atât mai justificat aceleiași concluzii. 19. În consecință, Curtea a constatat că elementul de noutate adus de Legea nr. 115/2015 în privința reglementării condiției analizate, și anume reducerea cu 50% a numărului de susținători cerut pentru depunerea unei candidaturi
DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274388_a_275717]
-
integrantă a procesului. În acest context, emiterea Legii nr. 164/2014 , în temeiul căreia executarea integrală a unei creanțe asupra statului ar avea loc în decursul a 5 ani, nu este de natură a răspunde cerinței termenului rezonabil ce se circumscrie noțiunii de proces echitabil, care include și faza executării, afectând în acest mod drepturi fundamentale ale cetățeanului, respectiv dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate. Conceputul de termen rezonabil al unei proceduri judiciare nu poate fi considerat respectat
DECIZIE nr. 343 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1)-(4), (6) şi (7) şi art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de desp��gubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274407_a_275736]
-
în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2015, în contextul în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2013 , care viza aceeași situație a fost declarată neconstituțională, este de natură a nu răspunde exigenței termenului rezonabil ce se circumscrie noțiunii de "proces echitabil", afectând, în acest fel, drepturi fundamentale ale cetățeanului, respectiv dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate. Conceptul de "termen rezonabil" al unei proceduri judiciare nu poate fi considerat respectat, în condițiile în care Legea
DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274447_a_275776]
-
temeiul Legii nr. 9/1998 , termenul de 18 luni, stabilit prin prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 , pentru validarea/invalidarea hotărârilor emise de comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 , se circumscrie noțiunii de "termen rezonabil". 30. Referitor la susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută. Considerentele rezultate din Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 , prin care instanța
DECIZIE nr. 247 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274447_a_275776]
-
Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. ... (2) Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie. ... (3) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și
LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004(*actualizată*)(**republicat��**) privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270660_a_271989]
-
Naționale pentru realizarea lor. Scopul fundamental al politicii de apărare este asigurarea deciziilor și acțiunilor în domeniul apărării care să permită garantarea suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale a României. În vederea realizării acestuia, este necesară operaționalizarea obiectivelor naționale de securitate circumscrise domeniului apărării, stabilite prin Strategia națională de apărare a țării, Programul de guvernare, precum și a celor rezultate din documentele de planificare a apărării adoptate la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Bazate pe principiul cooperării și dialogului și adaptate cerințelor
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
și OSCE, precum și gestionarea eficace a aspectelor politico-militare aferente tratatelor, inițiativelor și regimurilor pe linia neproliferării armelor de distrugere în masă și controlului armamentelor vor contribui la concretizarea angajamentelor României în cadrul acestor organizații. Obiectivele cooperării internaționale în domeniul apărării se circumscriu îndeplinirii obiectivelor generale de politică externă ale României. Relațiile de cooperare bilaterale și regionale în domeniul apărării, precum și în cadrul organizațiilor internaționale sunt abordate gradual, în limita resurselor alocate, principalele direcții de acțiune pentru perioada 2015-2019 fiind următoarele: - consolidarea cooperării bilaterale
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
resurselor umane este posibilă doar în condițiile abordării integrate a tuturor activităților de planificare, consiliere, selecționare, formare, promovare și gestiune a evoluției în carieră a personalului armatei, prin valorificarea pregătirii, experienței, potențialului și performanțelor acestuia. Îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare, circumscrise managementului resurselor umane, impune concentrarea eforturilor pe următoarele direcții de acțiune: 1. Planificarea riguroasă a resurselor umane, în vederea creșterii predictibilității pe termen mediu și lung a necesarului de posturi și a asigurării cu personal calificat, în acord cu principalele cerințe
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
concurenței nr. 21/1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014. De asemenea, având în vedere criticile de neconstituționalitate și obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează a circumscrie obiectul excepției la dispozițiile punctuale ale art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) și (5), art. 38^9, art. 41^1, art. 41^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , precum și art. II din Legea
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
direct prevederile Tratatului și să dispună în consecință măsuri procedurale adecvate, autoarele excepției de neconstituționalitate induc confuzia că orice creanță a unui beneficiar al ajutorului de stat asupra statului român (fie ea chiar derivând dintr-o hotărâre judecătorească) s-ar circumscrie noțiunii de ajutor de stat. Din analiza prevederilor criticate, Curtea reține că nicidecum nu se poate ajunge la concluzia conform căreia ab initio statul prezumă că prestația la care este obligat printr-o hotărâre judecătorească sau arbitrală este ajutor de
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
art. 23 alin. (12) din Constituție impun garanția reglementării prin lege a incriminării faptelor și stabilirea sancțiunii corespunzătoare și, în mod implicit, obligația în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. 14. Având în vedere jurisprudența proprie și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la condițiile pe care o lege trebuie să le îndeplinească pentru a fi conformă Constituției
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
Legea nr. 241/2005 este clar definită de lege, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. 22. În sensul celor expuse anterior s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 817 din 24 noiembrie 2015 , nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data
DECIZIE nr. 871 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269557_a_270886]
-
Codul de procedură penală, a recursului în casație în situațiile prevăzute de art. 434 alin. (2) din Codul de procedură penală etc.], nu înseamnă că este afectată plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, deoarece, așa cum s-a arătat, aceasta se circumscrie în acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) numai legii, cu condiția ca, prin reglementarea la nivel legal a principiilor constituționale referitoare la procedura de judecată, legiuitorul să asigure atât dreptul părților de a avea un parcurs procedural previzibil și
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Procedura camerei preliminare a fost încredințată, potrivit art. 54 din Codul de procedură penală, unui judecător - judecătorul de cameră preliminară -, a cărui activitate se circumscrie aceleiași competențe materiale, personale și teritoriale a instanței din care face parte, conferindu-i acestei noi faze procesuale un caracter jurisdicțional (a se vedea Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 838 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), art. 346 alin. (1) şi (4) şi art. 374 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269594_a_270923]
-
să înființeze curți de apel sau de "casație". Cu privire la interpretarea acestui articol, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut, existând posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 37-38). De asemenea, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României
DECIZIE nr. 254 din 20 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2), alin. (3^1) şi alin. (4), precum şi art. 120 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241548_a_242877]
-
referitoare la muncă și la protecția socială a acesteia, deoarece prin instituirea incompatibilității prevăzute de textele de lege criticate nu se îngrădește alegerea profesiei deținute anterior alegerii într-o funcție publică de autoritate, întrucât activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]
-
aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 13-19 cuprinse în titlul II cap. I secțiunea a 2-a "Evaluarea averii" din Legea nr. 176/2010 nu au legătură cu soluționarea cauzei câtă vreme litigiul dedus judecății instanței de judecată se circumscrie sferei de incidență a prevederilor art. 20-26 cuprinse în titlul II cap. I secțiunea a 3-a "Evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților" din Legea nr. 176/2010 . Așa fiind, ținând seama de exigențele art. 29 alin. (1) din
DECIZIE nr. 401 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 şi 92 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1), (2) şi (4), art. 13-19 şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256431_a_257760]