7,311 matches
-
c) intersecția (determinată de prezența aceleiași trăsături la două sau mai multe lexeme: albastru ∩ verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură. Pe lîngă rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură. Pe lîngă rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă și un rol cognitiv de structurare a informației. Existența macrostructurii explică de ce identitatea referențială
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură. Pe lîngă rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă și un rol cognitiv de structurare a informației. Existența macrostructurii explică de ce identitatea referențială a indivizilor și a proprietăților, ca și relația lumilor, nu constituie o condiție suficientă de coerență. Fenomenul coerenței (principiu fundamental în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rolul lingvistic de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă și un rol cognitiv de structurare a informației. Existența macrostructurii explică de ce identitatea referențială a indivizilor și a proprietăților, ca și relația lumilor, nu constituie o condiție suficientă de coerență. Fenomenul coerenței (principiu fundamental în funcționarea discursului) este dublu determinat: pe de o parte, de reguli propriu-zis lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de "gardian" al coerenței la nivel global, macrostructura joacă și un rol cognitiv de structurare a informației. Existența macrostructurii explică de ce identitatea referențială a indivizilor și a proprietăților, ca și relația lumilor, nu constituie o condiție suficientă de coerență. Fenomenul coerenței (principiu fundamental în funcționarea discursului) este dublu determinat: pe de o parte, de reguli propriu-zis lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
suficientă de coerență. Fenomenul coerenței (principiu fundamental în funcționarea discursului) este dublu determinat: pe de o parte, de reguli propriu-zis lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este dublu determinat: pe de o parte, de reguli propriu-zis lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de o parte, de reguli propriu-zis lingvistice de selecție-concatenare de elemente, iar, pe de altă parte, de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de reguli cognitive de interpretare, de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație, conector, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; BUSSMANN 2008. GM COEZIUNE. Coeziunea, element definitoriu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la nivel microstructural și dependentă exclusiv de contextul lingvistic. În teoria textului, coeziunea se definește ca ansamblul de trăsături care asigură unitatea sintactică a textului, marcînd legătura în secvența de unități lingvistice (propoziții/fraze). În opinia majorității cercetătorilor, dacă prin coerență se asigură conectivitatea conceptuală a unui discurs/text, prin coeziune se realizează conectivitatea secvențială. Cuvîntul coeziune desemnează totalitatea mijloacelor lingvistice care asigură legăturile intra- și interfrastice, permițînd unui enunț oral sau scris să apară ca un text. Lingvistica transfrastică și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
astfel, că, la un prim nivel, orice text este o unitate în tensiune între un principiu de coeziune (textul este o suită de enunțuri elementare legate între ele), și un principiu de progresie (o suită progresivă de enunțuri elementare). V. coerență, temă, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2005; BUSSMANN 2008. GM COGNIȚIE. Prin termenul cogniție se denumește în fiziologie procesul prin care organismul uman receptează cunoștințe despre evenimentele și obiectele înconjurătoare. Ca atare, acest termen reunește activitățile și structurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fixă sau variabilă. În structura unei colocații se poate întotdeauna distinge o bază colocativă, unitatea care "alege", și un domeniu colocativ constituit din sateliți sau unități privilegiate care au în general un numitor comun la nivel semantic, rezultat al unei coerențe și orientări în decupajul conceptual operat de vorbitor în sistemul limbii sale. Spre exemplu, pentru un pivot cum ar fi lege, colocațiile previzibile într-un text din perspectiva mobilizărilor verbale ar fi: a promulga o lege, a anula/a abroga
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unitate, încît presupune o ordonare și o ierarhizare de enunțuri. În funcție de planul de text, compoziția poate fi convențională, atunci cînd urmează reguli stabilite prin genul discursului, sau ocazională, dacă se realizează după o tehnică liberă, fiind subordonată numai exigențelor de coerență a conținutului. V. coerență, plan. DUBOIS 1973; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COMUNICARE. În limba latină, verbul communicare "a fi în relație cu..." este un derivat al adjectivului communis "care aparține la mai mulți; comun", ceea ce sugerează că acest
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ordonare și o ierarhizare de enunțuri. În funcție de planul de text, compoziția poate fi convențională, atunci cînd urmează reguli stabilite prin genul discursului, sau ocazională, dacă se realizează după o tehnică liberă, fiind subordonată numai exigențelor de coerență a conținutului. V. coerență, plan. DUBOIS 1973; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COMUNICARE. În limba latină, verbul communicare "a fi în relație cu..." este un derivat al adjectivului communis "care aparține la mai mulți; comun", ceea ce sugerează că acest verb cuprinde în rădăcina
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
își organizează discursul. Acest punct de vedere este un răspuns la chestiunea controversată și se află în competiție cu alte răspunsuri (puncte de vedere). Între concluzie și argumentele (premisele) care o susțin se stabilește un raport conclusiv, care constituie suportul coerenței discursului în interiorul căruia ele realizează repere cognitive. Indiferent de poziția în discurs, concluzia reprezintă punctul de vedere al locutorului și adevărul ei depinde de adevărul premiselor (argumentelor). Identificarea concluziei și a valabilității ei se realizează, în a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
număr și persoană la verbul predicat în raport cu subiectul său). Gramaticile românești au consacrat pentru a reda acest concept termenul acord, cu precizarea că fenomenul pe care-l vizează se constituie în principiu de organizare sintactică (frastică sau suprafrastică), ce asigură coerența comunicativă, constînd, în accepția Valeriei Guțu-Romalo, în "reiterarea, în diverse puncte ale enunțului, a unei informații gramaticale prin mijloace morfologice". Concordanța lexicală, în schimb, este definită ca instrument de lucru sau de studiu, care cuprinde fie un tabel alfabetic de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u r s u l u i , însoțită de istorie, se organizează în jurul unui complex metodologic în care studiile de istorie a discursului nu au un sens decît prin determinarea enunțurilor din arhivă în cadrul unui compartiment tematic. V. act, arhivă, coerență, enunț, text. DUCROT - SCHAEFFER 1972; DUBOIS 1973; D. FILOZ 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CONOTAȚIE. Folosit mai întîi în logica scolastică, termenul conotație denumea ansamblul atributelor care definesc un concept, în opoziție cu denotația care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe care a n a l i z a d i s c u r s i v ă are sarcina să le evidențieze și să le explice prin raportare la deducție, întrucît aceasta este unul dintre factorii impliciți de coerență a structurii discursului și de corelare a enunțurilor componente. Această analiză, direcționată în mare parte de latura cognitiv-semantică a discursului, antrenează și numeroase iar, uneori, foarte complexe aspecte sintactice, care solicită în multe cazuri apelul la structura de adîncime. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un discurs lung și continuu. Pornind de la definiția generală a dialecticii ca practică a dialogului rațional și ca artă de a argumenta (prin întrebări și răspunsuri), se poate constata că aceasta este în fond un principiu de structurare și de coerență al discursului dialogic, mai ales sub aspectul conținutului și că dialectica se manifestă implicit, cu diferite grade de relevanță, în toate aceste tipuri de discurs. Atunci cînd dialectica nu este urmată (intuitiv) ca mijloc de coerență, discursul dialogic devine absurd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de structurare și de coerență al discursului dialogic, mai ales sub aspectul conținutului și că dialectica se manifestă implicit, cu diferite grade de relevanță, în toate aceste tipuri de discurs. Atunci cînd dialectica nu este urmată (intuitiv) ca mijloc de coerență, discursul dialogic devine absurd, ca în teatrul lui Eugen Ionescu. În perspectiva pragmaticii lingvistice, cercetările asupra dialecticii au intenționat realizarea unui model normativ prin care argumentarea să fie orientată spre rezolvarea diferențelor de opinie. În acest sens, au fost delimitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cele dramatice, însuși modul lor de realizare ca reprezentînd un gen distinct (genul dramatic). În interiorul discursului narativ, dialogul presupune particularități de structurare ce asigură corespondența de conținut dintre mai multe niveluri ale actelor lingvistice, prin antrenarea unor mijloace specifice de coerență. V. conversație, debreiaj, diafonie, dialogism, polifonie, unitate discursivă. D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN DIALOGAL. Trăsătura "dialogal" se atribuie unui gen de discurs al cărui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care delimitează tipurile și genurile, încadrarea în unul dintre acestea este ulterioară determinării dominantei discursive, aceasta fiind în principiu un etalon teoretic de evaluare și de distribuire. Din punctul de vedere al gradului de manifestare, dominanta discursivă relevă indicele de coerență al discursului în raport cu tipul sau cu genul reprezentat de ea, iar pornind de la acesta se pot face disocieri între construcții discursive pure și construcții discursive compozite. Nu în aceeași situație se prezintă indicele de coeziune al discursului, care, prin respectarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau ale filozofiei) și nici nu urmărește rezolvarea lor din perspectiva epistemologiei, avînd în vedere numai obiective ce țin de știința limbii. Cu toate acestea însă, rezultatele cercetării lingvistice au deseori ecouri valorificabile din punct de vedere epistemologic. V. axiomatică, coerență, ideologie, problematică, teorie. D. FILOZ. 1984; FLEW 1984; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO ETEROGENITATE. Strîns legată de conceptele de "dialogism" (la M. Bahtin), "polifonie" (din teoria polifoniei enunțiative a lui O. Ducrot, continuată de reprezentanții școlii scandinave) și "interdiscurs(ivitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un obiect de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]